2,820 matches
-
spații comerciale, restaurante, baruri, o discotecă cu program de club de noapte, o librărie, două expoziții permanente ale Muzeului Banatului, cea de Tehnologia Informației și Comunicațiilor și "Vioara — o pasiune de o viață", precum și Secția de Etnografie a Muzeului Satului Bănățean. După reabilitare, timp de 5 ani condițiile finanțării au stipulat obligația utilizării complexului în special pentru activități culturale, activitățile de alimentație publică fiind limitate la cafenele, cofetării și vinoteci, discoteca urmând să fie transformată într-un centru de pregătire pentru
Bastionul Theresia () [Corola-website/Science/303695_a_305024]
-
anul 1845, Iscovescu a făcut chiar, o călătorie care a avut punctul de plecare Viena și cel de sosire Banatul românesc. Se pare că, după precizările lui Ionel Jianu, această lungă călătorie i-a fost sugerată artistului de către un prieten bănățean de-al lui din Viena, prieten care i-a dat și recomandări pentru ca să-și găsească de lucru. Afirmația este susținută de primul portret care a rămas de la Iscovescu, datat de acesta în ziua de 1 mai 1845, Lugoj, și care
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
de origină română: Mihail de Cerna care a avut o continuitate de opt ani în funcție, între 1446 și 1454, fiind dublat în 1449 de vărul său Vasile de Cerna, iar între 1452 și 1454 de un alt nobil român bănățean, Petru Danciu de Caransebeș. La fel, Ștefan și Mihail de Mâtnic în 1459 și respectiv 1467 vor contiuna șirul Banilor de Severin. Alți Bani severineni de origine română sunt: Ladislau Ficior de Hațeg și Gheorghe Mare, care pentru buna guvernare
Banatul Severinului () [Corola-website/Science/304418_a_305747]
-
Diaconovici Loga” își află începutul în Gimnaziul Superior de Stat, întemeiat în 1897, cu limba de predare maghiară. Funcționează în actuala clădire din anul 1903. În august 1919 este transformat în Liceu cu limba de predare română, purtând denumirea dascălului bănățean C.D.Loga. În anul 1948 autoritățile comuniste îi impun denumirea de „Nikos Beloianis”, apoi de Școala Medie nr. 1. De abia în anul 1970 își redobândește denumirea de C.D.Loga. În 1897 ia ființă Gimnaziul Superior de Stat, cu predare
Colegiul Național „Constantin Diaconovici Loga” din Timișoara () [Corola-website/Science/304461_a_305790]
-
Dimitrie Țichindeal”. În 1924 susține Bacalaureatul („Matura”) prima promoție, se înființează Cercul de Matematică „Traian Lalescu” și apare revista „Viața școlară” (primul număr, 15 noiembrie). În 1926 liceul, condus de directorul Vasile Mioc, devine colegiu, cu denumirea de Colegiul Național Bănățean ,Constantin Diaconovici Loga”. În 1934 se înființează secția cu predare în limba sârbă - cilcul inferior. În 1943 se înființează ciclul superior al secției cu predare în limba sârbă, care va funcționa până în 1948. În 1944 clădirea liceului e ocupată și
Colegiul Național „Constantin Diaconovici Loga” din Timișoara () [Corola-website/Science/304461_a_305790]
-
1983 a fost numit organizator al expozițiilor organizate de secția de cultură a Primăriei München și manager al atelierului de artă din Lothringer Straße din München. În același an, a inițiat și organizat în Landshut și Pforzheim prima expoziție „Artiști bănățeni în Republica Federală Germania”. Tot din 1983 a fost membru al conducerii Asociației "„Esslinger Künstlergilde”", filiala din Bavaria. În perioada 1983-1993 a fost membru al Comisiei de expoziții a organizației profesionale a artiștilor de arte vizuale din München și Oberbayern
Ingo Glass () [Corola-website/Science/312500_a_313829]
-
Paneuropa-Union” (Uniunea Paneuropeană), din care face parte (și care a fost înființată în 1923, ca organizație neguvernamentală proeuropeană, de Richard von Coudenhove-Kalergi. Potrivit mărturiilor lui I. C. Drăgan din anii 1990, într-un interviu publicat în două episoade de ziarul Renașterea bănățeană, Otto von Habsburg ar fi fost sprijinit logistic în activitățile paneuropeniste și de Iosif Constantin Drăgan. Între 1981-1999 a fost deputat în Parlamentul European ca reprezentant al Uniunii Creștin-Sociale din Germania, ce activează numai în Bavaria. În această calitate, a
Otto von Habsburg () [Corola-website/Science/312566_a_313895]
-
("Noua literatură") a fost o revistă în limba germană, destinată minorității germane din România. Inițial, revista a apărut în august 1949 sub titlul "„Banater Schrifttum"" (Literatura bănățeană), fiind publicată de filiala din Timișoara a Uniunii Scriitorilor din Republica Populară Română, sub formă de anuar. Al doilea număr a apărut în ianuarie 1951 iar al treilea, cu titulatura de "almanah", în octombrie 1951. Abia din 1956 publicația s-
Neue Literatur () [Corola-website/Science/312590_a_313919]
-
un penaj multicolor, o creastă și bărbie roșie, și pinteni puternici la picioare. În anul 2013, la nivel mondial existau aproximativ 52 de miliarde de găini, fiind cea mai des întâlnită pasăre din lume. Conform lui Dionisie Linția, renumitul ornitolog bănățean, ar exista următoarele tipuri de găini:
Găină () [Corola-website/Science/312809_a_314138]
-
în 1958 cu volumul de proză "Das Schlüsselbrett", după care au urmat "Man bringt nicht viel mit aus Cherbourg" (1969), "Lache is steierfrei" (1972) și "Hier ist ein Weg" (1978). Ludwig Schwarz este autorul singurului roman scris în dialectul șvabilor bănățeni, în 4 volume, din care primele trei s-au tipărit în cursul vieții sale. A scris și teatru. Primele două piese "Mer macht sich halt Sorche" (1968) și "Buwe, was han mer heit?" (1969) au fost prezentate de formații de
Ludwig Schwarz () [Corola-website/Science/312063_a_313392]
-
heit?" (1969) au fost prezentate de formații de amatori, iar următoarele "Die Husarenkammer" (1969) și "Matthias Thill" (1977) au intrat în repertoriul Teatrului German de Stat Timișoara În 1979, Ludwig Schwarz a publicat o antologie de poezii în dialectul șvabilor bănățeni, cu titlul "Fechsung", în care a reunit creații ale 23 de autori. În ultimii ani de viață a tradus în germană opere literare ale unor scriitori români și maghiari. În calitate de membru al Uniunii Scriitorilor din România, Ludwig Schwarz a primit
Ludwig Schwarz () [Corola-website/Science/312063_a_313392]
-
și era dirijata de Nicolae Perescu), iar în 1960 este angajat la Ansamblul de cântece și jocuri „Doina Banatului”, cu care, în 1962, face primele înregistrări la Televiziune. În anul 1967, îi apare primul disc de vinil de muzică populară bănățeana, intitulat „Gugulan cu car cu mere”, după melodia cu același nume, care-l va consacră definitiv. Acest cântec, compus de profesorul de muzică Goian după un vechi cântec popular, va deveni una dintre cele mai cantate melodii populare în Banatul
Dumitru Chepețan () [Corola-website/Science/311519_a_312848]
-
Transilvania și "Kirchweihfest" în Banat, sărbători care fuseseră interzise de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. "Kirchweihfest" înseamnă „Sărbătorirea hramului bisericii”. Pentru a nu folosi cuvântul "Kirchweih" (hramul bisericii), prohibit de cenzură, redactorii au folosit varianta din dialectul șvabilor bănățeni, "Kerwei", cuvânt care nefiind în dicționarele germane, nu îi deranja pe cenzori. În anul 1972, ziarul a organizat un concurs de culegere de folclor din Banat, în cadrul căruia la redacție au sosit mai mult de 10.000 de texte. În
Neuer Weg () [Corola-website/Science/311524_a_312853]
-
de ea niciodată. Sunt mândru și solidar cu Academia de Științe a Moldovei, care a știut să apere demnitatea adevărului pe care trebuie să-l slujească. Nu există națiune moldovenească și limbă moldovenească după cum nu există națiune și limbă oltenească, bănățeană, maramureșeană, bucovineană, transnistreană. Există români și limba română și punctum, vorba clasicului. Cu această convingere am să intru și în mormânt. Savant basarabean cu renume mondial în anii 1943-1944 a fost elev al Liceului „Ioan Vodă” din orașul Cahul. În
Eugeniu Grebenicov () [Corola-website/Science/311089_a_312418]
-
Mare, Comitatul Torontal, Imperiul Austro-Ungar) a fost un poet, publicist și traducător român. a fost redactor și colaborator la ziarele românești din Arad, Viena, Pesta, Oradea, București și prim-redactor la revista "Familia". Iulian Grozescu s-a născut în satul bănățean de câmpie Comloșu Mare, în familia numeroasă a preotului Ioan Grozescu, originar din Livezi de lângă Craiova. A urmat studiile liceale la Timișoara, Arad și Oradea, după care a urmat dreptul la Pesta. În perioada studiilor universitare a publicat poezii și
Iulian Grozescu () [Corola-website/Science/311176_a_312505]
-
și cântece tradiționale sărbești, cântă alături de formația ABC din Belgrad și merge în turnee în tări europene, mărturisind că amintirile cele mai frumoase le are de pe litoralul Marii Adriatice. Nu stă mult timp departe de România și nici de cîntecul bănățean astfel că 1992 se reîntoarce în țară înpreuna cu soțul și fiica sa. Anul 1993 îi aduce prima invitație pentru un artist român în comunitatea sârbă din New York, invitație care se materializează într-un turneu de 5 luni în USA
Valeria Arnautu () [Corola-website/Science/312380_a_313709]
-
în 1949. Sub conducerea sa, mănăstirea cunoaște o perioadă înfloritoare, după unii, în care sunt făcute multe eforturi pentru extinderea și refacerea bisericii și a altor locuințe anexă, determinate de inundațiile din 1942. Ion B. Mureșianu, în lucrarea sa Mănăstiri bănățene, aduce cuvinte de laudă referitoare la protosinghelul Vartolomeu Durăin și la contribuțiile sale în ceea ce privește dezvoltarea sfântului lăcaș monahal: „Protos. Vartolomeu Durăin cu o tărie duhovnicească de treizeci de ani în această mănăstire (1917-1947), lasă realizări impresionante, rămânând o figură legendară
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
care a lăsat să se întărească în credință localnicii asistând la revelația divinului în repetate rânduri, afluxul de închinători continuând să fie considerabil în mai toate timpurile, indiferent de problemele interioare ale mănăstirii. Mănăstirea a reprezentat un centru al Ortodoxiei Bănățene, al Văii Carașului în special, un punct de sprijin pentru credincioșii care s-au aflat sub ocupația străină a unor popoare neortodoxe ce urmăreau cu tenacitate convertirea acestora la religia lor, după cum cunoștem din istoria Banatului și a Transilvaniei. Păstrarea
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
elementare le face la școala grănicerească din Racovița, iar pe cele normale la Orlat și Blaj. Încorporat în rândurile Regimentului de la Orlat, după anul 1849 el este trimis pentru a urma cursurile "Școlii de matematică" de pe lângă Regimentul 13 de grăniceri bănățeni, din Caransebeș. Doi ani mai târziu este prezent din nou în Regimentul orlățean, urmând școala militară a acestuia al cărui absolvent este în promoția 1852-1853. În anul 1854 frecventează și cursurile "Școlii centrale de scrimă a armatei", timp în care
Personalitățile comunei Racovița () [Corola-website/Science/310788_a_312117]
-
care au permis emigrarea în masă a populație de origină germană din România, numărul de potențiali cititori ai publicațiileor de limbă germană a scăzut dramatic. Pentru a supraviețui, ziarele "Neuer Weg" (Drum Nou) și "Neue Banater Zeitung" (NBZ) (Noul Ziar Bănățean) au fuzionat în 1993 cu "Karpatenrundschau", astfel apărând o nouă publicație, ziarul de limbă germană "Allgemeine Deutsche Zeitung für Rumänien" (ADZ) (Ziarul Geman General pentru România), care se publică la București. În prezent publicația "Karpatenrundschau" apare ca supliment cu patru
Karpatenrundschau () [Corola-website/Science/310908_a_312237]
-
1952. Între 1970 și 1980 a fost redactor-șef adjunct la programul pentru minorități de la Televiziunea Română, de unde a revenit la ziarul Neuer Weg. O vreme, Liebhardt a fost angajat simultan în redacțiile a două reviste: Neue Banater Zeitung (ziarul germanilor bănățeni), de limba germană, și Munkáslap (ziarul muncitorilor), de limba maghiară. În prezent, este colaborator permanent al emisiunii în limba germană de la TVR 1, unde moderează două rubrici difuzate lunar, "Bukarester Geschichten" („Povestiri bucureștene”) și "Bücher und Bilder" („Cărți și imagini
Hans Liebhardt () [Corola-website/Science/309574_a_310903]
-
iunie 1954, Bărăganu, Constanța) un jurnalist și poet de limba germană originar din România. A folosit și pseudonimul "Harry Simon". s-a născut în cătunul Salcâmi, din Bărăgan, unde părinții săi, victime ale deportărilor din Bărăgan, fuseseră mutați din localitatea bănățeană Teremia Mică din județul Timiș. Abia când avea doi ani, familia sa s-a putut întoarce în satul de obârșie. A urmat gimnaziul pedagogic din Sibiu și a lucrat apoi ca învățător la Buziaș. În 1977 s-a mutat la
Horst Samson () [Corola-website/Science/309692_a_311021]
-
la "Facultatea de Filologie a Universității din Timișoara" (secția română-germană) între anii 1958 și 1963. A susținut un doctorat în filologie în 1976, cu teza "Teoria versului românesc. Privire istorică”. În 1990, a fost primită în "Uniunea Scriitorilor". Debut: "Scrisul bănățean", Timișoara, 1963. Este căsătorită cu poetul Eugen Dorcescu. practică o critică de factură universitară, întemeiată atât pe cunoașterea teoriilor și procedurilor clasice din domeniul umanistic (prozodie, retorică, tropi, figuri etc.), cât și pe metodologiile suple, oferite de cuceririle moderne din
Olimpia Berca () [Corola-website/Science/310067_a_311396]
-
istoric de rime (Dosoftei - Arghezi), 1983, întreprindere temerară, unică în literatura noastră de specialitate. Lucrările de critică și istorie literară ce au urmat evidențiază o atenție constantă acordată creației literare din Vestul României, în context axiologic național: Dicționar al scriitorilor bănățeni (1940 - 1996), 1996; Lecturi provinciale, 2003; Despre maeștri, 2003; Provincia literară, 2008; Departe de centru, aproape de centru, 2012. Analiza propriu-zisă recurge la serviciile criticii tematice, ale criticii stilistice, ale psihocriticii, precum și la o informare detaliată asupra documentului literar, asupra filiațiilor
Olimpia Berca () [Corola-website/Science/310067_a_311396]
-
Patima este un film românesc din 1975, regizat de George Cornea după un scenariu inspirat de nuvela „Hiena” a scriitorului bănățean Petru Vintilă. Rolurile principale sunt interpretate de actorii Draga Olteanu-Matei, Gheorghe Cozorici, Emanoil Petruț, Vasile Cosma, Ovidiu Moldovan și Mariana Buruiană. Subiectul filmului îl reprezintă înrobirea unei femei de patima banilor în anii de după cel de-al Doilea Război Mondial
Patima (film din 1975) () [Corola-website/Science/310049_a_311378]