16,324 matches
-
în fotografii, Damé nu se reține de la sugestii. Construcția Bulevardului Colței înaintează cu greutate, fiindcă trebuie să-și taie cale printre case particulare. Damé sugerează ca bucata terminată deja să fie legată cu Calea Victoriei printr-un istm care ar descongestiona bătrâna promenadă a Bucureștiului. Problema, știm, se menține. Traseele sunt și ale oamenilor, dar și ale tramvaielor, trăsurilor, omnibuzului care mergea la Văcărești. Pe acestea, Damé nu le nesocotește. Dimpotrivă, adună anecdote despre calești și birje, despre vremurile când nu-i
Bucureștiul începutului de veac by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5150_a_6475]
-
lemnele sunt fragmentele sale care, stivuite după un anume ritual, dau imaginea unui destin - explică autoarea. Iar patul? Patul sugerează noțiunea de timp, viața între somn și trezie, între 12 ore diurne și 12 nocturne etc. Pierde-Țară este, desigur, prea bătrân ca să mai înțeleagă sensul și frumusețea acestor „performances”. Într-o biserică! I se par nu doar bizare, ci infantile. Dar, n-a spus Mântuitorul: „Lăsați copiii...”? Chiar și năstrușnicii copii ai artei moderne? Dar, în definitiv, de ce nu? Dacă sunt
Carnetul unui Pierde-Țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/5385_a_6710]
-
Ultimul său roman, Până la căderea nopții, impresionează prin subtilitatea observaț iilor pe marginea (fragilității) vieții de cuplu și a vieții în general. Peter și Rebecca Harris sunt, la prima vedere, un cuplu perfect. Încă tineri, sau, în orice caz, nu bătrâni, încă îndrăgostiți unul de celălalt (chiar dacă sexul nu mai ocupă un rol atât de important în viața lor), proprietari ai unui apartament în Manhattan, el, impresar de artă, ea, editor al unei reviste culturale, și nu în ultimul rând părinți
Tentațiile trecutului by Florin Irimia () [Corola-journal/Journalistic/5192_a_6517]
-
știri noi din Europa. Dar cui îi pasă? Suntem destul de interesați de acest drag și încântător continent cât să ne ocupe toate sentimentele - și întregul suflet - și toate capacitățile de receptare. În scurtă vreme, Europa va arăta ca o femeie bătrână, fără vreun dinte și fără urmă de rațiune. Continentul nostru, în schimb, e asemeni unei fecioare înfloritoare - care n-a fost încă izbită cu securea în cap și nu i s-au dezmembrat frumoasele mădulare (apud Moudrov, 2010: 128) Puneți
Hard-boiled by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5197_a_6522]
-
care a fost scris. Poate chiar precedându-și epoca, împrumutând parfumul livrescului interbelic. Personajele sunt adolescenți, iar limbajul adolescentin e unul dintre cele mai temporare și mai perisabile registre stilistice în fața trecerii timpului. Manina, Sergiu, Laurențiu, Alexe, Vladimir sunt astăzi bătrâni. Deși tineri în carte, ei vorbesc într-o manieră în mod evident datată. Mai mult, psihologia feminină - o miză în care autorul investește mult - pălește cu totul în fața unei Mika-Lé a Hortensiei Papadat-Bengescu. Pe spații scurte, mai ales descriptive, Dinu
Introducere la biografie by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/5198_a_6523]
-
și compromite schița. La fel, cine mai este domnul Lefter, după ce s-a dezangajat de pe un drum pe carel credea câștigător? Tot nimeni, de aceea naratorul nu mai vrea să știe nimic de el, iar falsul epilog îl lasă, mai bătrân cu niște ani, în momentul în care l-a lăsat și finalul. Al unei schimbări de macaz care lui nu-i este la îndemână. Aparenta versatilitate a tipurilor din Momente și schițe e înșelătoare. Ei sunt nu doar identici, ci
Identitate... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5214_a_6539]
-
și cum, iar el mi-a aprobat cererea fără întârzieri sau șicane. Dar să revin la M. H. S., cu care nu eram numai coleg la ziar, ci și vecin de domicilii pe Ana Ipătescu, el locuitor al subsolului unui bătrân imobil de care vorbește în cartea ei Gabriela Gheorghișor, iar eu al altuia dintr-o clădire de peste drum, aceea care adăpostea revistele Uniunii Scriitorilor, „Viața Românească”, „Gazeta literară” și „Luceafărul”. L-am vizitat în mai multe rânduri pe M. H.
O carte despre M. H. S. by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5224_a_6549]
-
27); Vampirul și Vârcolacul, verișori buni, nu mai beau sânge, ci "suc de portocale sub clar de lună, pentru purgație". Vasiliscul are chiar conștiința ieșirii din mit și filozofează pe această temă cu protagonistul-narator al subcapitolului: "- Este oul de cocoș bătrân, clocit de o broască țestoasă, din care s-a zămislit strămoșul meu, primul Vasilisc. Aripile lui erau adevărate, ale mele nu mai servesc decât de podoabă... Odată ieșiți din timpul mitic, a început alienarea, degradarea, diminuarea puterilor fabuloase. - Bine, dar
Mit și demitizare by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/6649_a_7974]
-
de multe ori la ușa lui, cu ciocanul de bronz, ca să mă audă. În cele din urmă s-au auzit niște pași ușori și un chip cercetător a întredeschis ușa grea cu neîncredere, dorind parcă să mă lase afară. Era bătrână slujnica a casei, o umbră în sort, îmbrobodita, care abia își târșâia picioarele. Exploratorul era și el foarte bătrân și împărțea doar cu slujnica spațioasa casă cu ferestre închise. Venisem ca să-i văd colecția de idoli. Holurile și pereții erau
Pablo Neruda: Mărturisesc că am trăit by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/6655_a_7980]
-
auzit niște pași ușori și un chip cercetător a întredeschis ușa grea cu neîncredere, dorind parcă să mă lase afară. Era bătrână slujnica a casei, o umbră în sort, îmbrobodita, care abia își târșâia picioarele. Exploratorul era și el foarte bătrân și împărțea doar cu slujnica spațioasa casă cu ferestre închise. Venisem ca să-i văd colecția de idoli. Holurile și pereții erau plini de creaturi stacojii, măști striate în alb-cenușiu, statui ce reproduceau anatomii dispărute, zei ai Oceaniei, scalpuri polineziene, scuturi
Pablo Neruda: Mărturisesc că am trăit by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/6655_a_7980]
-
înfiorau pereții cu lamele lor argintii șerpuind în întuneric. Am observat că zeitățile masculine de lemn se împuținaseră. Falusurile le erau acoperite cu bucăți de pânză, aceeași pânză din care erau făcute sortul și broboada slujnicei; era ușor de remarcat. Bătrânul explorator se deplasa cu grijă printre trofee. În fiecare încăpere îmi oferea explicații, cănd grave, cănd ironice, ca unul care a trăit și încă mai trăiește bucurându-se de comorile lui. Cu barbuta lui albă semăna cu un fetiș din
Pablo Neruda: Mărturisesc că am trăit by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/6655_a_7980]
-
prezență fizică nu-mi imaginez nici un eveniment literar important al orașului. Sfios și zâmbitor, ca un fel de Giocondă care a mai greșit o dată secolul, el are gustul sigur al unui critic literar versat și siguranța de sine a unui bătrân maestru. Lirismul alert, desfacerea expertă a faldurilor memoriei, proiectarea unor viziuni de-o neașteptată prospețime și urgență sunt de natură să-l dezechilibreze emoțional pe cititorul poemelor sale. Diafane, molcome, fluide, versurile sunt, la o palpare atentă, lava unui vulcan
Sindromul Blake by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6663_a_7988]
-
muri" ultimul dacă asta se va întâmpla vreodată. Mai mult, nu aș numi această perioadă epoca video, ci epoca platformei comune, a device-ului unic, cu ajutorul căruia ai acces simultan la voce, muzica, date și imagine. Unii spun că radioul este "bătrână doamna", alții spun că resursă lui este inepuizabila pentru că are capacitatea de a se reinventă mereu... În orice caz, în lume, pe mapamond statisticile spun că oamenii asculta radio într-un procent de trei ori mai mare decât cei care
Interviu cu Ovidiu Miculescu, președintele SRR: Sursa principală de venit e taxa radio. Publicul plătește și noi îi dăm calitate by Ion Voicu, ionvoicu () [Corola-journal/Journalistic/66676_a_68001]
-
încercat să explice ceea ce s-a întâmplat, de fapt, în viziunea sa: "Eu m-am angrenat în provocarea ei. Nu trebuia, așa este, nu vă contrazic. Spre rușinea mea asta este. Îmi pare rău de ce am făcut...uite, sunt om bătrân și pic în prostii de genul asta", citează Pro TV. Contractul de muncă al profesorului Ilie Parpucea de la FSEGA a fost desfăcut în iulie 2011, iar Inspectoratul de Poliție Județean Cluj a înaintat parchetului dosarul în care profesorul universitar a
Sex, pentru a promova un examen, la profesorul Parpucea de la Cluj () [Corola-journal/Journalistic/66753_a_68078]
-
dactilograma mea așezată după fraza Cei ce sunt, pe bune, supărați pe el au dreptate. Acum, nu că m-aș pierde cu firea când un cuvințel, acolo, sare de sub pixul corectorului și se pierde în gunoiul de sub masă. Dar, vorba bătrânului mahalagiu de pe Călărași, unde am stat o vreme în gazdă, în urmă cu vreo sută de ani, june studinte abia picat în Bucale: puiule, te iubesc ca pă copilu' meu, da' asta nu să poate... G. Bălăiță N.R. în ceea ce privește cunoscutul
Primim () [Corola-journal/Journalistic/6680_a_8005]
-
această perioadă, Ruth Roșe trebuie să urmeze un tratament cu hormoni. "Vreau să mă operez cât mai repede. Inima și tensiunea mea arterială sunt în condiții bune, deci sunt hotărâtă să mă operez. Doctorii au spus că nu sunt prea bătrână", a mai spus femeia.
La 80 de ani, un britanic vrea să-şi schimbe sexul () [Corola-journal/Journalistic/66853_a_68178]
-
vrut Ponta să fie premierul lui Băsescu? R: Între palatul Cotroceni și Guvern nu există fir roșu, doar portocaliu... Șoferul autobuzului oprește între stații, întoarce capul către pasageri și strigă: - Dacă nici unul dintre dv. nu vrea să cedeze locul doamnei bătrîne care stă în picioare, să știți că-i cedez locul meu! Citește și:
BANCUL ZILEI: De ce nu a vrut Ponta să fie premierul lui Băsescu? () [Corola-journal/Journalistic/67108_a_68433]
-
lac; în mijlocul lacului crește o insulă pe care Tla va pune piciorul, trecând pe un "dig" de pietriș; în mijlocul insulei, pe un piedestal "scund", zac două sicrie. Unui labirint vertical îi putem asimila muntele în vârful căruia își duce zilele bătrânul mag din Feciorul de împărat fără de stea. În miezul labirintului se găsește totul, absolutul, dragostea sau moartea, înțelepciunea rezervată celor superiori. Miradoniz. În Sărmanul Dionis, Dan, operând cu fantezia sa prodigioasă, face din planeta noastră o perlă pe care o
EMINESCU. CÂTEVA NOTE by Dan Grădinaru () [Corola-journal/Journalistic/6714_a_8039]
-
fluviu cu insule pe el: "O vale-adâncă ce-ngropa în codri,/ Vechi ca pământul, jumeta din munte,/ Mâncând cu trunchii rupți scările negre/ De stânci, care duceau sus în palat -/ O vale-adâncă și întinsă, lungă,/ Tăiată de un fluviu adânc, bătrân,/ Ce pe-a lui spate văluroase pare/ A duce insulele ce le are-n el -/ O vale cât o țară e grădina/ Castelului Miradoniz". Am subliniat repetițiile "reziduale" (codri, vechi), dar voi semnala și anafora, repetiția la început de vers
EMINESCU. CÂTEVA NOTE by Dan Grădinaru () [Corola-journal/Journalistic/6714_a_8039]
-
lung cu-a ei/ Picioare de omăt, zâna Miradoniz/ Ea-ajunge în grădina ei de codri/ Și rătăcește, - o umbră argintie/ Și luminoasă-n umbra lor cea neagră;/ Ici se pleacă spre a culege o floare,/ Spre-a arunca în fluviul bătrân,/ Colo aleargă dup-un flutur,/ Îl prinde - îi sărută ochii și-i dă drumul". Dar încă textul mi se pare că suportă un câștig prin final: Apoi ea prinde-o pasăre măiastră/ De aur, se așază-ntr-a ei aripi
EMINESCU. CÂTEVA NOTE by Dan Grădinaru () [Corola-journal/Journalistic/6714_a_8039]
-
minte și prin toc când a scris “Povestea poveștilor”. Decese: 1 martie 1908 - A murit Vasile Păun, poet, teoretician și critic literar român (născut în 1850). Prea puțini au auzit de el, dar era un fel de Călinescu, dar mai bătrân. Nu scria cu inspirație, ci forțat, după șablon, și îndrăgea mai mult forma. Și, desigur, el avea dreptate, iar restul nu știau ce spun. 1 martie 1973 - A murit Lev Arțimovici, fizician rus (născut în 1909). Poate n-ar fi
Istoria zilei: 1 martie. Primăvară cu lansare de ziar. () [Corola-journal/Journalistic/67196_a_68521]
-
Când a spus Lenin celebra vorbă: învățați, învățați, învățați! R: Când a văzut carnetul de note al lui Hitler! - Măi femeie, administratorul blocului spune că s-a culcat cu toate femeile din bloc, cu excepția uneia... - O fi aia grasă și bătrână de la parter. Citește și:
BANCUL ZILEI: Când a spus Lenin celebra vorbă: învăţaţi, învăţaţi, învăţaţi! () [Corola-journal/Journalistic/67243_a_68568]
-
Băsescu? R: Unul era cizmar și altul este șiret... - Acuzat, recunoaște că ai greșit. - Imposibil, domnule judecător, pledoaria avocatului m-a convis că nu am furat. Era Bulă cu doi prieteni și se tot lăudau care a avut cea mai bătrînă bunică. - Bunica mea a avut 78 de ani cînd a murit. - Slab, bunica mea a avut 94 de ani cînd a murit. Bula: - Și mai slab, păi bunica mea a fost așa de bătrînă încît a trebuit să o scoată
BANCUL ZILEI: Care este diferenţa între Ceauşescu şi Băsescu? () [Corola-journal/Journalistic/67256_a_68581]
-
lăudau care a avut cea mai bătrînă bunică. - Bunica mea a avut 78 de ani cînd a murit. - Slab, bunica mea a avut 94 de ani cînd a murit. Bula: - Și mai slab, păi bunica mea a fost așa de bătrînă încît a trebuit să o scoată tata în curte să o împuște, că nu mai murea nicicum. Citește și: BANCUL ZILEI: Ce înseamnă gestul de a deschide portiera femeii?
BANCUL ZILEI: Care este diferenţa între Ceauşescu şi Băsescu? () [Corola-journal/Journalistic/67256_a_68581]
-
în al său Cimitir marin, "le vent se leve!... Il faut tenter de vivre". O încercare de a mai trăi, cînd noaptea vine, e această potolită Cărticică de seară, scrisă de un Arghezi nell mezzo del cammin, mai curînd decît bătrîn. O lungire a zăbavei, precum hotărîrile amînate de seara pe dimineața. Cine și-a pierdut o zi cît o viață,/ S-o caute repede. Se înnoptează. Se lasă ceață." (O zi) nu e un îndemn la grabă, cît unul la
Praf de stele by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6726_a_8051]