5,546 matches
-
însuși se bucură în plenitudine de măreața moștenire pe care i-au lăsat-o harnicii și vitejii lui străbuni. [8 mai 1881] ["F. KANITZ, SCRIITOR... "] F. Kanitz, scriitor care-a publicat pîn' acum mai multe opere asupra popoarelor din Peninsula Balcanică, surprins de știrea că macedoromânii au hotărât să se opuie cedării teritoriului lor, face în "Gazeta generală" din Augsburg următoarea descriere a acelei interesante părți a poporului nostru. Iarăși răsare pe neașteptate o piatră din mosaicul pestriț de popoare din
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
navigațiune este mijlocul de-a înlătura până la un punct oarecare rivalitatea politică și economică ce există de atâta timp între două mari puteri, Rusia și Austro-Ungaria, atât pe țărmii Dunării cât și în privirea dezvoltării ulterioare a raporturilor dintre popoarele balcanice. A admite preponderența uneia din ele înseamnă din capul locului a atinge susceptibilitatea celeilalte și a da raporturilor pacifice și normale de până acum un caracter de tenziune care, într-un moment dat, ar fi mult mai periculos pentru micile
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
asemenea știri pentru a suspecta Regatul liber în ochii marilor puteri vecine. Un lucru e sigur: că, daca regele Carol ar avea ambiția de a domni și peste Bulgaria, la poporul bulgar n-ar afla rezistență. Pentru eliberarea acestei țări balcanice au curs tot atât sânge românesc ca și rusesc. [8 iulie 1881 ["DE CÎND CU APLANAREA... De când cu aplanarea arzătoarelor cestiuni orientale, a Dulciniului și a Greciei, nu se mai pomenește de așa - numitul "concert european". Astăzi marile puteri nu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Bulgariei cu România și vrăjmășia față cu Austria a bărbaților de stat astăzi la guvern în România derivă desigur de acolo că Austria nu vrea să știe nimic de acea uniune româno - bulgară; firește că ea ar fi începutul Confederațiunii Balcanice și a statului panslavist de la sud, despre care d. Tisza a zis în Parlament că nu trebuie să se realizeze. Dar, precum din rău tot rău se naște, așa și prințul Alexandru, spre a obține un contrapond uniunii cu România
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cititorul se va convinge din tonul pu? in respectuos al acelui articol că regalitatea Serbiei, deși nu va suferi piedici în recunoașterea ci, e privită cu ochi răi în regiunile dominante din Viena. Deprinși a vedea nasiile mici ale Peninsulei Balcanice tratate cu dispres de câte ori aspirasiunile lor nu convin puterilor apusene și a le vedea ridicate în cer și lăudate de câte ori se dau după păr și renunsă chiar la condisiile lor de existensă în favorul străinătăsii, credem că injuriile aduse Serbiei
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și interesele monarhiei știe că aci e vorba de unul din punctele cele mai dureroase ale politicei noastre orientale, care trebuie vindecat în orice caz, căci altmintrelea ar deveni o boală organică, care va roade întreaga noastră poziție din Peninsula Balcanică. Nu atitudinea României în cutare ori cutare cestiune e importantă și, daca în o cestiune ori alta se arată antagonism între noi și regatul vecin, nu trebuie se 'nțelege să ne pierdem sărita, căci abia există vro relație cât de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ale guvernului român; aceasta e un fapt de care ne 'mpiedicăm căci - abstracție făcând de relațiunile speciale cu România - el descopere o eroare cardinală a întregei noastre politici orientale, eroarea de-a ne fi înduplecat a crede că independența statelor balcanice coprinde cea mai bună garanție pentru conservarea intereselor noastre în contra poftelor de putere ale Rusiei. O putem spune astăzi franc și pe față: nu gingășia exagerată pentru România a inspirat diplomația noastră când s-a interesat cu atâta căldură de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
trebuie să se hotărască: ori cu noi, ori cu Rusia. Ba, chiar abstracție făcând de cestiunea de putere dintre Austro-Ungaria și Imperiul rusesc, chiar între împrejurări pacifice, nu poate fi vorba de-o independență absolută a statelor singulare din Peninsula Balcanică, de un drept absolut al lor de a-și determina voința. Pe cât de puțin putea Wurtembergul bunăoară să urmeze o politică independentă, pe cât timp nu se limpezise cearta între Austria și Prusia pentru predominațiunea în Germania, tot atât de puțin poate România
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
pe când în România, ramurile naturale lipsind, se {EminescuOpXII 336} fabrică artificiale; Moșii, sărbătoarea străbunilor, e aceeași la nordul ca și la sudul Dunării și, spre aducerea aminte a luării Romei de către barbari (gali ), populația, atât în România cât și regiunile balcanice, are obiciul de a bate cânii într-o anume zi din fevruarie. Douăzeci de alte exemple de aceeași natură se pot cita. Oare toate acestea n-au o semnificațiune reală? În privirea limbii, grecii zic: kuțovlah și român formează două
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
afară. În momentul în care s-a șoptit despre o asemenea întîlnire se face un mare tărăboi de absolută autonomie în Camera provincială croată din Agram; sârbii catolizați ai celor trei regate de la sud ar vrea să anexeze jumătate Peninsula Balcanică și să înființeze sub auspiciile Habsburgilor o împărăție de miazăzi; cehii se propun a însoți pe împăratul în călătorie și a se prezenta și ei țarului ca reprezentanți ai slavilor din monarhie; bucuria în tabăra slavilor e mare. Dar în
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
atât de neutrale față cu mișcarea slavă din Austria precum s-ar părea; câtva timp așa a fost, căci se aveau în vedere turburările din Orient și era vorba de a se înlesni, sub firma slavismului, presiunea Austriei asupra țărilor balcanice, presiune necesară în contra înaintării Rusiei. Dar în timpul din urmă s-au întors foaia. De când elementele germane de lângă Dunăre s-au ridicat cu atâta putere încît se pot naște turburări constituționale direcțiunea afacerilor străine ale Germaniei cată să se aștepte la
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
următoarele: Spiritul conciliant al contelui Kalnoky e prea cunoscut pentru ca să avem a ne teme de noua campanie a ziarelor vieneze în contra României. Nu pentru întîia dată auzim presa austriacă aruncând strigăte de alarmă față c-o afirmare a suveranității statelor balcanice. Discursul de tron al regelui României n-are desigur nimic amenințător pentru împărăția Habsburgilor. Dispozițiile pe cari le manifestă nu sunt o revelație și, la urma urmelor, cată să recunoaștem că, combătând preponderanța absolută a Austro-Ungariei pe țărmii Dunării, românii
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
să ne deslușim cât de curând. Voim în adevăr să ne aranjăm astfel încît întreaga noastră politică europeană să atârne de bunul plac al României, Serbiei, Bulgariei sau al Muntenegrului? Protectoratul de care se bucura unul sau altul din sateliții balcanici să atingă când atitudinea noastră față cu Germania, când relațiile noastre cu Rusia și cu Marea Britanie, ori de câte ori i-ar veni în gând României sau Serbiei de-a se purta arogant cu noi? Voim oare să dăm acestor naționalități interesante puterea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ne ocupăm, și rezultatul lor trebuie să fie determinant și în cearta cu România. Credem că, în cestiunea aceasta, răspunsul nu poate fi decât unul. Aceasta e ca, fără grijă pentru firele ce se țes încoace și încolo între statele balcanice și vreunul din cabinetele europene, să nu dăm ascultare nici unei alte considerații în fiece caz singular decât cerințelor demnității noastre de mare putere. Precum nu trebuie să îngăduim în nici o împrejurare europeizarea vreunui litigiu dintre noi și micele state învecinate
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
trei - patru state, din cari unele relativ neînsemnate, iar unul mare și având o poziție dominantă, e firesc lucru ca statul cel mare să nu îngăduie niciodată de-a fi înlăturat prin preponderanța numerică a celor mici. Daca unele state balcanice ar îndrăzni să cerce a contesta preponderanța Austro-Ungariei, la care ea are un drept prin puterea, populația și avuția ei, instinctul simplu de conservațiune ar trebui să împingă pe oamenii de stat ai Austriei la o atitudine foarte energică. "Morning
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
spirituală și, în ultimă instanță, etnică, de proveniență cu totul obscură, cu atât mai mult cu cât este întreținută de o parte a intelighenției românești. Neîndoielnic că o mare parte dintre românii actuali sunt superficiali, cu un anti-ethos de tip balcanic, în sensul cel rău al cuvântului, neîndoielnic că e multă bășcălie și autobatjocură, șmecherie și corupție, degradare biologică și psihică mai multă decât la alte popoare, datorată, în ansamblu, proastelor guvernări și rivalităților oarbe dintre partide, dar asta nu înseamnă
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
prozei artistice: claritatea narațiunii, bogăția imaginilor plastice și a ornamentelor stilistice (comparații, metafore), oralitatea și vigoarea frazei, elanul retoric, lirismul pasajelor poematice. Multe predici pun în circulație elemente legendare, hagiografice, apocrife, folclorice, provenind frecvent din Biblie sau din fondul popular balcanic. Teme universale - moartea ca „trecere”, călătoria în „lumea de dincolo” - sunt preluate de omiliile la înmormântarea, învierea, înălțarea și coborârea lui Iisus în iad. Iadul personificat se tânguie într-un discurs ce cuprinde repetiții anaforice, proprii retoricii bizantine. Rituri funerare
VARLAAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
pagini și periodicitatea (după 1940 se editează uneori săptămânal, cu apariție neprecizată). Este interzisă de Guvernul N. Iorga în 1931, între 20 septembrie și 22 decembrie, sub acuzația „organ răzvrătit împotriva unității statului”, întrucât militase pentru regionalism și combătuse „politicianismul balcanic de la București”, suspendată în 1939, de la 2 februarie la 12 martie, întrucât a imprimat articole cenzurate, și întreruptă între 11 decembrie 1940 și 20 aprilie 1941. În numărul inaugural Sever Bocu precizează în articolul În loc de program intenția de „descentralizare intelectuală
VESTUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290509_a_291838]
-
Gavriil l-a cunoscut pe când se afla la mănăstirea Dionisiu), urcarea, firească și motivată, pe scara demnităților ecleziastice (episcop de Salonic, patriarh al Constantinopolului), cu așteptatele imixtiuni răuvoitoare ale „diavolului”. În Viața... Nicolae, mai apoi Nifon, circulă într-o Peninsulă Balcanică pestriță, complicată, străbate spații apreciabile, însoțit de destule informații corecte (lângă notele de convenționalism și de fantazare, puțin profitabile pentru individualizarea personajului), el aflându-se în scaunul de patriarh ecumenic (ca Nifon al II-lea) în două rânduri, între 1486
VIAŢA PATRIARHULUI NIFON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290531_a_291860]
-
poeziei în război) și de Smara, o tălmăcire de Radu D. Rosetti după François Coppeé (Veghea) și alta de N. Țincu după Paul Déroulède (Gazda bună) și Cugetări răzlețe. Izbucnirea la 16 iunie 1913 a celui de-al doilea război balcanic face să renască V.ț. sub forma unei „publicații patriotice ilustrate”, menite „a contribui la dezvoltarea și întreținerea cât mai vie a sentimentului patriotic”, ce va apărea la București între 30 iunie 1913 și decembrie 1924. Directori: D. Urzică și
VIITORULTAREI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290572_a_291901]
-
o notă de la paginile 765-766, alături de delimitările sale critice și ideea conform căreia În perioada istorică respectivă În Principate avea loc o recrudescență a antisemitismului. În același registru se Înscriu și discursurile lui Kogălniceanu referitoare la problema aromânilor din Peninsula Balcanică, pe care-i socoate „frați părăsiți prin Pind și Thessalia, de mult despărțiți de noi”, care primeau viza de tipar, chiar dacă se referea la o comunitate aflată În afara granițelor țării, sau documentele În care Kogălniceanu deplângea decăderea economică a Iașilor
CAROL I ŞI MIHAIL KOGĂLNICEANU SUB LUPA CENZURII COMUNISTE (1973-1977). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GABRIEL MOISA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1285]
-
cu forțele politice din Convenția Democratică. Deși este de acord cu perspectiva globală a lui Huntington, Molnár Gusztáv nu trage Însă de aici concluzia că România ar trebui tăiată În două, pentru a fi Împărțită Între civilizația occidentală și lumea balcanică. Dimpotrivă, el crede că harta foarte generală a politologului american trebuie nuanțată În cazul diferitelor situații particulare; În consecință, Molnár Încearcă să Își imagineze felul În care „jumătatea” occidentală a României, adică Transilvania, ar putea să atragă restul țării Între
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
o structură centralizată, ar fi de natură să provoace crize și tensiuni interne. Evident, cea mai afectată de existența unui cadru politic centralizat, neconform nici cu tradiția istorică, nici cu standardele europene, este Transilvania, „trasă” În mod nefiresc Înspre lumea balcanică, sub imperiul autorității sufocante a Bucureștiului. Dimpotrivă, dacă Transilvania ar dispune de un cadru autonom de guvernare, ea și-ar putea valorifica nestânjenit specificul și valorile sale de civilizație făurite istoric, integrându-se mult mai rapid În structurile vest-europene. Acest
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Hurezeanu și Alexandru Cistelecan la Gabriel Andreescu. Dar el ar fi putut recolta asemenea opinii și În rândurile celor mai Înfocați naționaliști, fie ei transilvăneni sau „regățeni”, al căror respect pentru seriozitatea și spiritul de ordine al ardeleanului, contrapuse superficialității balcanice de la București, nu este cu nimic diferit de cel al autorilor sus-amintiți. Larga răspândire a unei atari opinii, În medii atât de diverse, pare să indice drept sursă a cristalizării sale altceva decât o analiză critică a realității, și anume
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
aprecieri, deși ar putea să surprindă, se integrează, de fapt, foarte bine În tendința de autovictimizare, specifică imaginii de sine a momentului. Ele puteau fi Întâlnite, În diverse contexte istorice, În numeroase alte cazuri asemănătoare: la ruși, evrei, maghiari sau balcanici. „Logica” internă a respectivei autovalorizări a intelectualilor români pleca de la definirea În manieră iluministă a civilizației europene: dacă „Europa” Înseamnă progres și cultură, iar românii sunt deficitari la acest capitol (din cauze imputabile lor sau altora), rezultă că europenitatea lor
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]