4,866 matches
-
lor să nu se mai îmbrace firesc, ci ridicol (exemplul Lady Gaga), sau vorbesc în neștire (Madonna, Amy Winehouse), sau se automutilează (Michael Jackson, Marilyn Manson). Dragi colegi ai generației mele, luați în seamă numai exemplele bune, nu vă drogați, beți sau fumați, vă veți irosi viața pe niște mizerii! Este un nimic acest lucru, vă va face mai mult rău decât bine! Refugiați-vă mai bine în lumea cărților, a muzicii sau a talentului. Totul este să fii optimist! După
Ce pot cauza drogurile?. In: Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Stan Georgiana, Honciuc Bogdan () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_1990]
-
periculos decât consumul de droguri. Chiar și drogurile legale, cele care nu sunt considerate chiar atât de nocive, provoacă neplăceri îngrozitoare și frustrări. Mereu am fost de părere că cel mai urât lucru este să vezi pe cineva drogat sau beat, dar mai urât este să vezi că vor să se lase, dar nu sunt capabili să facă acest lucru. În concluzie, trebuie să fim atenți ce anturaj avem, fiindcă anturajul este primul factor ce ne atrage în ispită.
Drogurile sunt dăunătoare. In: Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Bucovneanu Diana, Romanescu Anca-Raluca () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_1994]
-
oglinda cu picior de pe măsuța lui. Văd și acum scene: ceștile cu ceai, pijamaua lui mauve mânjită cu cremă de ghete (a bătut sângeros pe boy pentru întîmplarea aceasta, deși o murdărise chiar el, când se întorsese într-o noapte beat de la balul Y.M.C.A.), niște gologani de nichel pe patul desfăcut și eu încercînd zadarnic să-mi desfund pipa cu un sul de hârtie, pe care îl răsuceam până ce se subția ca un chibrit. ― Nu zău, Allan, cum de-
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
pădurile de pin, întrebîndu-mă: poate fi altceva mai bun? Poate altceva avea mai mult sens decât această pădure, de nimeni întrebată de ce crește și pentru cine își dezvăluie neîntîlnita ei frumusețe? Aș vrea să fiu o buturugă, plutind alene, senină, beată, pe apele Gangelui. Să nu mai simt nimic, să nu-mi mai amintesc de nimic. Oare nu poate fi un sens al existenții această întoarcere la mineral, la cristal, de pildă? Să fii un cristal, să trăiești și să împărți
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
zadarnic să se ridice, cu rochiile lor scurte și subțiri, îți dai seama ce-a fost și ce s-a văzut. Mai ales că și ceilalți, noi toți - cu excepția lui Adrian și a Leanei - eram mai mult sau mai puțin beți. Viki a voit să le ajute, dar amețită cum era și, încercînd să le ridice pe amândouă deodată, s-a împiedicat și au căzut grămadă, toate trei, și acum nu mai îndrăznea nimeni să le ajute, pentru că ele se prăpădeau
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
își făcu cruce. - A dat Dumnezeu și v-ați venit în fire, domnule elev, șopti, răsuflând greu. - A fost așa cum am spus eu, îl întrerupse Iliescu. Voia lui Ivan. - Am avut noroc, reluă Zamfira, că am dat peste ei dormind, beți, și le-am luat tot ce-am găsit la îndemînă - și apă, și votcă, și tutun. - Dar ce s-a întîmplat cu mine? întrebă Darie în șoaptă, speriat. M-a rănit cineva? - Ceasul rău, continuă Zamfira. V-ați împiedicat, ați
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
Uneori era pe punctul să abandoneze tot și să apuce alte căi... Prietenii îi erau însă pe aproape și, cumnecum, găseau ei mijloace s-o ajute să iasă la liman. Odată, când tatăl ei a venit acasă, ca de obicei, beat, a bătut-o foarte rău și ea a fugit de acasă. In acel moment nu s-a mai gândit la nimic decât că trebuie să schimbe ceva în viața ei. Nimeni dintre prieteni sau rudele nu știau nimic. Prietenii ei
PRIETENII. In: Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Sârbu Viviana, Ciuruşchin Miodrag () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_2014]
-
Îl cunoașteți foarte bine. Și treaba stă de-așa fel că una din fete chiar dă semne că s-ar trage mai aproape. Sau cel puțin așa pare la Început, dar apoi se dovedește că, de fapt, e scîndură de beată și s-a dat mai Într-o parte să vomite puțin. Așa că vă duceți, jalnici, la culcare. Iar dimineața ne trezim fiecare În patul lui, Vlad adunîndu-și fizicul derutant de pe dușumeaua de lemn prăfuit a căsuței. Dă un nou Înțeles
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
În frac ori clovni făcînd jonglerii pe unicicluri. E foarte greu să nu vă pierdeți cu firea, stratul de prudență de tovarăși cetățeni români s-a subțiat considerabil, dacă nu cumva a dispărut, sînteți și Îmbătați, dar și un pic beți, și toată seara turuiți prostii, fără frînă. Tu le povestești despre presimțirile pe care le-ai avut Înainte să veniți. Clasa a 11-a ți-a fost marcată nu de procesul de educație, ci de imaginea profesorului tău de română
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
pe care nu se știe cine dracu’ a angajat-o, În primul număr de balet din actul doi au trebuit s-o Împiedice cu forța să intre În scenă, ar fi ieșit circ, pentru că abia se ținea pe picioare de beată, au reușit să improvizeze și partea ei, și la un moment dat simți mirosul de spray Narta al maică-ti, se pare că picioarele au Început să ți se miște, mergeți spre casă, ești ca o cîrpă, de somn, și
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
unitate, mai ia cîteva gîturi din bidon. Obosește și, ca să ia putere, mai dă pe gît o gură de țuică proastă, dar gustul Înfiorător aproape că-i provoacă vomă. Vlad Începe să tragă de el, dar răcanul e obosit. Ești beat, nu ești obosit, hai că nu mai e mult. Ninge, s-a Întunecat de aproape o oră, răcanul cade În fund În zăpadă și nu i se mai vede decît vîrful căciulii. RÎd, Vlad mai ia și el cîteva gîturi
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
În beznă. Vlad Îl lasă acolo, e și el amețit, se gîndește că ajunge sus la adăpostul din punctul de observare, fără să alarmeze dormitoarele, și o să trimită pe cineva să-l ia pe răcanul matol. O socoteală de om beat. Pentru că e evident că pierde drumul, iar ninsoarea Îi acoperă urmele aproape instantaneu. Efortul dă drumul la alcool În sînge și În curînd e beat tun și el, Înoată În omătul dușmănos, vîntul bate și spulberă zăpada care Îi intră
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
și o să trimită pe cineva să-l ia pe răcanul matol. O socoteală de om beat. Pentru că e evident că pierde drumul, iar ninsoarea Îi acoperă urmele aproape instantaneu. Efortul dă drumul la alcool În sînge și În curînd e beat tun și el, Înoată În omătul dușmănos, vîntul bate și spulberă zăpada care Îi intră pe sub guler, la gît, se Încleștează de bidon cînd cade, urcînd În gol panta abruptă, luptîndu-se pentru propria lui viață. E la cîțiva metri de
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
servește singur, Îmi trage valiza de sub pat și În prima clipă, adormit, nu-mi dau seama ce se Întîmplă. Mă ridic din pat cînd aud trosnind iar lacătul sub tocul bocancului. Pare să-și fi făcut plinul, e pulbere de beat. Îmi dau seama că aș putea să-l scot ușor afară, ușa e aproape, deși fîșia de lumină care vine prin ea nu mă ajută. Pe hol nu e decît plantonul, un răcan care probabil că mi-ar da bucuros
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
aliniate, uită de armele Încărcate și pregătite de tragere și se Întoarce speriată să vadă cine sînt zănaticii care rag și le strică toată concentrarea momentului. Lui Portocală i se Învîrte boneta pe cap de mîndrie. Seara, la duș, Portocală, beat de sine după o zi glorioasă, Îl trece printr-o serie de umilințe pe craioveanul care după cîte se pare suferă de un handicap mental, pocnindu-l cu un prosop umed. E atît de sigur că pe omul ăsta ca
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
că s-a supărat, după care ea spune că de fapt nu s-a supărat, pentru că nu are de ce. Eu nu mai spun nimic, ceea ce Înseamnă că sînt tot supărat, Într-un fel. De fapt, nu supărat, ci un pic beat. Poate că totuși ar trebui să ne sărutăm, dar asta nu se Întîmplă, pentru că apare un tip dinăuntru. Nu Îl cunosc, nu l-am mai văzut, pare mai mare, vreo douăzeci și ceva de ani, poate chiar o sută douăzeci
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
văd În stare să tragă cu acele tunuri enorme după cine știe ce Dacie ruginită, cărînd clandestin produse agricole, poate chiar un porc sacrificat cu ocazia Crăciunului, la adăpostul nopții, hrană de contrabandă pentru cîteva familii de români. — Ăsta era țeapăn de beat... — De comandantul de baterie zici... cum Îl cheamă?... — Apostol. A ieșit pe platoul pentru apel, cu toate tablourile cu Ceaușescu pe care a reușit să pună mîna, și le-a dat foc... Cornea și Stancu trăgeau de el să-l
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
niciodată! — Schimbă viteza, distrugi motorul. E mașina mea și fac cu ea ce-mi place. — Încetinește, nu se vede nimic. — Eu pot vedea cu ochii mei. Tu nu poți vedea cu ochii mei, așa-i? Drept care taci din gură. — Ești beat! Nu mai spune! — O faci și pe mama ta să bea prea mult. Atunci de ce te ții după mine când mă duc la ea? Ca să vezi cum ne degradăm amândoi, îți place spectacolul ăsta, așa-i? Ea n-ar trebui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
-i: „Cățea! Cățea afurisită!“ Apoi sosise o ambulanță. Sosise poliția. Stella a fost transportată la spital. George a fost dus la postul de poliție unde a dat o declarație încâlcită și a zăcut gemând până s-a constatat că era beat turtă. În momentele acelea nu-și dăduse seama, dar acum recunoștea identitatea siluetei negre care traversa podul. Era preotul, părintele Bernard Jacoby. El dăduse, probabil, alarma. Trebuia să-l fi văzut și pe George împingând mașina. Dar mai avea vreo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Am cumpărat-o la solduri, de la Bowcock. Știi, de la fereastra de aici poți vedea Strada Mare, și Grădina Botanică și Institutul. — Nici nu m-am uitat. — Cum te simți? — Groaznic. — Ce s-a întâmplat? Sau poate că preferi... — George era beat. A sărit din mașină. Pe urmă m-a tras și pe mine afară. Totu-i bine când se sfârșește bine, spuse Gabriel, sperând că această banalitate o va irita pe Stella, determinând-o să-i mai dea unele detalii. — A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
să ascundă violența casnică a lui George, așa cum căuta (zadarnic) să-i ascundă și infidelitățile conjugale. George atacase în repetate rânduri oameni care-l enervau: o țigancă, un conducător de autobuz, un student, poate că și pe alții. „Când e beat, își pierde firea“, așa suna justificarea obișnuită. I se intentase o dată un proces pentru „gravă vătămare fizică“ și numai Robin Osmore, prin dibăcia lui, îl scăpase de judecată. Părerea susținută de Alex, cum că George nu era decât un bețiv
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
gălăgioase și suprapopulate. Scarlett-Taylor vorbea puțin, dar bea vârtos, observase Tom. Obiectivul final era „Leul Roșu“, din capătul mai îndepărtat din Whitehall, dar când ajunseră pe la mijlocul drumului, majoritatea combatanților se făcuseră nevăzuți, lăsându-l, până la urmă, pe Tom singur cu beatul lui colocatar. Când ajunseră la „Leul Roșu“ cârciuma era închisă. Tom și Scarlett-Taylor porniră de-a lungul Tamisei, traversară podul și o luară pe chei. Fluxul era în plină creștere și aproape că puteau atinge cu mâna valurile apei biciuite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
un individ mediocru, George, un individ foarte obișnuit, egoist, plicticos și mediocru, și nu vei fi niciodată altceva. — Nu mă pune prea mult la încercare! Nu ai intenționat nici un moment să-ți ucizi soția, ai spart sticlăria romană pentru că erai beat, ești, pur și simplu, un caraghios. Și acum, pleacă, dacă nu vrei să mă faci să-mi fie milă de dumneata. George începu să se învârtească prin cameră. Deschise ușa dulapului, se uită în el și atinse pardesiul lui John
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
până când ajunse la șoseaua Burkestown și dispăru din raza vizuală a lui Tom. Acesta îl urmări îndepărtându-se, apoi se întoarse și o luă în direcția opusă, până la „Omul verde“. Cârciuma era deschisă, dar Tom nu intră. Era ca și beat, capul i se învârtea, iar inima i se dilatase sub presiunea unui curios amestec de amărăciune, teamă și bucurie. Bucurie? De ce naiba bucurie? Să fi fost numai pentru că era măgulit de asemenea extraordinară atenție? Își spunea întruna: „E nebun, nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
larg. În clipa aceea, de după colțul casei se ivi Ruby și rămase locului, masivă și ea cât o ușă, privind la profesor. Scuzați-mă, trebuie să plec, bâigui Rozanov, și ieși glonț pe poartă. Își spuse în sinea lui: „Sunt beat!“, și o porni repede spre casă. Alex se repezi la Ruby: Ce te-a apucat să vii aici și să te proțăpești ca o broască țestoasă? Și unde ai umblat până acum, mă rog? Ai darul deochiului. Du sticlele astea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]