2,657 matches
-
introduc anumite condici, în care sunt consemnate numeric unele venituri și cheltuieli, recoltele pe moșii și vechilii lor etc. Așa vor proceda la Umbrărești boierul Gavril Conachi și oamenii săi. În anul 1778, el intră efectiv în stăpânirea Umbrăreștilor, partea boierească a Costăcheștilor, a Bozieștilor, inclusiv Tămășenii numiți și Corpăcești. Hotarele adunau la un loc un adevărat latifundiu, căci, așa cum am semnalat deja, se întindea din Valea Herătăului, la hotarul cu Cudalbii, până în pârâul Dimaciului, la hotarul cu ținutul Putnei, învecinându
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ci doar o sumă de bani dată unor oameni angajați la cosit. Având în vedere numărul mare de animale e de înțeles că se strângeau cantități cu mult mai însemnate decât se arată mai sus, chiar și peste necesarul gospodăriei boierești. Aspectul rezultă și din faptul că boierul vindea unele cantități de fân; într-un răvaș al unui slujitor constatăm acest lucru, când îi scrie: „Și pentru fân, s-au vândut dintr-însul; clăile cele mari le-am vândut cu 12
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
o sursă în plus de venituri bănești pentru boier. Sugestive și demne de consemnat, pentru perceperea cât de cât corectă a stării economice a moșiei Umbrăreștilor, implicit a preocupării locuitorilor în context, ni se par sumele rezultate din venitul morilor boierești. Dăm câteva exemple. Printr-o scrisoare, un vechil trimite stăpânului său, Gavril Conachi, știrea că pentru anul 1794, venitul morilor de la Umbrărești, stabilit la 900 lei, „l-am vândut vornicului Andoni din Liești și lui Toader morar din Umbrărești din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
putea fi decât pe apa Bârladului, în perimetrul vetrei de sat. În 1685, marele vornic Gavril Costache lăsa prin diata întocmită atunci „fiului meu, lui Costachi, - scria el - părțile mele din Umbrărești și viile de la Umbrărești”, situate, probabil, prin preajma caselor boierești, deci pe vatra actualului sat Siliștea, ori foarte aproape de ea. Spre o asemenea localizare ne îndrumă și o informație dintr-o hotarnică de mai târziu a satului Bârlădeni (Podoleni), unde se arătă că o piatră despărțitoare de hotar se pune
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Umbrărești din 21 februarie 1829 este menționată „via ce iaste pe moșie”, arendașii obligându-se „să o dăm după cum o primim”, deci în bună stare, făcându-se în acest sens un izvod separat, pierdut acum. Via se afla pe partea boierească și se arenda laolată cu moșia. Dar și pe partea răzeșească se practica arendășia sau, cum i se spunea pe atunci, orânda. Este înregistrat fenomenul în 1856 când un grup de răzeși încheie contract cu polcovnicul Sandu Avram și alți
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Ion Ferariu, de profesie fierar”, martor la o naștere declarată de Ion Sava Ferariu; „Simion Lemnariu de 80 de ani, de profesie lemnar”, martor în 1899 la decesul lui Serea Vasile Răducan. Trebuie remarcat că mulți meșteșugari lucrau pe moșiile boierești. Am semnalat deja în urmă că în contractul de arendă a morilor din Boziești, în anul 1793, proprietarul Gavril Conachi acceptă să pună la dispoziția arendașilor „un țigan ferar ca să lucreze la moară”. Același boier înscrie într-o samă, pe
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
nu în condicile din care am reprodus mai sus, nume de „țigani ce am dat ginerelui Balș”, bucătari, vizitii, dar și pe „Alexandru herariul cu țiganca lui, Ioana” și patru copii, deci familia întreagă. Indiscutabil că meșterii fierari de pe la curțile boierești erau mai numeroși decât cei pe care îi întâlnim acum în documente. Iar boierii aveau asemenea oameni întreprinzători și pentru alte meșteșuguri. Într-o scrisoare către Gavril Conachi, datată 4 mai 1795, slujitorul său, Ștefan Brebul, îl informează și-i
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de pe moșia Torcești a postelnicului Panaite Balș, datată 3 iunie 1854, întâlnim nume de robi țigani cu meseriile de muzicanți (scripcari, cobzari, toboșari) și ciobotari, dar nici un fierar, nici un bucătar sau alte îndeletniciri practicate în mod obișnuit la toate curțile boierești. Să fi fost aceasta realitatea la Torcești ? Greu de acceptat o asemenea situație, cu atât mai greu cu cât în zilele copilăriei noastre, deci după primul război mondial, foști robi țigani de la Torcești, stabiliți între timp la marginea satului Umbrărești
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și crâșmele sătești erau patronate de elemente străine de sat, de cele mai multe ori, îndeobște, este totuși admis că toate satele temeinic organizate și complet structurate își aveau un anume loc de comerț, crâșma satului, dar și hanurile de la marginea satelor boierești mai mari, ori situate la încrucișări de drumuri, la treceri peste poduri, dar și pe drumurile mari cu tract intens. Spre exemplu, pe drumul cel mare Tecuci-Galați, de pe terasa estică superioară a Bârladului, în Planul hotarnic din 1841, pe direcția
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fi aplicat. Valoarea sa rămâne însă de natură istorică, pentru că ne furnizează informații asupra modului de comercializare a unor produse în cadrul obștii sătești umbrăreștene, în ultima fază a existenței ei. Avem un exemplu de contract din domeniul comerțului, din satul boieresc Torcești, ale cărui clauze sunt relevate tot cu prilejul unui proces, pornit la 7 iulie 1836, de către crâșmarul evreu botezat, Mihalachi Botezatu, împotriva arendatorilor săi, Manolache Gheorghiu și serdarul Gavril Dodan, arendași, la rându-le, ai moșiei lui Mihalache Cantacuzino-Pașcanu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
moșie pe care s-a construit. Pentru o mai deplină edificare se poate face o comparație a acestui drum cu cel construit cam în același timp între Umbrărești și Cudalbi, pornit din capul moșiei înspre răsărit, trasat pe lungimea moșiei boierești și care merge strict în linie dreaptă, căzând perpendicular pe valea Herătăului. Că traseul și existența drumurilor din vechime nu coincid întrutotul cu cele de astăzi se poate constata urmărind anexa cu descrierea drumurilor existente până la Legea din 1868 de la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
punct de vedere al stării lor, țăranilor dependenți. Spre această ipoteză conduce o prevedere din contractul de arendă a moșiei Umbrărești pe anii 1829-1832, în care la punctul 2 scrie: „Toți lăcuitorii de pe acea moșie au să ni lucreze zilili boierescului după cum ne vom putea învoi cu dânșii [...] și câte case de țigani vor fi pe moșie au să ni lucreze câte doauăzăci zili boierescul, având de arat și de cosit îndestul pentru trebuința lor, fără a fi supărați de dijmă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în care la punctul 2 scrie: „Toți lăcuitorii de pe acea moșie au să ni lucreze zilili boierescului după cum ne vom putea învoi cu dânșii [...] și câte case de țigani vor fi pe moșie au să ni lucreze câte doauăzăci zili boierescul, având de arat și de cosit îndestul pentru trebuința lor, fără a fi supărați de dijmă”, obligație de care nu erau scutiți țăranii clăcași. Târziu și sporadic ne este semnalată documentar prezența robilor țigani și la Torcești, cum ar fi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Torceștii și Țigănei la Tecuci, pe apa Bârladului, cu mori [...]”, la urmă înscrie și „12 sălașe țâgani de vatră”, adică șezători pe moșie. Este vorba de țiganii din categoria numită vătrași, cu așezări stabile pe vatra satului sau în jurul curților boierești unde practicau meseriile de vizitii, fierari, bucătari, cojocari, lăutari etc. Ei se deosebeau de categoria țiganilor numiți șetrari, adică acei care umblau din loc în loc, cu șatra, sub conducerea unui vătaf de țigani, om de încredere al boierului stăpân, deci
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
O evidență mai aproape de realitate în privința numărului de țigani robi de la Torcești ne-o oferă documentul intitulat Catagrafia robilor dumisale Panaite Balș de pe moșia Torcești, evidență întocmită în anul 1854, cu prilejul actului de eliberare a robilor țigani de pe moșiile boierești. Căci, dacă mulți boieri, după cum afirmă M. Kogălniceanu, „au respins orice despăgubire acordată lor de legiuirea emancipatoare”, Panaite Balș, proprietarul Torceștilor și al Blăjărilor în acest timp, întocmește o strictă evidență în vederea obținerii despăgubirii preconizată de lege. Aflăm că la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
munci reglementate prin obicei (legea nescrisă), să asigure locuitorilor pământul necesar pentru arătură, imaș, fâneață, lemne din pădure etc., plus protecția sa față de eventuale oprimări. Și aceasta a fost situația majorității satelor din partea de sud a Moldovei intrate în stăpânire boierească ori mănăstirească. Că o astfel de stăpânire și dreptul de folosință decurgeau din obligația de a plăti prin dijmă, ne convingem urmărind surse documentare ce oglindesc asemenea situații. Sunt cazuri când chiar dregători în funcție nu se pot sustrage de la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
exceptat în cazul de față, aceasta fiind regula stabilită din străvechime. Se poate constata de aici și faptul că oamenii obligați la dijmă, în schimbul dreptului de folosință, nu pot fi asimilați categoriei vecinilor. Iar cele mai multe sate dependente de o stăpânire boierească sau mănăstirească din Moldova nu au fost populate cu vecini, situația fiind aceasta și pentru satele de pe teritoriul comunei Umbrărești. Ele, satele, înstrăinindu-și dreptul lor de autoconducere prin obște în schimbul unei sume de bani sau altă înlesnire de la o autoritate
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
exista între țăranii cu statut de vecini și țăranii dijmași din satele dependente o găsim definită clar în Anaforaoa Divanului Domnesc din 1775 în care citim: „în vremea trecută a fericițiilor și întru pomenire răposaților domni [...], toate monastirile și neamurile boierești aveau pe moșiile lor vecini dați danie și miluire împreună cu moșiile [...] și pe acești vecini îi stăpâneau din neam în neam, slujindu-se cu dânșii la toate trebuințele și în fieștecare vreme și loc întocmai ca și cu robii țigani
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
toate satele aservite. Condițiile de muncă și de viață ale acestora devin tot mai apăsătoare printr-o serie de zise așezăminte, cum rezultă, de exemplu, din Anaforaoa Divanului Domnesc menționată mai înainte. Din întregul ei conținut se constată dorința clasei boierești de a rezolva exclusiv în interes propriu problemele legate de activitatea de pe moșiile lor sub pretextul de „a așeza toate stările împregiur a acestei patrii după măsurile dreptății, într-o bună rânduială ce cade a /se/ păzi între stăpânii moșiilor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
curs favorabil Anaforalei. Asta nu înseamnă că boierii nu vor reuși, până la urmă, să-și asigure un volum cât mai mare de munci agricole fără plată, introducând obligația ce s-a numit în vocabularul țăranilor și chiar în documentele timpului boierescul sau ponturile boierești. Un document în acest sens a fost emis pe timpul domnului Alexandru Moruzi (1792; 1802-1806). În el observăm prevederi care agravează situația țăranilor clăcași față de perioada precedentă. Deoarece obligația de „a face întâi știre stăpânului moșiei ca să trimită
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Asta nu înseamnă că boierii nu vor reuși, până la urmă, să-și asigure un volum cât mai mare de munci agricole fără plată, introducând obligația ce s-a numit în vocabularul țăranilor și chiar în documentele timpului boierescul sau ponturile boierești. Un document în acest sens a fost emis pe timpul domnului Alexandru Moruzi (1792; 1802-1806). În el observăm prevederi care agravează situația țăranilor clăcași față de perioada precedentă. Deoarece obligația de „a face întâi știre stăpânului moșiei ca să trimită să-și ia
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pe anul 1841, de pe moșia Torcești, cu abaterea de la obicei și comitere de abuz. Situația rezulta din reclamația locuitorilor Constantin și Toader Popa împotriva arendașului moșiei „dumisali Eni Mihail”. Țăranii se plâng că, după ce au lucrat „cu toți locuitorii zilele boierescului după ponturi, încă și mai mult numai pe ei arendașul i-a obligat și forțat să culeagă dijma în mijlocul păpușoilor noștri undi să faci o mulțime de stricăciune cu carul. Iară noi numai atâta am zis: ca să culegem dijma din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
moșiilor de către stăpâni „pe posesie”, cum erau Torceștii și Umbrăreștii în vremea din urmă. Iar arendașii aveau interesul ca, în termen cât mai scurt, să obțină maximum de câștig. În acest scop, ei recurg la încălcarea reglementărilor precizate prin ponturile boierești, ceea ce fusese înainte slujba obicinuită devenise acum caducă în concepția atât a stăpânilor, cât și a arendașilor, ei mărind numărul de zile și volumul muncilor pe moșie. Documente din care se vede încălcarea reglementărilor din numitele așezăminte fiind destul de numeroase
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
1819. Acum, „locuitorii așezați cu șederea pe moșia dumnialui postelnicul Alecu Calimah” din partea vestică a apei Siretului, inclusiv partea moșiei Umbrăreștilor avută zestre de la Gavril Conachi, „am fost alcătuiți - scriu ei în jalbă - a face numai câte șase zile de boieresc pe an, iar orândarul ne pretinde opt zile cu mâinile și două cu carul cu boi”. Din exemplele de mai sus putem desprinde diversitatea de împrejurări și de situații în care erau implicați țăranii clăcași și care converg spre concluzia
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
exclusiv celor cu avere. Includerea și participarea țărănimii clăcașe, prin reprezentanți proprii, în Adunările Ad-hoc din 1857, a însemnat o încurajare a luptei și aspirației lor spre zări mai senine. Lupta și speranța urmau să-și găsească împlinirea în desființarea boierescului, deci încetarea obligației de a face zile de clacă pe moșiile proprietarilor, în înfăptuirea unei reforme agrare prin care țăranul eliberat să devină proprietar al pământului muncit de el și de strămoșii lui generații de-a rândul. Era acesta un
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]