3,579 matches
-
face legătura cu Sigismund de Luxemburg. Se intra în Țara Românească a lui Vodă. Uneori acela care conducea pe călător era un cărăuș din Ardeal, dar, de la o bucată de vreme, și cred chiar pentru epoca aceasta, se formase o breaslă specială de cărăuși la noi chiar." Profesorul avea dreptate, până în 1916, câțiva locuitori mai răsăriți din Drumul Carului aveau dreptul de cărăușie, cu trăsura, căruța sau carul, care implica și un permis de trecere a frontierei. Ei puteau fi și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
agendele de consultații conțin doar numele unor pacienți dificil de tratat. În mod firesc, pacienții care au fost cîndva ușor de vindecat își văd acum de viața lor, fără să mai apeleze la ajutorul medical sau psihologic. Apoi, colegii de breaslă contribuie la adîncirea acestui sentiment de inutilitate de fiecare dată cînd susțin că au consultat unul dintre vechii dumneavoastră pacienți, care are din nou probleme. Toată lumea uită că, evident, pe ceilalți foști pacienți, care s-au însănătoșit, nu-i mai
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
căutat, răzgâielile lui literare îl fac simpatic, dar, în același timp, nu-i dau o înfățișare serioasă. Gion este în literatură aceea ce a fost și în relațiile sociale: un om amabil, simpatic, vesel, comunicativ, dar cam copilăros la înfățișare. Breaslă veselă și ușoară. Barbu Delavrancea începe să se manifeste și el. Este tot la Paris și trimite de acolo „condeie“. Dar înainte de căderea lui Ion Brătianu cu vreo patru ani se reîntoarce în țară și-și acață la poartă tăblița
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
bucurii. Mariana Juverdeanu BIBLIOTECA - O STARE DE SPIRIT Personalitate de prestigiu din spațiul cultural vasluian, el însuși autor de cărți de critică literară, teatrală și umoristică, profesorul Teodor Pracsiu a fost și rămâne un mare prieten al cărții. Cel puțin breasla noastră, a bibliotecarilor, l-am simțit întotdeauna aproape de munca noastră, dăruindu-și cu larghețe din talentul său literar. Memorabile rămân prezentările și lansările de carte organizate la Casa Corpului Didactic, participările dezinteresate în tot ceea ce înseamnă act cultural în cadrul bibliotecilor
Clipe de vrajă by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/640_a_1035]
-
formarea prin experiență și informarea profesională. De-a lungul anilor activitatea noastră profesională a fost „păstorită” și ridicată ștacheta prin profesionalismul și rigoarea cu care domnul Teodor Pracsiu - inspector pe biblioteci - a îndrumat-o cu multă competență și spirit de breaslă. Bibliotecarii sunt actorii principali implicați în procesul formativ-informativ al altora, dar au nevoie ei înșiși de noutăți profesionale, de schimburi de idei, de confirmări. Un subiect abordat/prezentat în diferite forme, poate deveni picătura chinezească care, într-o bună zi
Clipe de vrajă by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/640_a_1035]
-
starea materială a familiei) sosită la decanatul facultății, mi-a fost luată bursa. M-am retras și-am intrat în învățământ, ca profesoară suplinitoare, la catedra de limba rusă, la Costișa. Domnul învățător Adrian Ghicioc era directorul școlii. Colegi de breaslă mi-au fost: Eleonora Gherasim (Isopescu), Amalia (Sandi), Viorica Pascari (Cazacu), Ileana Drehuță, Cazacu Aurel și Cazacu Modest, Aurelia Viforeanu, Heracles (Lică) Isopescu, Florița Popescu (Lavric). După plecarea învățătorului Ghicioc Adrian, direcțiunea a fost preluată de d-l învățător Aurel
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
cele patru puncte cardinale, Otto, minte ascuțită, Își Întocmi planul cu istețime. Mai Întâi, trimise doi dintre slujitorii săi, pe cei mai devotați, unul de la Curtea de pe Schlossberg și altul din Zürich, la casa bancherului Urs, tatăl lui Bodo, starostele breslei negustorilor și omul cel mai influent din bogatul oraș de pe malul lacului cu același nume. Amândoi aveau sarcina să se an gajeze ca rândași sau simpli zilieri și să observe totul cu atenție. După câteva săptămâni, Otto știa fără greș
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Între timp sunt în legătură de prietenie cu mulți din generația mea, toți oameni deosebiți și plini de harul artei. Timpul a selectat ca și în trecut de altfel și a dovedit care sunt prieteni, care cunoștințe, care colegi de breaslă, unde compatibilitatea și-a spus cuvântul. Asta să nu însemne că pe cei cu care nu sunt în relații de prietenie, care-mi sunt doar colegi sau cunoștințe, nu-i apreciez în aceeași măsură. Valoarea creației este una, prietenia alta
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
cu care nu sunt în relații de prietenie, care-mi sunt doar colegi sau cunoștințe, nu-i apreciez în aceeași măsură. Valoarea creației este una, prietenia alta! Din păcate foarte mulți prieteni au trecut în categoria cunoștințelor sau colegilor de breaslă... A.B.Și totuși, ce prietenii literare v-au marcat viața? În mod deosebit mi-a marcat viața poetul transilvan și prietenul Vasile Copilu-Cheatră care m-a considerat "învățăcel" până în 1997 când eu aveam deja 46 de ani... În mod
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
riscul. În orice caz, atât cât s-a putut, critica de azi a consemnat trecerea mea prin literatura română, undeva "pe raftul de sus și în față". Aici, adică, unde și praful atacă mai mult. A.B.Dar colegii de breaslă (scriitorii, colegii de birou) te înțeleg? Te cunosc cu adevărat? Trăiesc vremuri contradictorii. Dar vechi de când lumea. De tipul nimeni nu e profet în țara lui. Cel mai bine mă cunoaște numai motanul meu, Gabriel Ibn Dibuk. (râde) A.B.
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
la stat, mai recent la patron. Sau să te transformi din artist de frunte în personaj de publicitate la farmacia inimii Catena. A.B.Când mor, unde se duc poeții? Cei cu dare de mână, cei cu pile la împărăția breslei, la Bellu. Cei mai mulți, pe unde apucă sau la groapa comună; ca Bălcescu, Mozart, alții. Dar, dragă Angela, ce-ți veni cu o astfel de întrebare? Dacă n-aș ști că ești om serios, cu experiență în arta dialogului, te-aș
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
un oraș obscur sau comună de pe cuprinsul Europei, unde simpla prezență sau trimitere de texte, indiferent de valoare, îți aduce neapărat o diplomă de participare. Un premiu important este consfințirea unor calități, este recunoașterea unei valori, a urcării în ierarhia breslei. El este un moment la care te gândești, pe care îl pregătești, intrând în competiție cu tine și cu ceilalți. Când am câștigat primele mele premii de interpretare eram încă adolescent. La 18 ani obțineam premiul III la primul concurs
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Botoșani. Era acolo câte un reprezentant al fiecărui județ din țară, unii cu mare experiență scenică, în fața unui juriu alcătuit din actori de prestigiu, printre care Ludovic Antal, un recitator excepțional. A fost certificarea faptului că aveam ce căuta în breasla interpreților, iar această convingere mi-a dat încrederea de a continua, plăcerea de a sui pe scenă, pasiunea întrecerii, a probării unor calități. Fiecare concurs a însemnat o verificare cu mine însumi și a creat posibilitatea de a păși pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
ani, devenise o personalitate de prim rang În lumea agronomică; astfel că, În anul 1938, era ales președinte al „Societății Agronomilor”, ajungând pe scaunul ocupat Înainte de C. Sandu Aldea. Gh. Cipăianu, Al. Nasta și Gh. Ionescușișești. Era de asemenea, reprezentantul breslei agronomilor În consiliul general al „Asociației Generale a Inginerilor din România”. În anul 1939, N. Cornățeanu este numit ministru al Agriculturii În guvernul Iorga, fiind al patrulea agronom În această Înaltă funcție, care a fost deținută de P. S. Aurelian, Gh.
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
1/4 kg. Discuția alunecă ușor asupra situației politice. Spre surprinderea mea constat că toți sunt contra politicii economice a partidului democrat. Sunt poate dezagreabil, dar Îl apăr pe Wallace, atât pentru faptul că e inginer agronom, deci coleg de breaslă, dar și pentru faptul că fermierii Îl vorbesc de bine. Le spun că va avea succes mare În alegeri, precum s-a Întâmplat. După ce trecem la un joc de societate cu zaruri, ne despărțim noaptea târziu. A doua zi ne
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
O primă mare selecție a avut loc cu ocazia imigrării. Au venit din Europa numai acei oameni cu sete de muncă, oameni persecutați În luptele politice sau religioase. Ajunși aici, procesul selecției a fost adâncit. În Europa, spiritul Îngust de breaslă, de caste de tot felul, nepotismul, favoritismul, diferențele sociale, au stânjenit acest proces de selecție. Să ne gândim la liceul englez, sau la cel german, care recruta elevi numai din anumite cercuri. Școlile elementare germane, cu ciclu Închis, din care
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
n-a putut decât să strige, să analizeze, să lupte, să deschidă breșe, să desvăluiască, sperând cu credință indubitabilă că „în luptă se înalță, nu se cade...” 10 Întocmai cum visa gazetarul Mihai Teliman, ieșit de la catedră și pătrunzând în „breasla jurnaliștilor care e ca adâncul de mare, cine pică o dată înăuntru, nu mai scapă”... Dar sosi-va și ziua noastră de înviere. Razele ei virginale se arată deja pe vastul orizont al neamului nostru. Atunci vom putea și noi zice
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de o nulitate politică Dandanache Costeanu a dispărut. Escrocul Pohoață și cloaca prietenilor primarului a rămas îndoliată. Stârvul Crainicul Bucovinei a fost zvârlit în valea plângerii. E un succes al ziarului nostru. Noi am fost groparii...” 124 Tristă deontologie de breaslă de aceeași profesie... * Redactor responsabil al ziarului a fost George A. Vasiliu, iar redactor veritabil - Alexandru Pohoață. Directorii gazetei au fost Nicolae Costeanu, președinte și Const. Pârvulescu, membri în comisia interimară a Municipiului Cernăuți. * Îndreptarea, organ al Partidului Poporului din
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Editor Max Veissmann, giranți responsabili Karl Mayerowicz și Anton Zawada. În editorialul scris pentru români, singurul material în întregul ziar, se apreciază „că nici o pătură a populației n-a fost lovită atât de greu de criza economică mai mult decât breasla meseriașilor, ceea ce explică starea decadenței acestora. Meseriașul propunea unirea tuturor meseriașilor și micilor industriași într-un corp unitar, încurajarea construcțiilor, obținerea de credite ieftine de la Guvern și Banca Națională, cu dobândă suportabilă, susținerea mișcării cooperatiste, cu reprezentanți direcți în toate
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
noastră Lumina - scria Teofan Barbiel la rubrica „Îndemn” din nr.1, februarie 1939, care cuprindea materiale cu titlurile: „Nădejdi noi” de Onufrei Dobrea, redactorul responsabil, „Din durerile cantorilor”, redacțional, „Datorii și drepturi” de Carp Pântea, toate reflectând lupta pentru drepturile breslei căreia îi era destinată publicația. Planificată să apară lunar, numărul 2 apărea în aprilie 1939, de ziua Învierii Domnului, cu un editorial dedicat „Sărbătoririi I.P.S. mitropolit Visarion la 60 de de ani de viață, cu detalii de la Adunarea generală a
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
respingea. Texte și piese la mâna a doua, care, evident, nu deveneau atât de cunoscute precum cele mai minunate și calde linii melodice ale tango- urilor lui Cristian Vasile. Multă antipatie a început să stârnească în rândul colegilor săi de breaslă, care de invidie lansau zvonuri care mai de care mai răutăcioase despre el, taxându-i viața boemă și libertină. Multe minunății a mai auzit Cristi pe la mese dis- cutându-se, și de fiecare dată îl bufnea râsul, apreciind creativitatea rivalilor
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
sclav pe totdeauna. Singurul lucru pe care Cristi îl mai făcea pentru Pribeagu era să meargă la piesele lui, jucate de trupa lui Constantin Tănase, la Cărăbuș. De multe ori nici nu era trecut pe undeva cu numele, însă în breaslă se știa foarte bine că el era de fapt autorul unora dintre cele mai de succes comedii. Teatrul îi permitea lui Pribeagu să fie o persoană mai retrasă și să nu declanșeze conflicte din cauza originii lui evreiești, o lume mai
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
azi, În noua libertate, cohorte de oportuniști, se pare, mai ales tineri, sub treizeci de ani, dar nu puțini și din generația interesantă a „anilor optzeci”, care dau din coate pentru a deveni membri ai Uniunii Scriitorilor - o organizație de breaslă mult hulită și care, Într-adevăr, numără Într-o proporție aproape dezastruoasă inși nepotriviți cu o structură Înalt profesională, intrați aici „Înainte”, dar și după ’90; inși care, profitând de dispariția totală a cenzurii - atât cea politică, cât mai ales
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
vedetă locală, care recită artistic, pentru cei care nu cunosc prea bine franceză, și varianta în engleză a poemelor. Să nu ne scape, care cumva, mesajul. Totul a fost prevăzut. Îl aplaudăm pe bătrân - semn că l-am acceptat în breasla scriitoricească. E fericit și ne strânge cu gratitudine mâna. Scena îmi amintește de veleitarii culturali, cu mulți bani, de la noi, care, dacă le zgândări puțin orgoliul artistic nămolos, sunt în stare să comită gesturi de caritate: sponsorizează editarea unei cărți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
lor rutină speculativă. Iată una din obligațiile noastre, de „scormonitori de istorii”, cineva care să dea „iluzia vieții”, noi, „plăsmuitori, mitomani, mincinoși” de profesie, noi, care am avut norocul în istoria modernă de a fi „salvați” de marii prinți ai „breslei” noastre, un Balzac, ilustrându-se prin „aroganța” de a voi să refacă întreaga realitate și tipologie a unei ample felii de istorie socială, sau Tolstoi, care a disecat, cu un bisturiu magic, marile boli ale omului! - salvați în sensul că
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]