2,901 matches
-
7 8 ani, perioadă care poate atinge 20 ani dacă nu este mâncată de prădători. Capul melcului de livadă prezintă patru tentacule — două, mai lungi, ce poartă în vârf ochii și două, mai scurte, ce servesc pentru pipăit. La orificiul bucal are trei buze așezate în formă de triunghi. În interiorul gurii se găsește limba zimțată cu care fărămițează hrana. Piciorul este musculos, acoperit cu mucus. Cochilia este sidefată în interior. Deoarece se deplasează încet, are simțul tactil și al văzului dezvoltate
Melc de livadă () [Corola-website/Science/314331_a_315660]
-
(numită popular călugărița) este o insectă din familia "Mantidae". Se întâlnește în lunci, stepe, la liziera pădurilor, preferând povârnișurile uscate și însorite. Capul este triunghiular, articulat mobil. Aparatul bucal de tip rozător. Antenele sunt lungi, filiforme. Picioarele sunt bine dezvoltate, cele anterioare fiind înzestrate cu spini. Aripile anterioare sunt înguste și tari, iar cele posterioare late, membranoase, în stare de repaus fiind strânse sub cele anterioare. Abdomenul e alungit
Mantis religiosa () [Corola-website/Science/313418_a_314747]
-
primă cameră etanșă care, prin intermediul reductorului de presiune, este în legătură cu aerul comprimat de respirat și o a doua cameră neetanșă care prin intermediul orificiilor de intrare a apei permite presiunii hidrostatice ambiante să se exercite pe fața corespunzătoare a membranei. Piesa bucală este model Aquastop. Principiul de funcționare al detentorului este următorul: <br/br>Aerul la presiune înaltă, din butelia la care este racordat detentorul, pătrunde în camera etanșă a detentorului prin intermediul unui clapet cu resort tarat, acționat de membrană cu ajutorul unui
Detentorul Mistral () [Corola-website/Science/313875_a_315204]
-
în axul tubului respirator, care creează o depresiune asupra membranei (efectul Venturi), diminuând astfel efortul inspirator. Aerul comprimat destins ajunge la scafandru prin tubul de inspirație și furtunul de inspirație din cauciuc gofrat, trecând prin supapa de inspirație și piesa bucală. În faza de expirație, gazul expirat de către scafandru prin piesa bucală, este ghidat prin supapa de expirație și furtunul de expirație gofrat către tubul de expirație, fiind eliminat în mediul acvatic exterior. Tubul de expirație are la capăt o supapă
Detentorul Mistral () [Corola-website/Science/313875_a_315204]
-
Venturi), diminuând astfel efortul inspirator. Aerul comprimat destins ajunge la scafandru prin tubul de inspirație și furtunul de inspirație din cauciuc gofrat, trecând prin supapa de inspirație și piesa bucală. În faza de expirație, gazul expirat de către scafandru prin piesa bucală, este ghidat prin supapa de expirație și furtunul de expirație gofrat către tubul de expirație, fiind eliminat în mediul acvatic exterior. Tubul de expirație are la capăt o supapă tip "cioc de rață" din cauciuc, amplasată în camera neetanșă, deasupra
Detentorul Mistral () [Corola-website/Science/313875_a_315204]
-
sunt: Acest detentor a fost unul dintre cele mai vândute aparate de respirat sub apă, fiind adoptat de marina militară franceză și utilizat cu rezultate foarte bune timp de peste treizeci de ani. Detentorul Mistral Standard este caracterizat prin absența piesei bucale Aquastop, motiv pentru care a fost utilizat în special în cadrul școlilor de scafandri permițând o mai bună inițiere a scafandrilor începători.
Detentorul Mistral () [Corola-website/Science/313875_a_315204]
-
de obicei femei, stau față în față, cu mâinile făcute pâlnie atingându-se reciproc, una dintre ele cântând melodia iar cealaltă persoană creând un fel de acompaniament de percuție vocală folosind curentul de aer care îi este suflat în cavitatea bucală de către cântăreață. Muzica ainu folosește în principal doar două instrumente muzicale: Pe vremuri, bărbații cântau la un fel de fluier, dar actualmenete această tradiție muzicală a dispărut aproape complet.
Ainu (populație) () [Corola-website/Science/313894_a_315223]
-
Prosoma, sau cefalotorace, reprezintă regiunea anterioară a corpului la chelicerate și crustacee. La insecte corpul este divizat în 3 regiuni: cap, torace și abdomen. Prosoma poartă membrele locomotoare, orificiul bucal, antenule. La chelicerate pe prosomă se află și pedipalpii și chelicerele, folosite la fărămițarea hranei. Prosoma este alcătuită din fuzionarea acronului cu 7 segmente toracice. La solifuge sunt fuzionate doar primele 4 segmente (plus acron), celelalte 2 sunt libere, la
Prosomă () [Corola-website/Science/318382_a_319711]
-
la celelalte arahnide toate segmentele sunt contopite. La crustacee, prosma este prezentă la racii superiori (Malacostraca). Prosoma rezultă din fuziunii imobilă a capului și toracelui. Capul poartă 2 perechi de antene, cu rol tactil; ochi fasetici; anexele ce înconjoară orificiul bucal (mandibulă, maxilare). Pe torace se găsesc 3 perechi de maxilipede și 5 perechi de membre locomotoare. Prosoma este acoperită cu cuticulă chitinizată, cu rol de endoschelet. Ventral cuticula este formată din plăci, numite sclerite. Aici are loc articularea membrelor de
Prosomă () [Corola-website/Science/318382_a_319711]
-
pedipalpi. Chelicerele sunt formate 2 articole, ultimul având forma unei gheare. În chelicere se află glandele veninose, conținutul cărora sunt injectate în pradă pentru a o omorî sau paraliza. Pedipalpi sunt alcătuiți din 6 articole. Articolul bazal, situate lângă orificiul bucal, posedă proeminențe care reprezintă plăcile chitinoase zimțate utilizate pentru a fărâmița hrana, numite coxe sau maxile. Pedipalpii au funcție tactilă, iar la masculi și de organ copulator. Masculii au organe filiere speciale în apropierea orificiului genital. Membrele locomotoare sunt formate
Theraphosidae () [Corola-website/Science/318404_a_319733]
-
Inima se află în opistosomă, de la ea pornește o aortă anterioară. Ea este tubulară și subțire. Sângele este numit hemolimfă, iar pigmentul respirator - hemocianină, ce conține cupru de care se leagă oxigenul. Sistemul digestiv. Tubul digestive este alcătuit din: orificiul bucal, în care se deshid glandele salivare; faringe musculos, cu funcția de aspirație a hranei; esofag; intestin mediu, în care are loc absorbția; rect dilatat, în care se deschid tuburile lui Malpighi și anus. Excreția se realizează prin 1 - 2 perechi
Theraphosidae () [Corola-website/Science/318404_a_319733]
-
postoral), între care se găsește un șanț. Corpul este acoperit la mai multe specii de o platoșă cuticulară numită lorica. Rotiferele au un număr definit, specific, de celule. Astfel, "Epiphanes senta" are 959 celule. Aparatul digestiv este format din orificiul bucal, faringe, esofag, stomac, intestin, cloacă, care se deschide la exterior prin orificiul anal. În faringe se află un aparat masticator, numit mastax, care constă din 7 piese numite trofi sau maxile: una impară, fulcru, 2 rami, 2 unci și 2
Rotifera () [Corola-website/Science/317912_a_319241]
-
este o specie de șobolani din familia Muridae și cuprinde rozătoare în general dăunătoare economiei. Unele specii sunt folosite pentru diverse experimente în laborator. Sistemul digestiv reunește tubul digestiv și glandele anexe. Tubul digestiv este constituit din: cavitate bucală, faringe, esofag, stomac, intestin subțire, intestin gros(colon), rect, anus. Cavitatea bucală prezintă vestibul bucal, buze, obraji, cavitate bucală propriu-zisă cu dinți antero-laterali dispuși în alveolele maxilelor. Formula dentară: I 1/1; C 0/0; P 0/0; M 2
Rattus norvegicus () [Corola-website/Science/322921_a_324250]
-
rozătoare în general dăunătoare economiei. Unele specii sunt folosite pentru diverse experimente în laborator. Sistemul digestiv reunește tubul digestiv și glandele anexe. Tubul digestiv este constituit din: cavitate bucală, faringe, esofag, stomac, intestin subțire, intestin gros(colon), rect, anus. Cavitatea bucală prezintă vestibul bucal, buze, obraji, cavitate bucală propriu-zisă cu dinți antero-laterali dispuși în alveolele maxilelor. Formula dentară: I 1/1; C 0/0; P 0/0; M 2/3. E delimitată superior de bolta palatină formată din procesele maxilelor, lame
Rattus norvegicus () [Corola-website/Science/322921_a_324250]
-
dăunătoare economiei. Unele specii sunt folosite pentru diverse experimente în laborator. Sistemul digestiv reunește tubul digestiv și glandele anexe. Tubul digestiv este constituit din: cavitate bucală, faringe, esofag, stomac, intestin subțire, intestin gros(colon), rect, anus. Cavitatea bucală prezintă vestibul bucal, buze, obraji, cavitate bucală propriu-zisă cu dinți antero-laterali dispuși în alveolele maxilelor. Formula dentară: I 1/1; C 0/0; P 0/0; M 2/3. E delimitată superior de bolta palatină formată din procesele maxilelor, lame orizontale și mucoasă
Rattus norvegicus () [Corola-website/Science/322921_a_324250]
-
sunt folosite pentru diverse experimente în laborator. Sistemul digestiv reunește tubul digestiv și glandele anexe. Tubul digestiv este constituit din: cavitate bucală, faringe, esofag, stomac, intestin subțire, intestin gros(colon), rect, anus. Cavitatea bucală prezintă vestibul bucal, buze, obraji, cavitate bucală propriu-zisă cu dinți antero-laterali dispuși în alveolele maxilelor. Formula dentară: I 1/1; C 0/0; P 0/0; M 2/3. E delimitată superior de bolta palatină formată din procesele maxilelor, lame orizontale și mucoasă cu formațiuni odontoide dispuse
Rattus norvegicus () [Corola-website/Science/322921_a_324250]
-
lungime de 7 cm și un sac cu extremitatea cranială ascuțită; colonul cu o lungime de 16-20 cm, împărțit în 3 porțiuni: ascendentă, transversă, descendentă, rect. Glande anexe: glande salivare, glande juxtapoide, ficatul, pancreasul. Glandele salivare se deschid în cavitatea bucală. Sunt în număr de 4: parotide, submaxilare, retrolinguale și sublinguale. Glandele parotide sunt dispuse în preajma unghiului mandibulei (lateral de găt și cap), au o culoare deschisă. Numeroase canale se unesc în canalul Stenon care străbate mușchiul maseter, paralel de nervul
Rattus norvegicus () [Corola-website/Science/322921_a_324250]
-
4: parotide, submaxilare, retrolinguale și sublinguale. Glandele parotide sunt dispuse în preajma unghiului mandibulei (lateral de găt și cap), au o culoare deschisă. Numeroase canale se unesc în canalul Stenon care străbate mușchiul maseter, paralel de nervul facial, ajungănd în cavitatea bucală. Glandele submaxilare sunt voluminoase, dispuse ventral de găt, de o parte și de alta a liniei mediane. Au lobi de culoare roz, iar secreția ajunge în canalul Warthon care străbate mușchiul digastric, ajungănd în cavitatea bucală. Glandele retrolinguale au formă
Rattus norvegicus () [Corola-website/Science/322921_a_324250]
-
facial, ajungănd în cavitatea bucală. Glandele submaxilare sunt voluminoase, dispuse ventral de găt, de o parte și de alta a liniei mediane. Au lobi de culoare roz, iar secreția ajunge în canalul Warthon care străbate mușchiul digastric, ajungănd în cavitatea bucală. Glandele retrolinguale au formă de solzi, sunt dispuse latero cranial față de fața ventrală a glandelor submaxilare și au o consistență accentuată. Glandele sublinguale sunt situate pe marginea interioară a mușchiului digastric, au dimensiuni reduse și formă globuloasă. Prezintă 2 lobi
Rattus norvegicus () [Corola-website/Science/322921_a_324250]
-
limfocitelor B și T). Incubația este de 3 - 7, până la 30 de zile, iar debutul este insidios cu angină, stare generală influențată, febră înaltă, cefalee, mialgii, inapetență, treptat apar adenopatii laterocervicale nedureroase la palpare, formând blocuri ganglionare. La nivelul cavității bucale avem limba cu aspect sabural, enantem ce capitonează amigdalele hiperemice, picheteu hemoragic la nivelul palatului, respirație orală. Apar dureri la nivelul faringelui, inapetență, grețuri, vărsături.Trecător pot să apară edeme palpebrale. După 10-14 zile febra scade și celelalte semne se
Mononucleoză infecțioasă () [Corola-website/Science/318975_a_320304]
-
ales în perioada premergătoare ovulației. Dentiția cu caninii bine dezvoltați. Au 32 de dinți cu o formulă dentară asemănătoare cu a omului: 2•1•2•3/2•1•2•3 x 2 = 32. Cercopitecinele au și stomac simplu și buzunare bucale, iar unele au și un sac laringian ventral. Buzunarele bucale sunt foarte dezvoltate și servesc la acumularea unei cantități de alimente pe care ulterior le mestecă. Colobinele nu au buzunare bucale, iar stomacul lor este împărțit în trei compartimente și
Cercopitecide () [Corola-website/Science/332992_a_334321]
-
Au 32 de dinți cu o formulă dentară asemănătoare cu a omului: 2•1•2•3/2•1•2•3 x 2 = 32. Cercopitecinele au și stomac simplu și buzunare bucale, iar unele au și un sac laringian ventral. Buzunarele bucale sunt foarte dezvoltate și servesc la acumularea unei cantități de alimente pe care ulterior le mestecă. Colobinele nu au buzunare bucale, iar stomacul lor este împărțit în trei compartimente și adaptat pentru alimentația cu frunze, hrana fiind regurgitată ca la
Cercopitecide () [Corola-website/Science/332992_a_334321]
-
2 = 32. Cercopitecinele au și stomac simplu și buzunare bucale, iar unele au și un sac laringian ventral. Buzunarele bucale sunt foarte dezvoltate și servesc la acumularea unei cantități de alimente pe care ulterior le mestecă. Colobinele nu au buzunare bucale, iar stomacul lor este împărțit în trei compartimente și adaptat pentru alimentația cu frunze, hrana fiind regurgitată ca la rumegătoare și din nou mestecată. Sternul este lung și subțire, iar toracele nu este lat, ci comprimat lateral. Aproape toate cercopitecidele
Cercopitecide () [Corola-website/Science/332992_a_334321]
-
speciei "Mandrillus sphinx"). Au un bot alungit, din care cauză se numesc și "maimuțe cu cap de câine", iar ochii destul de mari sunt orientați înainte. Fața aproape lipsită de păr. În creștetul craniului au o creastă longitudinală. Toate au buzunare bucale și stomac simplu. Buzunarele bucale sunt foarte dezvoltate și servesc la acumularea unei cantități de alimente pe care ulterior le mestecă. Toate cercopitecinele sunt animale patrupede și plantigrade, majoritatea sunt arboricole (trăiesc pe arbori), unele sunt terestre (trăiesc pe pământ
Cercopitecine () [Corola-website/Science/332998_a_334327]
-
bot alungit, din care cauză se numesc și "maimuțe cu cap de câine", iar ochii destul de mari sunt orientați înainte. Fața aproape lipsită de păr. În creștetul craniului au o creastă longitudinală. Toate au buzunare bucale și stomac simplu. Buzunarele bucale sunt foarte dezvoltate și servesc la acumularea unei cantități de alimente pe care ulterior le mestecă. Toate cercopitecinele sunt animale patrupede și plantigrade, majoritatea sunt arboricole (trăiesc pe arbori), unele sunt terestre (trăiesc pe pământ). Sunt răspândite mai ales în
Cercopitecine () [Corola-website/Science/332998_a_334327]