5,886 matches
-
măgarului din povestirea Ion. Dar dacă un cântec place tuturor, ce poți face? Copitatul interpreta un cântec popular italian care se pretează instrumentelor de suflat: Carnavalul din Veneția. Opinia critică a lui Ion îi aduce omului o chelfăneală, iar gloria cântărețului rămâne neclintită. Femeile lui I.L. Caragiale sunt dornice așadar de muzică sentimentală precum citatul menuet, romanța Portretul pe versuri de Sion, pe care Veta coase mondirul lui Chiriac, sau (Alla) Stella confindente. Această romanță de Vincenzo Robaudi (1819-1882) e cântată
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
pian, în salon, decât Paderewsky din gură, pe coclauri, cu trăsurile la pas. Și deodată aur glasul prietenului Radu Ruba care mă mustră: „Dar cum de ți-a scăpat atât de repede domnisoara Pavugadi? O dată că Santa Cecilia e protectoarea cântăreților, apoi că pa vu ga di sunt patru note muzicale din notația bizantină unde lui do re mi fa sol la si îi corespund ni ke zo pa vu ga di.” Deci domnișoara Fasolasi! Încă și mai bizar, sau poate
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
acesta a cântat), Zaraza se îndrăgostește și îi devine amantă. Supărat de enormul succes al cântecului, Zavaidoc cere unui bandit vestit să-l ucidă pe rival, ceea ce tâlharul refuză din motive estetice: îi plăcea și lui să-l asculte pe cântăreț. Găsește însă o soluție și trimite un subaltern al său care o ucide pe Zaraza. Iar Cristian Vasile îi mănâncă iubitei cenușa rezultată din incinerare și apoi își toarnă terebentină pe gât pierzându-și vocea. În realitate, așa cum știm, Cristian
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
guay! El a devenit, în versiunea textierului Nicolae Kirițescu: Vreau să-mi spui, frumoasă Zaraza/ Cine te-a iubit! În orice caz, Mircea Cărtărescu e unul dintre puținii autori de la noi care a dedicat o povestire unui cântec și unor cântăreți reali, atribuindu-le o aventură palpitantă și a creat-o pe Zaraza-femeia, o plauzibilă victimă a iubirii. Tot Cristian Vasile a cântat șlagărul Iubesc femeia care poate i-a sugerat scriitorului titlul faimoasei sale justificări: De ce iubim femeile. Zaraza înseamnă
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
izbândă" de Gh.D. Ferman; „Casa de ajutor a Corporației meseriașilor" de dr. Dinder; „Tot săracul plătește scump" de Kârjă; „Suferințele Moldovenilor" etc. Se publicau și versuri: „Dorobanțul" de Stephanovici; „Dorul breslașului" de Ioan Popovici, sculptor polietor; „Luxul" de N.V. Ostafi, cântăreț. „Foița" ziarului „Breslașul" publica un serial: „Educație 38 religioasă", iar la rubrica „Juridice" articolul „Legea repausului duminical". Mai avea: informații, bibliografie, reclame și inserții. Nu a apărut de două ori pe lună cum și-a propus, ci atunci când... a putut
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
în numărul 4 din aprilie 1942 cu poezia „Primăvara” iar în luna mai 1942 cu poezia „Flori de-o clipă”. Au mai colaborat: preot I.Chirvasie, locotenent colonel Coman Ionescu, preot Gh. I. Moraru, preot I.P. Olaru, preot I.Chiriacescu, cântărețul bisericesc Vasile Tirica, protoereu Gr.A. Dimitre, I.C. Antonovici, prof. Paul Constantinescu, preot prof. Corneliu Grumăzescu, preot Const. I. Luntreanu, Gh. Pleșu, absolvent al școlii de cântăreți Bârlad etc. Publicația, așa cum rezultă din cele publicate a avut mai mult un
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
colonel Coman Ionescu, preot Gh. I. Moraru, preot I.P. Olaru, preot I.Chiriacescu, cântărețul bisericesc Vasile Tirica, protoereu Gr.A. Dimitre, I.C. Antonovici, prof. Paul Constantinescu, preot prof. Corneliu Grumăzescu, preot Const. I. Luntreanu, Gh. Pleșu, absolvent al școlii de cântăreți Bârlad etc. Publicația, așa cum rezultă din cele publicate a avut mai mult un caracter moral-religios dar a difuzat și multă poezie. 373 Tipografia C.D.Lupașcu, strada Ștefan cel Mare nr.6 Bârlad. Uneori li se cerea cititorilor scuze că revista
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Cântecele mele Flori târzii, uitate Cine-o să vă cânte Trist pe înnoptate?... Cine va-nțelege Basmul vostru oare Plin de suferință?... Basmu-acela-n care Ca-ntr-un scrin atâtea Am închis într-însul: Anii vieții mele Zâmbetele...plânsul... Va ști cântărețul Că în ele poartă Pentru totdeauna O iubire moartă? Cântecele mele Flori târzii, uitate, Cine-o să vă cânte Cine?... Nimeni poate!... Revista Vremuri bune n‐a fost ferită nici de dispute...literare. S‐ a duelat cu cei de la „Graiul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
cu hramul „Buna Vestire” și „Sf.Nicolae”, construită din zid, 1825, reparată în 1908 și 1924, stare foarte bună. Paroh preot Constantin Pricopescu, econom, licențiat în teologie, născut la 23 mai 1895, hirotonisit în 1919, numit la 15 mai 1921; cântăreț I - Gh. Grigoraș, născut la 1903, școală de cântăreți, numit la 1 august 1926; cântăreț II - A. Budașu, născut 1912, școală de cântăreți, numit la 1 noiembrie 1936. După Anuar 1909 , București, Tipografia cărților bisericești - cu precuvântare de O. Carboviceanu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
zid, 1825, reparată în 1908 și 1924, stare foarte bună. Paroh preot Constantin Pricopescu, econom, licențiat în teologie, născut la 23 mai 1895, hirotonisit în 1919, numit la 15 mai 1921; cântăreț I - Gh. Grigoraș, născut la 1903, școală de cântăreți, numit la 1 august 1926; cântăreț II - A. Budașu, născut 1912, școală de cântăreți, numit la 1 noiembrie 1936. După Anuar 1909 , București, Tipografia cărților bisericești - cu precuvântare de O. Carboviceanu, apărut sub 451 administrația Casei Bisericii, anterior paroh l
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
1924, stare foarte bună. Paroh preot Constantin Pricopescu, econom, licențiat în teologie, născut la 23 mai 1895, hirotonisit în 1919, numit la 15 mai 1921; cântăreț I - Gh. Grigoraș, născut la 1903, școală de cântăreți, numit la 1 august 1926; cântăreț II - A. Budașu, născut 1912, școală de cântăreți, numit la 1 noiembrie 1936. După Anuar 1909 , București, Tipografia cărților bisericești - cu precuvântare de O. Carboviceanu, apărut sub 451 administrația Casei Bisericii, anterior paroh l a Priponești a fost pr.Iacomi
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
econom, licențiat în teologie, născut la 23 mai 1895, hirotonisit în 1919, numit la 15 mai 1921; cântăreț I - Gh. Grigoraș, născut la 1903, școală de cântăreți, numit la 1 august 1926; cântăreț II - A. Budașu, născut 1912, școală de cântăreți, numit la 1 noiembrie 1936. După Anuar 1909 , București, Tipografia cărților bisericești - cu precuvântare de O. Carboviceanu, apărut sub 451 administrația Casei Bisericii, anterior paroh l a Priponești a fost pr.Iacomi Nicolae, născut la 4 iulie 1856. Avea ca
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
1878), permutat de la comuna Tăcuta, județul Vaslui, la Priponești de Sus la 17 septembrie 1871. În comuna Priponești de Jos, la Biserica „Buna Vestire”, preot era Ioan Racoviță, fără carte diacon, carte de preot (19 martie 1851), duhovnic (martie 1864). Cântăreți la Biserica Priponești de Sus, era Pavel I.Matei (7 august 1851), iar la Priponești de jos, Bise rica „Buna Vestire”, Ioan Gâfu (10 noiembrie 1861), Teodor Racoviță (27 octombrie 1855). Despre părintele Constantin Pricopescu, înv. Io an V. Tasie
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
două biserici, dar în Pri ponești de Sus, una într‐ un capăt al satului, cealaltă - în altă extremitate. Oamenii din Priponești se folosesc nu de gara Nichișeni, ci de gara Ghidigeni, ceva mai apropiată: 3 kilometri. Cât privește parohul și cântăreții - toți sunt plecați la cele veșnice. Alții le‐ au luat locul... Documentele spun că în Priponești de Sus, școala s‐a fondat în 1871, mult mai târziu decât biserica, ceea ce înseamnă că și până atunci fusese școală în sat, poate
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ști renumiți ai Vasluiului, împreună cu cele mai talentate trupe de copii, care au încântat publicul cu muzică și dansuri. Printre cei care au alcătuit programul artistic se numără scriitorul Ioan Baban, epigramiștii Val Andriescu și Ioan Toderașcu, caricaturistul Nicolae Viziteu, cântăreț ele de muzică populară Silvia Ene și Maria Carnariu, formațiile Cvarta, Rapsodia Vasluiului etc. Toț i ziariștii au fost câștigători. într-un fel sau ... altul Circa 100 de jurnaliști de la toate organele de presă existente în județ au fost nominalizați
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
din parcare (acum goală). Drept 252 care, deputatul nostru nu mai combate nimic, iar mielușelul e cu mai multe mame pe la București. Parlamentarii PNL, unde-or fi? Tot 10%. P.R.M. Părtași, Rândași, Muncitori cu vadimul local dispărut fără ghers iar cântărețul Bobei nu știe cum să nu apară la TV. E prea departe de frunte (locurile eligibile) și parcă n-are sânge-n vene ori oftează după vremuri mai bune. Așa-mi păstrez opinia celor 20% în județ, dar pare problematic
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
ai Madridului, Parisului, Romei (ș.a.) cu acte în regulă. Doar suntem în U.E. Seara, copiii aceștia "amestecați" mai întemeiază câte un joc de tipul "țară, țară, vrem ostași" sau hore cu strigăturile cele mai diverse. Cum grija cea mare a cântăreților e să ceară "politicos", "N-aveți o mie de lei?", pentru vreo "eugenie" (pâinea goală-i strică la stomac), adică să mănânce cât mai bine, am surprins și perechea de versuri din titlu strigată cu mare mândrie de unul, probabil
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
fi cineva printre derbedeii din cartier... O "doamnă" cu pretenții (oare, meritate), vrea slujbă fără răspunderi și adoptă poziția de forță, amenință cu reclamații peste tot... Mă întreb: cum poate asigura unitatea salariile, adică mâncarea pentru ei dacă-s doar "cântăreți"? Ce-i de făcut ca oamenii ăștia să-nțeleagă că ei sunt în HORA MUNCII, după cum cere întreprinzătorul și nu altfel ? Cât îi mai poate ține cineva, angajați, cu o asemenea mentalitate ? Chiar dacă mai are mama de mâncare... nu vine
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
dreptate cu mai mult de patru sute de ani în urmă: „Nu este niciodată bine să aduci vești proaste”. Π Accentuați aspectele pozitive, evitați-le pe cele negative. Dion și „Regula celor trei”tc "Dion și „Regula celor trei”" Atunci când Dion, cântărețul de muzică rock, s-a hotărât să aducă omagiul său celor patru lideri americani care au murit tineri, nu și-a intitulat piesa „Abraham 1, Martin 2, John3 and Bobby 4”. L-a lăsat la o parte pe Bobby. Dion
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
lucru și și-a amintit o imagine și mai vie: cafenelele vechii generații Beat. Aceste locuri au murit de tinere. (Se poate să fi fost vina poeziei.) Dar, de la mijlocul anilor ’50 și până la începutul anilor ’60, aceste cafenele, cu cântăreții lor la bongo și cu bărbați cu barbă recitând versuri în timp ce audiența bea un espresso la fel de gros ca supa de fasole neagră, au devenit simbolul Americii. Cafenelele Beat și cafenelele europene răspundeau aceleiași nevoi. Dar americanii aveau mai puține cafenele
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
lucru. Tăcerea dumneavoastră e de aurtc " Tăcerea dumneavoastră e de aur" Vorbitorul pășește pe podium și se uită la mulțime. Două secunde, trei secunde, patru... În cele din urmă, când toată lumea a devenit atentă la el, începe să vorbească. Un cântăreț se oprește. Cinci secunde, apoi zece, chiar mai multe. Așteptați în suspans următoarea melodie care va fi interpretată. Un martor așteaptă câteva clipe înainte de a răspunde întrebărilor procurorului. Și deveniți mult mai atent decât ați fi fost dacă martorul ar
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
în Antichitate, de rapsozi sau "poeți ambulanți", ori de "orbi cu chitara sau cu mandolina lor atârnată de gât, care trăiau din această meserie", cum scrie, la pagina 408 a Istoriei lui, Francesco De Sancits. Sub auspiciile așa-numiților cantastorie ("cântăreți de povești, romanțete sau romanțe"), romanele franțuzești și cântecele eroice sunt traduse, imitate și prelucrate în vulgară. Numărul aparițiilor se multiplică: Îndrăgostirea lui Carol, Îndrăgostirea lui Orlando, Rinaldo, Trebisonda, Florile paladinilor, Masa rotundă, Viața lui Enea sunt doar câteva titluri
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
picturii narative, invită la speculații interpretative despre privirea aspră a violoncelistului sau despre clarinetistul care se uită disprețuitor la fermier. Ca într-un documentar social, pictura prezintă împreună oameni și instrumente muzicale și așează un fermier ponosit în compania unor cântăreți vestimentați convențional. O căreia Lister îi atașează presupuneri interpretative este și A Letter from Abroad de Thomas Webster. Poștașul tocmai a adus o scrisoare și așteaptă să încaseze taxa de livrare. Bătrânul din partea stângă a imaginii a lăsat ochelarii și
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
picturii narative, invită la speculații interpretative despre privirea aspră a violoncelistului sau despre clarinetistul care se uită disprețuitor la fermier. Ca într-un documentar social, pictura prezintă împreună oameni și instrumente muzicale și așează un fermier ponosit în compania unor cântăreți vestimentați convențional. O căreia Lister îi atașează presupuneri interpretative este și A Letter from Abroad de Thomas Webster. Poștașul tocmai a adus o scrisoare și așteaptă să încaseze taxa de livrare. Bătrânul din partea stângă a imaginii a lăsat ochelarii și
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
picturii narative, invită la speculații interpretative despre privirea aspră a violoncelistului sau despre clarinetistul care se uită disprețuitor la fermier. Ca într-un documentar social, pictura prezintă împreună oameni și instrumente muzicale și așează un fermier ponosit în compania unor cântăreți vestimentați convențional. O căreia Lister îi atașează presupuneri interpretative este și A Letter from Abroad de Thomas Webster. Poștașul tocmai a adus o scrisoare și așteaptă să încaseze taxa de livrare. Bătrânul din partea stângă a imaginii a lăsat ochelarii și
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]