3,622 matches
-
a nopții", cu părul ca aurul și cu cunună. Purtînd mînuța gingașă pe lira argintie, ea începe să cînte, cu glasul dulce și tremurător. Versurile cîntate de ea în Ondina II au titlul aparte: Cîntul Casandrei 101. După ce se termină cîntul Casandrei, de la fereastra caste lului pornește cîntecul junelui nostru poet, al cărui ecou ușor se îneacă în strunele mandolinei și în tăcerea din sală. El spune că e un amor ce arde într-o inimă jună, un glas de pe buze
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Aud un glas; Din nor ce trece, Din luna rece, Din visuri sece, Văd un obraz. Lumea senină, Luna cea plină Și marea lină Icoană-i sînt; Ochi-mi o cată În lumea lată. Cu mintea beată, Eu plîng și cînt.120 În continuare, ultimele strofe din Cînd privești oglinda mării 121, cu data, pusă pe manuscris, tot "Iul. 1869": Vezi a luncii vînt de vară Călduros Cîntă-n lira mea amară Languros. De-ai pătrunde c-o privire Al meu sîn
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
sîmbătă seara, ori într-o alta seară, dar din ajunul unei sărbători. Atunci la biserică se toacă și se trag clopotele, pentru vecernie, în vederea sărbătorii de a doua zi. Tot în Ondina, titlul Cîntecul Casandrei, deocamdată, a fost modificat în Cîntul unei Casandre. După aceea, versurile atribuite Casandrei, cu tot cu acest titlu, au fost scoase din Ondina, ca poezie aparte, și, după alte cîteva modificări, au căpătat un titlu nou: Cîntecul lăutarului. Acest ultim titlu ne trimite la un episod din amintirile
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
ochii mari și mîna rece. Oh, n-oi uita în viață-mi niciodată Frumsețea ta ce orice gînd întrece!... În amintirea-ți pururi voi petrece, Pe veci pierduto, vecinic adorato!" (s. n.)213 Acest ultim vers se află și în poezia Cînt însuși glasul 214, scrisă în aceeași vreme, și publicată tot în "Convorbiri literare", din 1 oct. 1879. Interesantă este și comparația făcută de poet, în aceeași vreme, între icoana stelei pe care o vedem cînd ea de mult nu mai
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
a-ți bate joc, de patimile mele, De dulci petreceri la un loc, De ceasuri ca acele? Ci-n lungul negrei vecinicii Blestemu-mi se va naște Ce numai tu n-ai vrut să știi O lume va cunoaște ............................................. Și-n cîntul meu, ce va trăi Infama rîmîne-vei Cum n-a mai fost și nici va fi O alta-n neamul Evei." (Cînd amintirile)218 Cert este că, în vremea aceea, gîndurile lui rătăceau cu tristețe tot pe la Ipotești. La 1 ianuarie
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
care cântă și dansează. Într-adevăr, în opinia lui Zeami, doar dacă este dansator și cântăreț, un shite poate fi socotit actor, adică făptura care incarnează invizibilul în vizibil, nesubstanțialul în substanțial. Plenitudinea artei sale se datorează acordului perfect dintre cânt și dans, suflu și mișcare, dintre ceea ce se vede și ceea ce se aude, dintre privire și voce. Dansul ca acțiune izvorăște din muzicalitate, din aceea a muzicii ca atare, dar și din cea a vocii. Muzicalitatea creează spațiul propice, cadrul
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
ci doar să înțeleagă. Nici lacrimile lui Heraclit, nici râsul lui Democrit: perspicacitatea lui Lucrețiu. Asupra lumii, el adoptă punctul de vedere al lui Sirius: imaginând, deducând, vede ceea ce alții nu văd. Înțelegerea presupune înălțime, detașare, profunzime, perspicacitate. Al doilea cânt al poetului ne oferă o imagine: de departe, nu percepem detaliile, însă ele există totuși. Așa cum nu băgăm de seamă, pe o colină îndepărtată, oile care pasc pe versanții înverziți, sau manevrele legiunilor și deplasările lor repezi, nici strigătele lor
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
lui Olvido, de la Roma: Taci e riposa: qui si spegne il canto. A mișcat Încetișor capul pe când Îi repeta spusele În șoaptă, printre dinții strânși, fără să-și ia ochii de la pictura murală. Taci și odihnește-te: aici se sfârșește cântul. Era primul vers dintr-un poem de Alberto de Chirico și-i plăcea nespus lui Olvido. Ea pomenise de el Întâia oară la locul potrivit, fiindcă Alberto era fratele lui Giorgio de Chirico, și În clipa aceea Olvido și Faulques
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
pictată cu patruzeci și patru de ani În urmă, În Enigma fatalității (deși timpul era suspect la un artist care falsifica uneori data propriilor opere), contemplând gânditoare pictura, Olvido murmurase În italiană acel taci și odihnește-te: aici se sfârșește cântul. Al vieții tale. Al vechiului bocet. Apoi Îl privise pe Faulques cu ochi nespus de triști și, În lumina romană, albă și fantomatică ce Înviora casa, povestise că Înainte nu era așa, că În salon erau și alte mobile și
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
2); totul (2); vers (2); voință (2); zis (2); abecedar; acasă; acum; adevărat; ajutor; alinare; animat; antonim; Tudor Arghezi; armă; ascultare; ascultat; a avea vorbă; avînt; bătrîn; beat; bebe; binefacere; bunătate; cald; căldură; cărți; ce?; ceva; cinstit; citat; citire; citit; cînt; complicat; compunere; comunicație; concept; copii; corect; creație; creion; crud; cunoștințe; curat; cuțit; cuvinte; dar; declarație; definiție; DEX; dicție; dispoziție; domol; dorință; drept; dumnezeu; dur; fără el nu putem exista; Eminescu; entitate; enunț; exemplu; de fier; filologie; franceză; frumusețe; furculiță; gest
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
același (3); băiat (3); Cristina (3); deștept (3); fericire (3); individ (3); mama (3); mine (3); neîncredere (3); nume (3); putere (3); puternic (3); student (3); unic (3); viitor (3); ambiție (2); ambițios (2); atît (2); caracter (2); cineva (2); cînt (2); curiozitate (2); da (2); deșteaptă (2); egoism (2); ei (2); eul (2); interesant (2); iubire (2); leneș (2); liric (2); merg (2); mic (2); mireasă (2); nimeni (2); optimism (2); persoana I (2); personal (2); poet (2); și tu
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
acasă; adiere; adormit; afară; afecțiune; alb; albastru; alene; alint; amețitor; animal; ață; baby; balansa; balona; barcă; baștină; băiat; pentru bebe; blînd; bolnav; brațe; bun; bunici; cald; calm; calmare; calmitate; în cameră; carte; carusel; casa părintească; căldura; călduros; cămin; căsuță; civilizație; cînt; cîntare; cocon; de copii; pentru copii; copilul; Ion Creangă; curcubeu; curte; destindere; doarme; drăguț; dulce; durere; eliberare; entuziasm; eu; familiar; fericit; fier; ființă; fire; frînghie; gol; grădină; greu; hinta; inimă; înalt; început; încet; încetinel; îndrăgostiți; jucării; jurămînt; leagăn; leagăn de
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
model (2); nuntă (2); plăcere (2); port (2); repetare (2); repetat (2); sfînt (2); străbun (2); trezire (2); zi de zi (2); -; activitate; aer; atitudine; automatism; banat; bărbat; bătrîni; biserică; bunica; ca întotdeauna; cablu; cadou; carte; ceai; ceva frumos; chei; cînt; cîrcei; citi; cititul; club; colind; comod; comportament; comun; confort; costume; curios; cultivare; de mai multe ori; de obicei; dependență; deprinderi; distracție; durează 30 de zile să-l faci; educat; educație; eee daa!; enervare; evreu; experiență; expresie; facultatea; faptă; fetiș; fix
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
oriunde (2); în orice timp (2); peste tot (2); posibilitate (2); prieten (2); putere (2); veșnicie (2); vine (2); viață (2); acasă; acuma; aer; amu; aprobare; va aștepta; atitudine; atunci; bine; ceas; cer; cînd vreau; cînd vrei; cînd; cîndva anume; cînt; circularitate; cîrnați; cîteodată; clipe; curînd; curiozitate; curs; da; data; la orice dată; o dată; deschis; dispoziție; dorință; drag; dragoste; drapel; dublu; duce; Dumnezeu; ea; familie; a face; fată; la fel; fericire; fericit; a fi; ai fi; flexibil; frumos; fulger; gem; gînd
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
sfînt (2); sicriu (2); soare (2); străbun (2); strămoșesc (2); teluric (2); trudă (2); țărm (2); ud (2); vegetație (2); verdeață (2); acces; agricultor; arat; aspru; ceva astronomic; bătrînă; belșug; brumă; bun; bunăstare; călătorie; ceartă; cenușă; cerc; cereale; chirpic; civilizație; cînt; comoară; copac; cor; corp; crater; crăpat; creștere; cultivare; cultură; culturi; curat; datină; deal; decizii; domn; dragoste; foame; foc; fotbal; fragil; frumusețe; frunze; fundament; gaură; geografie; glas; globul pămîntesc; gospodar; graniță; gravitație; greu; greutate; grîne; ha; hărnicie; hectar; hotar; ieșean; imensitate
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mișcare (2); moară (2); nisip (2); rapid (2); schimbare (2); suflu (2); tare (2); vapor (2); vîrtej (2); viscol (2); viteză (2); alizee; amintire; amintiri; anotimp; apă; aripi; așa și așa; asprime; asupritor; atmosferă; boală; bogăție; cădere; călător; călduț; casă; cînt; climă; culme; depărtare; depresie; derivă; deșert; disperare; efemer; eliberare; entuziasm; eoliană; de est; estic; față; fîșîit; fluture; forță; frunte; fulger; furie; fustă ridicată; gri; grijă; ieșire; invizibil; izbăvire; împinge; încercare; înnourat; înțepător; lacrimi; lamă; lateral; mic; miros; mișcă frunzele; mult
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
4); cuvînt (4); mama (4); microfon (4); României (4); talent (4); vorbe (4); ascuțită (3); de aur (3); dar (3); interioară (3); om (3); șoaptă (3); solist (3); suav (3); țipăt (3); admirație (2); aur (2); bucurie (2); căldură (2); cînt (2); a cînta (2); cîntat (2); cîntăreață (2); duioasă (2); dură (2); exprimare (2); gălăgie (2); înaltă (2); lină (2); mlădioasă (2); mut (2); plăcut (2); plăpîndă (2); putere (2); răgușit (2); vibrație (2); Vocea României (2); acest; acută; admirabil
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); știri (2); ură (2); ureche (2); zgomot (2); -; absurd; aer; aglomerație; aiureli; ajutor; alb; anunță; apăsător; atenție; aude; auzire; auzit; auzite; avion; de avion; baftă; banc; bănuială; barbă; buimăceală; calvar; cancan.ro; capriciu; căsătorii; ceartă; cer; chemare; cică; ciudă; cînt; cîntec; corn; credibilitate; credul; cutremurată; departe; disconfort; dispreț; ce e asta?; geam; gînd; glas; harfă; idiot; iluzie; incert; incertitudine; incultură; informații; interes; interesant; nu mă interesează; izvor; îndelung; înfricoșător; job; jos; lan; limbă; limpede; lipsă de temei; din lume; pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
El a conceput școala superioară populară ca un instrument de educație cetățenească și gospodărească post-elementară, menit să trezească și să înalțe demnitatea țărănimii, să sporească eficiența gospodăriei țărănești. Motiv pentru care „obiectele” de studiu erau istoria patriei (prin conferințe), muzica (cântul) - pentru a trezi simțăminte superioare -, gimnastica - pentru a asigura tineretului un corp sănătos -, limba maternă și, bineînțeles, cunoștințe de agricultură și economie (Stoian, 1938; Popescu, 1974). Școala populară trebuia să fie, în concepția lui Grundtvig, o „școală în slujba vieții
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
al devenirii: "Foaie de floare albastră, / Cântă mândra la fereastră, / Cântec din Moldova noastră; Cântec drag de moldovean / Alduit de-un pojoran / În toamna acestui an, / Dintr-un suflet de muntean; Cântec răsărit din joc / Ca floarea de păpădie, / Ca cântul de ciocârlie / Ce se-nalță pe câmpie. Foaie verde de sulfină, / Pe-a Moldovei apă lină / Strălucește lună plină."158 Alternanțele verbale am răsădit / am plivit / am lăcrimat / am adunat / am dat pun în valoare predicația discursivă a structurii metonimice
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
-mi ascultă inima / Și se-ngânnă cu dânsa / Cu doru, cu dragostea; / Dragă mi-i iarba și frunza, / Că-mi alin doru cu dânsa. / Cât este iarba și frunza / Nu mi-ar fi urât într-însa. / Iarbă calc și-n frunză cânt, / Și mai uit de cel urât / Și-s mai tânăr de cum sânt. / Ardă-te focu, pământ, / Ți-ai ales frumos veșmânt; / De te-ai face pe-a meu gând, / Ai fi floare, nu pământ."180 Comparația destinului uman cu viața
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
drum mă duc, / Bătrânețele m-ajung."204; "Pământ negru mă hrănește, / Urâtul mă-mbătrânește; / Pământ negru m-a hrănit, / Urâtul m-a-mbătrânit, / Că urâtul n-are leac / Decât pânză și toiag."205 Pentru omul tradițional, soarta se plămădește în taina creației, "cântul" devenind dalta cu care se șlefuiește destinul uman: "Eu nu cânt că știu cânta, / Da mă doare inima. / Eu nu cânt de bucurie, / Cânt a jale și-a pustie. Eu nu cânt că știu să cânt, / Dorul inimii îl stâng
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
are leac / Decât pânză și toiag."205 Pentru omul tradițional, soarta se plămădește în taina creației, "cântul" devenind dalta cu care se șlefuiește destinul uman: "Eu nu cânt că știu cânta, / Da mă doare inima. / Eu nu cânt de bucurie, / Cânt a jale și-a pustie. Eu nu cânt că știu să cânt, / Dorul inimii îl stâng, / Că dorul din pieptul meu / Îi ca pământul de greu. Când măicuța m-a făcut / A plouat ș-a bătut vânt, / Cum a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
noroc cu carul / Numai mie cu paharul. / Și nici acela n-o fost plin / Jumătate cu venin; / Nici acel n-o fost ras, / Jumătate cu necaz."216 Interiorizarea liricului construiește un spațiu poetic al împlinirilor, ca paliativ al zbuciumului vieții. "Cântul", ca modalitate de structurare a discursului poetic, are atribuțiile unui personaj liric care transformă actul poetic în procesualitate semantică, determinând metamorfoza sensurilor și realizat de paralelismul sinonimic: " Cine fluieră și cântă / Nu i-ar fi lumea urâtă / Și fața posomorâtă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
l trece, / El o fluieră și-i trece. Cât de mare jale-ar crește, / Cântecu o potolește, / Fluieratu-o domolește, / Omu uită și trăiește."217 Utilizarea planurilor contrastante, complementare înlănțuirilor semantice explicative, reliefează "făcutul" și "desfăcutul" sortirii, ca metaforă a "cântului" și "descântec" al ursitei: Când eram în vremea mea, / Nici scripcă nu-mi trebuia, / Scripcă era gura mea: Că scripca-i o doagă spartă, / Gura cu cântecu-i dată; / Și la scripcă trebi arc, / Eu doina din gură-o fac; / Și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]