3,117 matches
-
Țara Mamă, din noiembrie 1918. În anul 1920 se căsătorește și alături de mama se bucură de cei șase copii născuți, din care patru fete și doi băieți. Războiul a găsit familia Seniuc unită, prosperă din punct de vedere material, iar cârciuma pe care a reușit s-o deschidă avea pe lângă un venit și vești de la clienți. Așa s-a putut afla în dimineața zilei de 1 septembrie 1939 că Germania a atacat Polonia iar, mai târziu, Rusia Sovietică ocupă partea ei
ÎNTRE LIBERTATE ŞI TEROARE. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Seniuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1701]
-
a străbătut localitatea noastră fără să se oprească. În următoarele zile, însă, a sosit în comună o unitate de infanterie sovietică, apoi miliția, activiști de partid și un ofițer N.K.V.D. La indicațiile sovietului local, tata a fost nevoit să redeschidă cârciuma, unde noile autorități obișnuiau să servească masa, și unde era promovată ideologia comunistă, despre munca în colectiv, colhoz, despre desființarea comerțului particular și avantajele comerțului de stat, și în general despre ororile capitalismului și rapacitatea moșierimii românești. În luna august
ÎNTRE LIBERTATE ŞI TEROARE. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Seniuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1701]
-
arestările și deportările. Seară de seară, duba se oprea la diferite case de unde ridicau familii întregi. Teroarea puse stăpânire peste bieții oameni. Într o noapte, spre sfârșitul lunii septembrie 1940, a fost arestată mama. Ofițerul N.K.V.D.-ist, un client al cârciumii, deși a fost implorat de tata să nu o ia pe mama din mijlocul copiilor, nu s-a lăsat înduplecat nici de plânsul nostru, al celor cinci copii treziți în miezul nopții de bătăile puternice cu paturile armelor pentru deschiderea
ÎNTRE LIBERTATE ŞI TEROARE. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Seniuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1701]
-
să se facă înscrieri în colhoz, iar cei care refuzau erau trecuți pe liste și amenințați cu deportarea. Cotele erau altă povară suportată de oameni. Tata, sfătuit de un om de bine, a reușit în cele din urmă să închidă cârciuma și să cumpere o proprietate în localitatea Jadova Nouă, unde ne-am și mutat într-o noapte. Tot atunci am început să frecventez clasa a II-a, cu predare în limba ucrainiană, cu învățători aduși din Ucraina. În primăvara anului
ÎNTRE LIBERTATE ŞI TEROARE. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Seniuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1701]
-
am fost profesor la liceul din Agnita, de unde nu puteam ajunge în Sibiu decât la sfârșitul săptămânii. O alegere cam neinspirată care m-a izolat de lumea literară, căci în afara orelor de școală îmi petreceam timpul citind sau șezând în cârciumă. Primirea Premiului Uniunii Scriitorilor din România pentru debutul editorial cu volumul "Seară adolescentină" mi-a adus-aminte că sunt poet și n-am voie să sfârșesc într-o asemenea fundătură. Ca să ajung în Sibiu, am fost nevoit să renunț în 1985
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Prin urmare, cred că nu-ți poți forța destinul ca să te ratezi. Poți să-l forțezi ca să devii, să zicem, un mare scriitor. Aici da, trebuie să forțezi nota. Cum poți să te ratezi, nu pot să-ți spun... Nici măcar cârciuma nu te ratează. Compromisurile? Nici compromisurile nu te împing spre ratare. Să ne gândim la Arghezi, la Sadoveanu sau la mulți contemporani de-ai noștri care prosperă sub orișice regim... Poate lipsa de talent ar putea fi un motiv al
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
O notă informativă din 5 august 1943, despre activitatea subversivă a muncitorului Gheorghe Bunghez, merită o atenție suplimentară. Este expresivă și o redăm integral: „Montatorul Bunghez Gheorghe de la Atelierele C.F.R. Nicolina care este în mișcare de stânga a fost în cârciuma Sturza din Nicolina împreună cu sudorul Nicolau, zis Nica, și c-un lucrător de la vagonaj care nu este identificat, în ziua de 3 august după ora 6 seara, și printre alte discuții cu caracter social economic au discutat chestiuni politice în raport cu
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
citeam cărți pe care burghezimea le pune la dispoziția tineretului, cărți cu conținut decadent care imprimau starea morală de descopunere. De asemenea, tot el ne muștruluia atunci când în loc să mergem la bibleotecă sau să citim o carte, ne opream la vreo cârciumă - care erau foarte multe în jurul Atelierelor”. Cu ușurință, puteai afla aici toate ingredientele de „fabricare” a eroului comunist. O altă mărturie aparține lui Dumitru Vasiliu, lucrător la Arsenal. Personaj atractiv. Fuge de la București la Iași, participă la manifestațiile muncitorilor din
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
1621, Alexandru Iliaș a poruncit cămănarilor din târgul Huși să nu ia camănă de la poslușnicii Episcopiei de Huși, iar la 20 septembrie 1632, același domnitor le cerea cămănarilor din Huși „să lase în pace”, adică să scutească de dări o cârciumă mare, un cojocar, un meseriaciu și un hoștinar ai Episcopiei de Huși. Vameșii adunau taxele fixate în folosul domniei de la cei ce aduceau în târg diferite obiecte de vânzare. În 1674, domnitorul Dumitrașco Cantacuzino le poruncea vameșilor să scutească de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
secolului al XVII-lea. Nicolae Iorga, folosind informațiile lui Bandini, consemna existența în cartierul Corni a 100 de case ale catolicilor, adică 682 de familii, „oameni dârji, în stare a-și bate preotul și a-l aduce cu sila din cârciumă și-i întreceau pe ai noștri și în ce privește gospodăria”. Ca număr, această populație s-a menținut și după ce a revenit la catolicism. Cifra poate fi considerată exagerată, deoarece făcând un calcul, constatăm că în Huși erau 3.400 de suflete
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Nici jurământul de castitate nu mai era respectat (în absența episcopului, preotul petrecea zile și nopți cu „femei rele”, uneori fiind reclamat că „a necinstit femeia cu atingeri necuviincioase”); alteori, în zile de sărbători, oamenii îl chemau pe preot de la cârciumă ca să facă liturghia. Și se întâmpla des acest lucru la Huși, preciza Bandini. Observații critice sunt adresate de Bandini preoților ce se dedulceau prea mult cu vin, lucru greu de respins într-o zonă vinicolă și într-o epocă în
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
împărțiți în 17 specialități (casapi, elcii, pastramagii, ciubergiii, gropari, ciolănari, sărari, bedeli, gecergiii, mătari, chelari, lemnari, fochist, cazangiu, tulumbagiu, portar și vătav). În 1858, la zalhanaua din Huși s-au tăiat 397 de vite. Concomitent, se înregistrează creșterea numărului de cârciumi: în 1851, se constata că „cea mai mare parte din viețuitorii acestui târg au deschis cârciumi pe la feliuri de locuri”. În 1863, manufactura avea 20 de cuptoare și producea mărfuri în valoare de 510.000 lei. În Moldova, în același
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
fochist, cazangiu, tulumbagiu, portar și vătav). În 1858, la zalhanaua din Huși s-au tăiat 397 de vite. Concomitent, se înregistrează creșterea numărului de cârciumi: în 1851, se constata că „cea mai mare parte din viețuitorii acestui târg au deschis cârciumi pe la feliuri de locuri”. În 1863, manufactura avea 20 de cuptoare și producea mărfuri în valoare de 510.000 lei. În Moldova, în același an (1863), erau 78 zalhanale, în care lucrau 1.084 muncitori. În 1864 au fost sacrificate
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
3 (din cele 6 existente în oraș), se găseau două fabrici de tricotaje, două uzine electrice, două mori, patru tipografii, două legătorii, o fabrică de vopsitorie, trei farmacii, 25 magazine diverse, cinci cofetării, cinci librării, un restaurant, 15 berării, trei cârciumi, 15 ateliere de croitorie, 12 de cizmărie, 10 de fierărie, 11 stolerii, șapte de mecanică și lăcătușerie, cinci de dogărie, trei de armurărie și șase de tinichigerie. Meșteșugarii hușeni erau binecunoscuți mai ales ca fierari și lemnari (caretași), ce lucrau
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pe nicăieri. E cam tîrziu să luăm. Hai să cumpărăm niște flacoane de benzedrină și să mergem la Ronnie’s. Au niște piese ca lumea la tonomat. Putem să cerem cafea și să băgăm niște benzedrină”. Ronnie’s era o cîrciumă pe la intersecția străzilor 52 cu 6, unde muzicienii veneau după unu noaptea la un pui fript și o cafea. Ne-am așezat la o masă și am comandat cafea. Mary a desfăcut cu o mișcare de expert un flacon de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
Înăuntru și au preluat controlul asupra ventrilocului. Marioneta stă Într-un bar de pederaști, sorbindu-și berea și clămpănind necontrolat, cu chipul rigid, de păpușă. CÎnd și cînd, În barurile de pederaști găsești și personalități intacte, dar poponarii dau tonul cîrciumilor ăstora și Întotdeauna mă deprimă să merg Într-un bar din ăsta. Deprimarea se adună. După prima săptămînă Într-un oraș nou, locantele astea mi-ajung pînă-n gît, așa că-mi transfer consumul de lichide În altă parte, În general Într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
Într-un bar din mahala sau pe-aproape. Dar din cînd În cînd recidivez. Într-o seară m-am făcut pulbere la Frank’s și m-am dus Într-un bar de pederaști. Trebuie c-am mai băut ceva În cîrciuma aia, fiindcă mi s-a rupt filmul o vreme. CÎnd barul a intrat Într-unul din acele intervale de liniște, afară tocmai se lumina. Liniștea e ceva care nu se Întîlnește prea des Într-o cîrciumă de pederaști. Cred că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
mai băut ceva În cîrciuma aia, fiindcă mi s-a rupt filmul o vreme. CÎnd barul a intrat Într-unul din acele intervale de liniște, afară tocmai se lumina. Liniștea e ceva care nu se Întîlnește prea des Într-o cîrciumă de pederaști. Cred că cei mai mulți dintre poponari plecaseră. Mă sprijineam de bar, cu o bere-n față, bere pe care nu o voiam. Zgomotul s-a Împrăștiat ca fumul și am zărit un puști cu părul roșu uitîndu-se drept la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
să faci așa ceva?“ l-a întrebat. — „Ba îmi este, dar ce pot?](Ibidem, p. 169.) Într-o oră tot a fost săvârșit. Maica stariță, revenind acasă cu trăsura, i-a întâlnit, cu camionul încărcat cu clopote întregi și sfărâmate, la cârciuma din Cozieni, unde făceau un chef nespus! Ea a sosit galbenă ca ceara și neputând vorbi, iar maica Evlampia, într-o stare de exasperație turbată și de durere, indignată că nu s-a găsit nimeni care să facă o rezistență
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
proceda cu delicvenții de drept comun. Transportul deținuților, printre care erau și nebuni, se făcea astfel: "ras pe jumătate și cu gâtul prins în lanțuri era târât în public de către dorobanțul de pază care mergea călare. Popasurile se făceau prin cârciumi, unde gardianul și osânditul petreceau împreună, pe cheltuiala acestuia, care la rându-i își procura banii din cerșit prin piețele și ulițele pe care era purtat. În condițiile amintite, istoria bolilor mintale în Moldova se suprapune, până la un punct, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
destui tineri mânuitori de condei care se încadraseră, la început de carieră, în spiritul zilei, ușor amețiți de succesele publicării rapide și de faptul că se treziseră, în urma ei, cu buzunarele pline. Drept care o țineau într-o săr bătoare prin cârciumile Bucureștiului acelor ani, prin localurile de noapte, atâtea câte erau în epocă. Nu stau acum să le amintesc. „Frumoșii nebuni“ din romanul de mai târziu al lui Fănuș Neagu se inspiră din această lume și pe câteva dintre figurile ei
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
în partea dreaptă a podoabei capilare. Fața ovală, vioiciunea ochilor, hotărârea și dârzenia din priviri, făceau ca asemănarea ei cu feciorul - Vasile să fie apropiate. De la tatăl sau nu păstra amintiri fotografice. Ocupat cu gospodăria dar și cu afacerile de la cârciuma lui, căci așa pornise în viață, omul nu avusese timp de fotografii. Apoi, pentru vremea aceea, el era și un om „serios”, mult mai în vârstă decât soția sa, o copilă, ca să accepte a se „trage” în poză. —Domnule Doctor
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
care Machiavelli a compus tratatul sau asupra principatelor, trebuie sa remarcam că Sant'Andrea din Percussina nu era în realitate un loc izolat, așa cum se considera adesea sau că a devenit în timpurile moderne. Fermă ce includea și o osteria (cârciuma), cunoscută sub numele de "Albergaccio", se află în apropierea străzii Regia Română care în secolele al XIII-lea și al XIV-lea a înlocuit în mod gradual Via Francigena (a cărei degradare s-a datorat tocmai faptului că nu ajungea
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
această zonă, aflată în apropierea întretăierii drumului cu Strada Regia, Machiavelli se oprea să converseze cu călătorii. În scrisoarea adresată lui Vettori acesta scrie că după ce i-a citit pe poeți în acea dimineață: "Ducându-mă pe strada sau la cârciuma, am vorbit cu acești oameni ce trec, întrebându-i despre țările lor, înțelegând mai multe lucruri, notânt o diversitate de persoane și de obiceiuri"77. Cuvântul paesi (țări) a fost de mai multe ori interpretat în sensul de villaggi (sate
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
că deși Îmi cere creație, asta poate mirosi cel mult a cafea. Un secret, la care vă fac părtași: El nu știe, sau se face că nu, unde se nasc ideile, taman acelea țintite unde-l doare mai mult: În cârciuma din colț; Între strada lui și a mea, c ’așa au hotărnicit zeii geografia Iașilor... Știindu-l Înțelept, sunt convins că, citind această notă, nu se va supăra. produsul combinării a doi izotopi ai hidrogenului și trei ai oxigenului, adică
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]