2,654 matches
-
Roșii Ardei Vinete Altele (b) Cucurbitacee - cu coajă comestibilă Castraveți Castraveți cornișon Dovlecei Altele (c) Cucurbitacee - cu coajă necomestibilă Pepeni Dovlecei Pepeni verzi Altele (d) Porumb dulce (iv) LEGUME BRASSICACEE (a) Brassicacee pentru floare Broccoli Conopidă Altele (b) Brassicacee pentru căpățână Varză de Bruxelles Varză căpățâni Altele (c) Brassicacee pentru frunze Varză chinezească Varză creață Altele (d) Gulii (v) LEGUME PENTRU FRUNZE ȘI VERDEȚURI PROASPETE (a) Salată și altele similare Creson Untișor Lăptuci Andive Altele (b) Spanac și altele similare Spanac
jrc4622as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89788_a_90575]
-
Cucurbitacee - cu coajă comestibilă Castraveți Castraveți cornișon Dovlecei Altele (c) Cucurbitacee - cu coajă necomestibilă Pepeni Dovlecei Pepeni verzi Altele (d) Porumb dulce (iv) LEGUME BRASSICACEE (a) Brassicacee pentru floare Broccoli Conopidă Altele (b) Brassicacee pentru căpățână Varză de Bruxelles Varză căpățâni Altele (c) Brassicacee pentru frunze Varză chinezească Varză creață Altele (d) Gulii (v) LEGUME PENTRU FRUNZE ȘI VERDEȚURI PROASPETE (a) Salată și altele similare Creson Untișor Lăptuci Andive Altele (b) Spanac și altele similare Spanac Frunze de sfeclă (sfeclă elvețiană
jrc4622as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89788_a_90575]
-
Cornișoni Dovlecei Altele (c) Cucurbitacee - coajă necomestibilă Pepene galben Dovleaci Pepene verde Altele (d) Porumb zaharat (IV) LEGUME DIN GENUL BRASSICA (a) Conopide Conopidă brocoli (inclusiv calabreză) Conopidă Altele (b) Verze de iarnă Varză de Bruxelles Salată verde varietatea cu căpățână Altele (c) Verze furajere Varză chinezească Varză furajeră Altele (d) Gulii (V) LEGUME CU FRUNZE ȘI VERDEȚURI PROASPETE (a) Salată verde și similare Creson Fetică Salată verde Andivă cu frunze late Altele (b) Spanac și similare Sfeclă cu frunze comestibile
jrc4623as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89789_a_90576]
-
sa geografică, județul Vâlcea beneficiază de aproape toate formele majore de relief: munți, dealuri subcarpatice, podiș și lunci cu aspect de câmpie, dispuse în trepte de la nord la sud, întregite de defileele ale Oltului și Lotrului, străjuite de munții Cozia, Căpățânii, Făgăraș, Lotru și Parâng. Aici între masivele de munți se află una din cele mai mari depresiuni intramontane din județ, cunoscută sub numele de "Țara Loviștei". Două treimi din suprafața județului sunt ocupate de Podișul Getic și Subcarpații Getici, cu
Județul Vâlcea () [Corola-website/Science/296672_a_298001]
-
românesc, fondatorul "colegiilor naționale" din București și Craiova, este membru al Academiei Române din anul 1870. Trecerea primului domnitor al Țării Românești și al Moldovei unite la 24 ianuarie 1859, Ioan Cuza Vodă, este marcată de o fântână în stânca masivului Căpățânii, lângă "Pârâul Poștei", la circa nord de Mănăstirea Cozia. Pe la mănăstirea Cozia trece în drumul său spre București dinspre Ardeal poetul Mihai Eminescu. Revoltat de faptul că autoritățile transformaseră ctitoria marelui voievod, Mircea cel Bătrân, în închisoare, scrie în ziarul
Județul Vâlcea () [Corola-website/Science/296672_a_298001]
-
Denumirea satului Scobinți vine de la așezarea satului într-o depresiune, sub formă de scobitura, afirmație realizată și de scriitorul Aurel Leon, cu prilejul deschiderii la Scobinți a unei expoziții de pictură a pictorului Dan Hatmanu: „Și între puțină bahna cu căpățâni de salcii blonde și întunecată sprânceană a pădurii de sus, se ițește, când în văiuguri scobite ca niște coveți, când pe dealuri, sătul Scobinți, desfășurat după capriciile vitei, ale livezii și celorlalte seve roditoare”. Denumirea așezării, după tradiția locală, provine
Scobinți, Iași () [Corola-website/Science/324459_a_325788]
-
diametrul de 15 m și, este localizat în lateral față de șuvoiul principal de apă. Ansamblul are în vârf o cruce Denumirea de "Grunj" are sensul de "grumaz" sau "îngustare". Prin forma sa (comparabilă la alta scară), amintește de Copa Cabana = Căpățâna de Zahar - Brazilia. Este un martor de eroziune (diferențială) hidraulică si eoliană, format din tufuri dacitice de culoare alb-cenușiu-gălbui de vârstă badeniană, tot ansamblul fiind prins între strate de marne (cineritice) și gresii cu poziție aproape verticală și aspect de
Piatra Albă „La Grunj” () [Corola-website/Science/325850_a_327179]
-
(căpățână) era un loc în afara zidurilor Ierusalimului din secolul I AD în care Iisus Hristos a fost răstignit. Cuvântul "" este transcrierea în greacă din Noul Testament din denumirea în limba aramaică, în aramaică cuvântul fiind "Gûlgaltâ"; Biblia spune că este un "loc
Golgota () [Corola-website/Science/325156_a_326485]
-
schițează o ușoară îngustare impusă de traversarea anticlinalului Berca-Arbanași. Grupa estică de dealuri (Dealurile Câlnăului, care aparțin Subcarpaților Vrancei) este delimitata de văile Slănic și Râmnic. Aici se remarcă dealurile Bisocii (970 m)la nord, Blăjani (483 m), Budei și Căpățânii (592 m) spre sud. Grupa se poate subdivide în două mari subunități: una nordică,formată din sedimente mai vechi(mio-pliocene) și, o altă sud-estică formată din depozite levantine și cuaternare, măi moi, cu suprafețe mari și expuse degradării. Alunecările au
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt), situată în județul Vâlcea, pe teritoriul administrativ al orașului Băile Olănești. Aria naturală se află în partea central nordică a județului Vâlcea, în sudul Munților Căpățânii, la o altitudine cuprinsă între 1.200 și 1494 m. (Vârful Stogu), între râurile Cheia și Olănești, în partea nord-vestică a satului Cheia și este inclusă în Parcul Național Buila-Vânturarița. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.
Muntele Stogu () [Corola-website/Science/326260_a_327589]
-
gamă diversă de floră și faună specifică Meridionalilor. Arealul „” a fost desemnat ca rezervație naturală în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice aflate în bioregiunea alpină aflată în sudul Munților Căpățânii. Flora rezervației este constituită din arbori specifici pădurilor de foiose (predominant fag din specia "Fagus sylvatica") și coniferelor (brad din specia "Abies alba"), specii de arbusti și plante erbacee. La nivelul ierburilor sunt întâlnite specii rare, printre care: papucul doamnei
Muntele Stogu () [Corola-website/Science/326260_a_327589]
-
de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și se întinde pe o suprafață de 0,40 hectare. Aria naturală inclusă în Parcul Național Buila-Vânturarița, reprezintă o cavernă (peșteră) în versantul drept al "Cheilor Mânzului" din Munții Căpățânii, alcătuită dintr-o galerie ascendentă la intrare, săracă în forme concreționare, cu depozite clastice acoperite cu un strat de praf argilos; cu faună constituită din specii de miriapode și chilopode.
Peștera Arnăuților () [Corola-website/Science/326333_a_327662]
-
este o arie naturală protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt), situată în județul Vâlcea, pe teritoriul administrativ al comunei Malaia. Aria naturală se află în partea nord-vestică a Munților Căpățânii, în apropierea limitei nord-vestice a județului Vâlcea cu județele Sibiu și Hunedoara, în partea sud-vestică a satului Ciungetu, în lunca dreaptă a râului Latorița la o altitudine cuprinsă între 800 și 1350 m. Rezervația naturală declarată arie protejată prin "Legea
Pădurea Latorița () [Corola-website/Science/326301_a_327630]
-
Rădița - Mâmzu este o arie naturală protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt), situată în județul Vâlcea, pe teritoriul administrativ al orașului Băile Olănești. Rezervatia naturală se află în Munții Căpățânii, grupa ce aparține lanțului montan Șureanu-Parâng-Lotrului, la o altitudine cuprinsă între 650 și 950 m, în bazinul superior al râului Olănești, în partea central-nordică a județului Vâlcea. cu o suprafață de 10 hectare, declarată arie protejată prin "Legea Nr.5
Rezervația Rădița - Mânzu () [Corola-website/Science/326368_a_327697]
-
Peștera Liliecilor este o arie naturală protejată ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală de tip speologic), situată în județul Vâlcea, pe teritoriul administrativ al comunei Costești. Aria naturală aflată în Munții Căpățânii ce aparține grupei montane Șureanu-Parâng-Lotrului, la o altitudine de 850 m, în bazinul superior al Bistriței Vâlcene are o suprafață de 1 hectar și este inclusă în Parcul Național Buila-Vânturarița. Rezervația naturală din abruptul drept al "Cheilor Bistriței Vâlcene" cunoscută
Peștera Liliecilor (Vâlcea) () [Corola-website/Science/326380_a_327709]
-
monument al naturii) este o arie arie naturală protejată de interes național ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală de tip speologic), situată în județul Vâlcea, pe teritoriul administrativ al comunei Costești. Aria naturală se află în Munții Căpățânii grupare ce aparține lanțului montan Șureanu-Parâng-Lotrului, la o altitudine de 830 m, în bazinul superior al Bistriței Vâlcene, în partea nordică a satului Bistrița, pe teritoriul împădurit al mănăstirii cu aceelași nume. cu o suprafață de 0,25 hectare a
Peștera Valea Bistrița () [Corola-website/Science/326417_a_327746]
-
identificare inscripționată greșit, fără ca reprezentanții Primăriei Capitalei să sesizeze acest lucru. Concret, sculptorul Ionel Stoicescu l-a botezat ""Alterio"" pe omul politic italian Altiero Spinelli. Aproape 6 ani mai târziu, monumentul cunoscut între timp în popor sub denumirea de "la căpățâni", a intrat într-un trist anonimat: plăcuțele de sub mini-socluri, pe care era scris ale cui sunt capetele, au dispărut. Toate. Inclusiv ""Alterio"" cel greșit. Erau din alamă. Probabil au fost "reciclate" de întreprinzătorii specializați în "fiare vechi". În primăvara următoare
Monumentul părinților fondatori ai Uniunii Europene () [Corola-website/Science/322579_a_323908]
-
arii protejate) și se întinde pe o suprafață de 5 de hectare. Aria protejată este inclusă în situl Natură 2000 - "" și reprezintă o zona montană în Apuseni (tinoave, ochiuri de apă, mlaștini oligotrofe, turbării, pajiști, pășuni, păduri), aflată între "Vârful Căpățâna" și "Vârful Balomireasa" (1.632 m). Această adăpostește trei tipuri de habitate naturale de interes comunitar (Păduri acidofile de "Picea abies" din regiunea montană - "Vaccinio-Piceetea"; Turbării active și Turbării cu vegetație forestiera) și protejează mai multe specii faunistice (mamifere, reptile
Molhașurile Căpățânei () [Corola-website/Science/329974_a_331303]
-
foaia de titlu. 3.Evanghelie de la București, 1760. 4.Liturghier, tipărit la Bart, Sibiu, 1798. Pe el a însemnat numele lui Avram Stănciulea, diacon (cu cirilice și latinești), la 1820 și 1821. 5.Octoih de la Râmnic, 1763, dat de Ion Căpățână pentru pomenire, în fața lui Mani Lupea și Onea Paște(a) la 1782.
Biserica Nașterea Domnului din Sărata () [Corola-website/Science/328117_a_329446]
-
Goranu sunt formațiuni specifice, unice în Romania. Deosebit este chipul uman modelat în una din râpele de pe versantul drept al văii. Această râpă, de mici dimensiuni, este deosebită de celelalte 11 din cuprinsul văii prin prezența celor două formațiuni asemănătoare căpățânilor de zahăr. Pe cea din stânga distingem, cu puțină imaginație, un chip uman, iar pe cea din dreapta observăm șiroiri incipiente deja adâncite în versant, care pot închipui degetele adunate ale unei mâini. În cele zece sectoare de eroziuni de pe Valea Stăncioiului
Goranu, Vâlcea () [Corola-website/Science/328298_a_329627]
-
în sudul acestuia. Porțiunea nordică cuprinde delurile de pe stânga Trebișului: Chicera Mare (501 m), Fătului (386 m), Samuilă (425 Poiana Mare (306 m) și pe cele situate între Trebiș și Negel: Slatina -Valea Rea (390 m), Râpă (468 m). Dealurile Căpățâna și Pietricica reprezintă o prelungire a culmii principale la sud de Negel. În lungul culmii principale sudice se înșiruie un aliniament de martori de eroziune: Cărunta (717 m), Fundu Tocilei (701 m), Măgura (660 m), Capătă (740 m) Cireșul (696
Culmea Pietricica () [Corola-website/Science/327367_a_328696]
-
Aceste ciuperci nu se găsesc foarte des, dar apar mereu în același loc. Corpul fructifer: El are un diametru de 15-30 cm, format dintr-o mulțime de fâșiii subțiri și ondulate, răsucite și amestecate care dau acestei ciuperci aspectul unei căpățâni uriașe a Salatei de Batavia. Culoarea este la tinerețe albuie, schimbând la maturitate spre alb murdar, adesea oară spre gălbui, arătând în bătrânețe margini brune. Piciorul: Partea vizibilă, de culoare brună, este scurtă, boantă, globuloasă și de consistență fibroasă. Dar
Creasta cocoșului (burete) () [Corola-website/Science/335197_a_336526]
-
amuzant" și a declarat că a fost o risipă a talentului lui Pesci și a lui Glover, concluzionând că "acest film miroase rău". Criticul de film Chris Hicks din Salt Lake City a declarat că „după "La pescuit" și "8 căpățâni într-un sac" Academia ar trebui să-i ceară înapoi lui Pesci premiul Oscar” (pe care le-a câștigat pentru "Băieți buni"). Filmul a avut încasări relativ mici la box office de aproximativ 19 milioane dolari pe plan intern. În
La pescuit () [Corola-website/Science/333045_a_334374]
-
de pe Glob, domină rețeaua hidrografică a țării. Unii afluenți ai săi (cum ar fi Rio Negro, Madeira, Parana) de asemenea străbat teritoriul brazilian. Vegetația este reprezentată de pădurile ecuatoriale ("selva") și de savane. La Rio de Janeiro se află celebra „Căpățână de zahăr” („Muntele Corcovado”). Colonizarea europeană a fost preponderent portugheză, ceea ce a făcut ca Brazilia să reprezinte cea mai importantă concentrare de vorbitori ai limbii portugheze din lume. Cele două mari aglomerații urbane ale Brazilei sunt Sao Paulo și Rio
Geografia Braziliei () [Corola-website/Science/334591_a_335920]
-
Anghel, zis Bercea Mondial. Bercea era judecat pentru tentativă de omor, respectiv că și-a înjunghiat un nepot. Anchetatorii susțin că din suma totală de 600.000 de euro pe care Florin Anghel i-ar fi dat-o lui Marian Căpățâna, Mircea Băsescu ar fi primit 250.000 de euro. Instanță a mai dispus confiscarea sumei de 265.000 de euro de la Marian Căpățâna, dar și ridicarea sechestrului instituit pe bunurile lui Mircea Băsescu.
Mircea Băsescu () [Corola-website/Science/332210_a_333539]