6,191 matches
-
000 de lei. Eu născută și crescută aici să dai o oală de lapte și să-i iei bani sau o sută de făină, acuma dacă dau să-mi ducă un sac de grăunțe la moară, deși el merge cu căruța direct la moară, nu merge special pentru mine, trebuie să-l plătesc” (femeie, 77 de ani). Relevant în acest sens este cazul câtorva familii cărora accesul în gospodărie cu utilaje agricole sau autoturisme le este blocat de prezența unei conducte
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
de mână. Toate lucrurile, bibelourile cu inscripția localității... îmbrăcate în flori, care îți dau viață” (cadru didactic). „Unde este la noi, în Hănești, tradiția? La căminul cultural, la biserică, la artizanat, nu. Unde este prosopul care era, când erau străbunicii? Căruța cu care au cărat ei cărămizile, cu care au făcut căminul cultural... să spunem așa. Acolo găsești. Să se scrie undeva că este din Hănești sau Vorona... Intenționăm să facem un muzeu la biserică cu lucruri vechi”? (preotul). „...am fost
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
construcții și un magazine de furaje. Legătura cea mai puternică este stabilită cu orașul Chișineu Criș în județul Arad în special pentru desfacerea produselor agricole și animaliere ale sătenilor din Zerind: „La Criș, la piață. Atunci, dimineața oamenii merg cu căruța, de obicei. Atunci și eu duc un sac, doi saci; și vecinul. Cumpăr un sac, doi de ciment, să zicem, scândură” (bărbat, angajat la Gaz Vest, 35 de ani); „Chișineu Crișul în județul Arad e mai aproape” (femeie, secretarul primăriei
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
WC de curte, fără apă curentă și fără vreo legătură cu secolul și mileniul în care s-au montat aceste termopane. Oamenii locului, se strecoară printre cele două lumi, orientându-se cu greu prin peisajul neclar al tranziției: fie cu căruța (la câmp), fie cu mașina (la oraș), fie cu microbuzul („pe navetă”) pentru muncă la Ploiești sau cu autocarul (pentru muncă în Spania). În drumul lor spre Europa și spre secolul XXI, tomșenenii se regăsesc sau se pierd în popasuri
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
pod. Însă nu toți sătenii au participat, ci doar cei interesați în mai mare măsură, în cazul de față, „în special cei care au pământ la Papazu” (bărbat, 43 de ani). Pe acest pod se poate trece cu atelaje (tractor, căruță sau mașină), iar pentru construirea lui s-au folosit traverse de cale ferată și țevi de susținere. Alte inițiative ale primăriei la care sătenii răspund sunt cele care urmăresc curățarea islazului, dar și aici ultima dată „au venit 5 din
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
46 de persoane care au declarat că au vizionat clipurile, 33 au avut o reacție pozitivă, 10 au fost neutri, în timp ce numai 3 au avut o atitudine defavorabilă. „Băiatul cu bagaj” sau „cu multe bagaje”, coborând din autobuz (uneori din căruță), și indicatorul rutier cu „sat european” sunt temele principale reținute de către săteni sau folosite ca ancore pentru a-și aminti restul mesajului. Imaginea „băiatului cu bagaje” s-a dovedit a fi o alegere inspirată, devenind o figură familiară care induce
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
dintre ei fiind trimiși, alături de evrei, în lagărele de concentrare naziste. Anii de comunism au adus alte încercări aspre. Deposedați de averi, țiganii au fost mutați forțat în locuințele urbane pe care le-au evitat secole de-a rândul, preferând căruțele și corturile lor tradiționale. Chiar dacă sub regimul Ceaușescu procesul de alfabetizare și de școlarizare a țiganilor a avut un relativ succes, integrarea lor organică în societate a eșuat. Urbanizarea forțată, arderea etapelor în procesul de culturalizare, lipsa unei educații la
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
pace gândul de a face siriacă pentru o specializare de dragul specializării. Respect enorm erudiția, dar nu țin cu orice preț la o carieră bazată pe articole savante în reviste europene cu tiraj de trei sute de exemplare, vândute la prețul unei căruțe de lemne. Și, încă o dată, nu visez să pot edita clasici păgâni, în timp ce abia-mi cunosc propria tradiție. Fiindcă este sezonul, îți confirm dezabuzarea în fața invitațiilor la conferințe internaționale de patristică sau teologie sistematică. Cum să îmbrățișez rolul de globe-trotter
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Iată prima casă, trecem Înainte, Inimile noastre-n nerăbdare bat Sângele prin vine Îl simțim fierbinte. Iată și castelul de demult rămas Ne așteaptă lumea de la Colectivă Câtă bucurie le răsună-n glas Și bătrâni și tineri veseli de-opotrivă. Trag căruțe-n curte - caii-s deshămați Lăutarii cântă hora-n bătătură doar bătrânii-n zâmbet par Îngândurați Spre trecutul negru amintirea-i fură. (Ă). Ce hambare pline cum n-am pomenit Ce nutrețuri bune - ce belșug de grâne Vitele hrănite stau
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
viață, Îmbrăcămintea, purtările, cuvintele se schimbă. Totul se Înnoiește, apar pretutindeni forme de viață care n-au mai fost. (Ă). Dar În vara lui ’48 umblam pe drumurile cu multă pulbere din preajma regiunii cu bălți și friguri, de pe lângă Oltenița, În căruțe sau În car cu boi. În vara lui ’49, În ploioasa lună iulie, am bătut drumurile dintre Teregova și Rusca, Într-o brișcă descoperită, sub ploaia măruntă care făcea să fumege spinările cailor. Numaidecât după aceea, când se prășea porumbul
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
ducem, totuși, o luptă împotriva chiaburimii. Dar strofele acestea în loc să aibă efectul dorit, minimalizează lupta noastră. Iată cum apare în două versuri dușmanul de clasă în poemul Revederea: Doar chiaburii stau acriți în tindă Ori își fac de lucru prin căruți. Atât. De altfel nici colectiviștii din poem nu-i bagă în seamă pe chiaburi. E o ignorare reciprocă, ce traduce în fond o concepție greșită a poetului despre realitățile patriei noastre și o așezare a poeziei în afara vieții, în afara obiectivelor
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
să critice-n jos E neîndurător și furios, Când e vorba să critice-n sus E slugarnic, mieros și supus. Nicolae LABIȘ - Rândunica albastră. În: Viața românească nr.12, dec, 1953 Era țigan și-l chema Cordun. Era purtat în căruța șaretei. Și avea un zâmbet fraged ca floarea de prun. Căruțele curgeau cu opintiri de cai și fulgerări de bici În fundul căruțelor stăteau uitându-se în urmă Țiganii cei mici. Cel mai mic întreba pentru ce-și strâng gospodinele Rufele
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
să critice-n sus E slugarnic, mieros și supus. Nicolae LABIȘ - Rândunica albastră. În: Viața românească nr.12, dec, 1953 Era țigan și-l chema Cordun. Era purtat în căruța șaretei. Și avea un zâmbet fraged ca floarea de prun. Căruțele curgeau cu opintiri de cai și fulgerări de bici În fundul căruțelor stăteau uitându-se în urmă Țiganii cei mici. Cel mai mic întreba pentru ce-și strâng gospodinele Rufele din funii și din ogrăzi găinile. Se gândeau că găinile zboară
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Rândunica albastră. În: Viața românească nr.12, dec, 1953 Era țigan și-l chema Cordun. Era purtat în căruța șaretei. Și avea un zâmbet fraged ca floarea de prun. Căruțele curgeau cu opintiri de cai și fulgerări de bici În fundul căruțelor stăteau uitându-se în urmă Țiganii cei mici. Cel mai mic întreba pentru ce-și strâng gospodinele Rufele din funii și din ogrăzi găinile. Se gândeau că găinile zboară slobode-n copaci prin pădure Și nimănui nu-i trăznește prin
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Frații lui priveau înainte, el privea în urmă. Iubea fiecare copac și pământul în urmă lăsat. Simțea cum o jale neînchegată îl scurmă Când se șterg după dealuri ferestre și fumuri din sat. Odată, o roată s-a spart la căruță, Era toamnă și era în apus. Focul își sălta limbi de pară micuță, Erau flămânzi și tata să cânte s-a pus. Cântecul vorbea despre-un țigan călare Care umplea aerul din pământ până-n cer. Galopa după o rândunică pe
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Într-una din primele lupte, Vulpoiul refuzase să pornească la atac împreună cu ceilalți. Aproximativ cincizeci de călăreți trebuiau să țâșnească dintr-un crâng, pentru a se năpusti asupra soldaților care se pregăteau să treacă prin vad împreună cu un convoi de căruțe. Comandanții făcuseră semn, cavaleria se aruncase înainte, însoțită de un vârtej de crengi rupte. Dar calul lui Nikolai se cabra, dansa pe loc, se răsucea și nu pleca. Îl bătuse atroce, izbindu-l cu călcâiul în burtă, îl biciuise cu
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
adică, pot ara? Cu un cal care nu mai e al meu? Păi eu nu sunt hoț! Nu, dacă așa s-a hotărât, rămâne hotărât. Îl aduc la colhoz, vă predau și plugul... Predat, primit, semnat. Azi după-amiază aduc și căruța. Poftim, luați pentru început securea! Nikolai știa că toată curtea din fața casei sovietului era plină de căruțe confiscate, de mobile, de stive de vase de bucătărie. Interiorul încăperilor semăna cu depozitul unui mare bazar țărănesc. Carasin întinse mâna pentru a
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
Nu, dacă așa s-a hotărât, rămâne hotărât. Îl aduc la colhoz, vă predau și plugul... Predat, primit, semnat. Azi după-amiază aduc și căruța. Poftim, luați pentru început securea! Nikolai știa că toată curtea din fața casei sovietului era plină de căruțe confiscate, de mobile, de stive de vase de bucătărie. Interiorul încăperilor semăna cu depozitul unui mare bazar țărănesc. Carasin întinse mâna pentru a lua securea, dar o trase înapoi imediat, evitând parcă o capcană. Inspectorul venise la Dolșanka pentru a
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
Recapitulez persoanele pe care le-am văzut trecând de când stau pe bancă. De la stânga la dreapta au trecut: Un om cu un cal. Un sergent de stradă. O femeia care a intrat în farmacie. O fată cu picioarele goale. O căruță. Un copil. Un om înalt îmbrăcat prost. Un câine. O căruță cu paie. O femeie cu o oglindă. Un grup de gâște. Lecția lui Bogza trebuie să ne dea de gândit: se poate scrie un bun reportaj, fără comparații și
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
bancă. De la stânga la dreapta au trecut: Un om cu un cal. Un sergent de stradă. O femeia care a intrat în farmacie. O fată cu picioarele goale. O căruță. Un copil. Un om înalt îmbrăcat prost. Un câine. O căruță cu paie. O femeie cu o oglindă. Un grup de gâște. Lecția lui Bogza trebuie să ne dea de gândit: se poate scrie un bun reportaj, fără comparații și figuri de stil avântate, fără o structură amplă, fără povești sau
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
ea o poveste, o istorie? Își mai amintesc localnicii numele vreunui călugăr? Prin ce anume era el renumit? etc. Nu neglijați drumul spre ținta finală. Un bun reportaj, scris la persoana I, poate fructifica aventura drumului (mersul pe jos, în căruță, discuția cu căruțașul etc.). Chiar dacă, până la urmă, nu vom găsi ceea ce ne interesa (ajungând la locul faptei, aflăm că ultimul pustnic din munții Neamțului a murit), va rămâne efortul nostru de a-l căuta. Prin urmare, avem despre ce să
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
tulburat, în 1916, liniștea unui sat din apropiere. Pe la sfârșitul lui noiembrie 1916, ploua încet și fără sfârșit. Pe ulițele satului se întinsese un noroi subțire, amestecat cu multă apă. Era mai mult o zeamă, care se scurgea pe roțile căruțelor. Era urât și frig. Undeva peste gârlă fusese jefuită o moară. Mare lucru nu se găsise în ea. Cerul era negru. Cum nu mai fusese niciodată de la începutul lumii. Timp de două săptămâni arseseră, părând mări de flăcări, rafinăriile de la
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
artistic”. Este consilier al Editurii Steaua Dunării. În 1994 fondează revista lunară pentru literatură și cultură „Constelația Dragonului”. Colaborează la „Ateneu”, „Tribuna”, „Contemporanul”, „Luceafărul”, „România literară”, „Tomis”, „Argeș”, „Orizont”, „Familia”, „Steaua”, „Cronica”, „Convorbiri literare”, „Transilvania”, „Astra”, „Albina”, „Mihai Eminescu” și „Căruța cu povești” (ultimele două din Sydney, Australia) ș.a. Placheta de debut, Epistolele tânărului Theodosie, vădește un temperament poetic vitalist, cu exprimare viguroasă, uneori frustă, încă necizelată. Cele 19 „epistole” care alcătuiesc placheta (referirea la Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul
BARGAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285640_a_286969]
-
colaborare); Folclorul ritualic și viața, Chișinău, 1981; De-a mijatca. Din folclorul copiilor, Chișinău, 1982; Frumos e la șezătoare, Chișinău, 1983 (în colaborare); Comoara fiecăruia, Chișinău, 1984; Să trăiți, să-nfloriți! Din poezia obiceiurilor calendaristice, Chișinău, 1984; Huța, huța cu căruța, Chișinău, 1985; Arici pogonici. Din folclorul copiilor, Chișinău, 1990; Să trăiți, să înfloriți! Colinde, hăuituri, teatru folcloric, Chișinău, 1993 (în colaborare). Repere bibliografice: I. Vatamanu, A vedea cu inima, Chișinău, 1984, 152-156; G. Botezatu, A. Hâncu, Nicolae Băieșu, la 60
BAIESU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285547_a_286876]
-
trage. Știi ce-a pățit bunica ta, Dumnezeu s-o odihnească. Vulpea: Și de-abia împlinise zece ani. În floarea vârstei! Lupul: Dar bunica ta l-a păcălit pe pescar: s-a făcut că-i moartă, a luat-o în căruță și ea i-a dat tot peștele jos. Și fapta ei a intrat în povești pentru copii. Vulpea: La ce te gândești? Lupul: Ana și Raluca o să iasă la plimbare în pădure. Pe cărare, tu, Roșcato, fă-te moartă, ca-
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]