6,257 matches
-
fi fost o căsătorie dintre cele „oprite”, „cvasiincestuoasă” (deși nu toți istoricii sunt de acord cu acest lucru, Dan Cernovodeanu, de pildă, nu este deloc convins că Alexandru Lăpușneanu era fiul, chiar și nelegitim, al lui Bogdan al III-lea231), căci Canoanele Bisericii (54 Trulan), nevoită adesea să facă investigații antropologice și eforturi spre a vedea pe unde treceau „liniile de înrudire” (clasificând categoriile de incest, Pravila de la Govora află că sunt opt, între ele „Al patrulŭ sânge amestecatŭ, de se vor
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
capituleze, a recucerit castelul și a primit jurămintele de credință ale vasalilor. Przerembski, învins de o femeie, umilit, ofensat, și-a canalizat atacurile spre totala discreditare a veneticei, o „plebere” expulzată de o „Moldovă întunecată”, o persoană aflată departe de canoanele nobilității, o văduvă a unui ins care combătuse asupra Poloniei în calitatea sa de supus al Imperiului Otoman. Prin aceste scrisori, Maximilian Przerembski îi cerea regelui ca Todosia să fie dată morții și, bineînțeles, ca averea ei să fie confiscată
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
p. 112. 162. David C. Ford, Bărbatul și femeia în viziunea Sfântului Ioan Gură de Aur, traducere de Luminița Irina Niculescu, București, Editura Sofia, 2004, p. 388. 163. Ioan N. Florea, op. cit., vol I, p. 501. 164. Ioan N. Florea, Canoanele Bisericii Ortodoxe. Note și comentarii, București, Editura Romcart, 1991, p. 338-339. 165. îndreptarea legii, ed. cit., p. 537. 166. Vezi David C. Ford, Bărbatul și femeia în viziunea Sfântului Ioan Gură, traducere Luminița Irina Niculescu, București, Editura Sofia, 2004, p.
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
p. 102. 190. Ibidem, p. 150. 191. Ibidem, p. 185-190. 192. Ibidem, p. 206-213. 193. Ibidem, p. 236-239. 194. Ibidem, p. 233-234. 195. Ibidem, p. 262-263. 196. S.B. Dașkov, op. cit., p. 203 197. După Arhid. Prof. dr. Ioan N. Florea, Canoanele Bisericii Ortodoxe. Note și comentarii, București, Editura Romcart, 1991, p. 321. Acest paragraf îi este îndatorat complet. 198. Vezi și 17 Sfinții Apostoli, 8 al Primului Sinod ecumenic, 3 și 87 Trulan, 19 Ancira, 3 și 7 Neocezareea, 1 Loadiceea
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Bisericii Ortodoxe. Note și comentarii, București, Editura Romcart, 1991, p. 321. Acest paragraf îi este îndatorat complet. 198. Vezi și 17 Sfinții Apostoli, 8 al Primului Sinod ecumenic, 3 și 87 Trulan, 19 Ancira, 3 și 7 Neocezareea, 1 Loadiceea, Canoanele 12, 30, 41, 50, 53, 80, 87 ale Sfântului Vasile cel Mare. 199. Se știe că în Veacul de Mijloc ca și acum, Biserica Ortodoxă permitea căsătoria a doua și a treia oară (cu parcurgerea unor penitențe), „dar oprește cu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
po(st) kd”[2 ani, post 24]. 207. Pravila bisericească numită cea mică, editată de Academia Română, București Tipografia Laboratorii români, 1884, p. 93. 208. Pravila mică, ed. cit., p. 14. Văduva putea fi o apariție distructivă pentru cariera unui preot. Canoanele Sfinților Apostoli, imprimate în îndreptarea legii sunt explicite în acest sens: „Canonul 18 al Sfinților Apostoli grăiește: cine va vrea să se facă preot și se va însura, de va lua fiimeae văduă, sau curvă, sau roabă, sau slujnică, sau
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
mică, editată de Academia Română, București Tipografia Laboratorii români, 1884, p. 93. 208. Pravila mică, ed. cit., p. 14. Văduva putea fi o apariție distructivă pentru cariera unui preot. Canoanele Sfinților Apostoli, imprimate în îndreptarea legii sunt explicite în acest sens: „Canonul 18 al Sfinților Apostoli grăiește: cine va vrea să se facă preot și se va însura, de va lua fiimeae văduă, sau curvă, sau roabă, sau slujnică, sau cinghiasă, acela nu poate fi preot”; „Cine va ținea văduo, sau lăsată
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
p. 407. 224. Constantin C.Giurescu, Dinu C. Giurescu, Istoria Românilor, vol. II, București, Editura științifică și enciclopedică, 1976, p. 206, 233. 225. Vezi A. D. Xenopol, op. cit., vol. II, p. 398. 226. Vezi și 19 Sfinții Apostoli, 54 Trulan și canoanele 23, 68, 76, 78, 87 ale Sfântului Vasile cel Mare. 227. Vezi Pravila bisericească numită mică, tipărită mai întâi la 1640 în Mănăstirea Govora, editată de Academia Română, București, Tipografia Academiei Române, 1884, p. 22. 228. Arhid. Prof. dr. Ioan N. Florea
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
23, 68, 76, 78, 87 ale Sfântului Vasile cel Mare. 227. Vezi Pravila bisericească numită mică, tipărită mai întâi la 1640 în Mănăstirea Govora, editată de Academia Română, București, Tipografia Academiei Române, 1884, p. 22. 228. Arhid. Prof. dr. Ioan N. Florea, Canoanele Bisericii Ortodoxe. Note și comentarii, p. 183. 229. Opinie a lui Anton Maria Graziani, care l-a văzut prin 1564 (în călători străini ..., vol. II, p. 384). 230. Inscripțiile medievale ale României. Orașul București, vol. I., p. 700; vezi și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
nu și-a ținut promisiunea; Vodă era de părere că soția sa „l-a făcut de toată ocara” prin acest gest, acoperit de o declarație vădit „protocolară”. Căci, în fapt, Doamna Safta își abandona soțul, iar Biserica îi încuviința gestul (Canonul 35 de Sfântului Vasile cel Mare, ocupându-se de „părăsirea bărbatului”, recomanda a „se ține seama de pricina părăsirii”). Un soț desfrânat putea fi părăsit, fără ca cineva s-o învinovățească pe soția care pleca. întoarsă acasă, Ilisafta (care, „în domnie
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
del sacerdote, pentru a pune capăt acestei rătăciri, ei cer să se permită și laicilor să-i poată uni în căsătorie”392), dar frecvența lor pare să fi fost considerabilă. Poruncile Bisericii interziceau răpirea. Sfântul Vasile cel Mare oprea, prin Canonul 22, căsătoria prin răpire, socotind-o nelegitimă: „Iar de va lua cineva pe una liberă, trebuie a i se lua și a se da la ai săi, și a se lăsa în socotința rudelor, ori părinți de vor fi, ori
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
liberă, trebuie a i se lua și a se da la ai săi, și a se lăsa în socotința rudelor, ori părinți de vor fi, ori frați, sau orice fel de ocrotitori ai fetei ...”. Răpirea este condamnată și de alte canoane: 67 apostolic, 27 al celui de-al IV-lea Sinod ecumenic, 92 și 98 Trulan și 11 Ancira 393. Răpirea autentică - prin violență ori prin seducere (în legătură cu care nu se puteau naște suspiciuni privind conivența „părților”) - și cu un „autor
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
tot într-un chip și cu o certare se vor certa”396; răspunzători erau făcuți autorii - ce urmau să-și piardă și averea, „încă-ș va piiarde bucatele” -, dar și deopotrivă, sfătuitorii și complicii 397. Și Biserica era necruțătoare cu răpitorii: Canonul 27 al celui de-al IV-lea Conciliu Ecumenic și Canonul 92 Trulan îl pedepsesc pe răpitor cu anatema și nu-i iartă nici pe cei care l-au ajutat 398. Apropiații victimei îi puteau omorî pe răpitori și pe
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
396; răspunzători erau făcuți autorii - ce urmau să-și piardă și averea, „încă-ș va piiarde bucatele” -, dar și deopotrivă, sfătuitorii și complicii 397. Și Biserica era necruțătoare cu răpitorii: Canonul 27 al celui de-al IV-lea Conciliu Ecumenic și Canonul 92 Trulan îl pedepsesc pe răpitor cu anatema și nu-i iartă nici pe cei care l-au ajutat 398. Apropiații victimei îi puteau omorî pe răpitori și pe „asociații” lor: „Părinții, frații, rudele, stăpânii muierii, toți aceștia pot să
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
noștri ierarhi la judecarea mirenilor”, în închinare înalt prea Sfințitului Patriarh Miron cu prilejul împlinirii vârstei de 70 de ani, București, 1938, p. 749. 391. în Călători străini..., vol. VII, p. 54. 392. Vezi Arhid. Prof. dr. Ioan N. Floca, Canoanele Bisericii Ortodoxe. Note și comentarii, Editura Romcart, București, 1991, p. 337 393. îndreptarea legii, ed. cit., glava 259, zač. 1-2. 394. Ibidem, glava, 259, zač. 1, 2, 3. Răpitorul de călugăriță urma să fie condamnat la moarte și să i
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
semnul perpetuării memoriei lui Allard și a celebrei curți a lui Ranjit fiind faptul că a fost primit de un succesor al Însuși Fakirului Nureddin 1. Miezul istoriei politice și religioase pe care o descrie Honigberger rămâne destul de incendiar. Fixarea canonului scripturar al sikhismului, căruia Honigberger Îi explică de visu un moment important (1839-1849), e departe astăzi de a se fi Încheiat, sau cel puțin pacificată amiabil Între diferitele facțiuni care proclamă și apără unitatea ori incoruptibilitatea textului Adi Granth (după
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
naștere o proză dezinvoltă, o lume semnată și în cel mai înalt grad repetitivă, care se ține minte. Fiind un produs al fanteziei expansive, în căutare de sensuri transcendente, proza lui Tudor Dumitru Savu n-are detașare ironică față de propriile canoane și, tocmai de aceea, inflația livrescului nu are un sens superior. [...] De cele mai multe ori, vigoarea, indiscutabilă, a talentului de povestitor pe care-l arată autorul explodează în cadrele strâmte ale influențelor, deși acestea sunt manipulate abil, până la insinuarea impresiei de
SAVU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289523_a_290852]
-
fi sau a nu fi..., Republică și monarhie). Direcția cultural-literară impusă de strategia partidului unic răzbate și din beletristica propriu-zisă, căreia ziarul îi face loc din când în când în paginile sale: o literatură profund marcată de conjunctura politică, de canoanele realismului socialist și de obediența colaboratorilor. Uneori cu anume ezitare, alteori pe față, aceștia erau nevoiți ori considerau util să își adapteze scrisul canoanelor, pe care, de altfel, mulți au știut să le exploateze oportunist în beneficiul propriei cariere, ceea ce
SCANTEIA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289534_a_290863]
-
loc din când în când în paginile sale: o literatură profund marcată de conjunctura politică, de canoanele realismului socialist și de obediența colaboratorilor. Uneori cu anume ezitare, alteori pe față, aceștia erau nevoiți ori considerau util să își adapteze scrisul canoanelor, pe care, de altfel, mulți au știut să le exploateze oportunist în beneficiul propriei cariere, ceea ce se vede clar din versurile apărute în S. Aparținând, adesea, unor poeți autentici, dar dispuși la compromis, textele au, în prima fază, o turnură
SCANTEIA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289534_a_290863]
-
al limbii poporului”, care să folosească lingviștilor, scriitorilor și istoricilor. De aceea este condamnabilă modificarea textului și considerată absolut necesară culegerea tuturor variantelor, cu indicații precise privind localitatea și informatorul. S. afirmă că frumusețea poeziei populare nu trebuie apreciată după canoanele literaturii culte. Atunci când are de judecat colecția lui V. Alecsandri, tonul său devine violent, acuzându-l pe alcătuitor de „rău gust” și de „pildă rea”. Citează, pe două coloane, textele din ediția 1866 și versiunile apărute în periodice sau în
SCHWARZFELD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289561_a_290890]
-
a fi cântat la vioară, i se percheziționează chilia, fiind silit să își vândă biblioteca și să părăsească Iașii, pentru a se „pocăi”, vreme de cinci ani, la mănăstirea Neamț. Prețuit însă pentru cunoștințele sale, în acest răstimp al îndeplinirii canonului S. răspunde mai multor însărcinări venind din partea mitropolitului Veniamin Costache sau a domnitorului Mihail Sturdza. Înființează, în aprilie 1842, o școală publică la Fălticeni, la care funcționează un an ca profesor, avându-l ca elev pe N. Gane, în vara
SCRIBAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289574_a_290903]
-
Adolescentul Dugu o vede goală pe Drina și se îndrăgostește fulgerător de ea. Pentru a o cuceri, se bate cu Achim, un măgădău care își revendică prioritatea asupra fetei. Lupta pentru inima Drinei sugerează nu numai inițierea în dragoste, potrivit canoanelor lumii rurale, dar și trecerea adolescentului în vârsta bărbăției. După ce câștigă bătălia cu Achim, Dugu are alt comportament, calcă altfel - observă părinții. Toate acestea sunt bine prinse într-un text strâns, de o excepțională finețe. O adunare liniștită indică deja
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
din Cântece și descântece de piatră, dar mai ales în cele din Târziul clipei, se observă o glisare către un expresionism cu mesaj politic. Dar timbrul nu îi este la îndemână și sunt introduse, câteodată, revărsări căutate sau epigonice, în canonul ideologic al epocii. Poezia patriotică a lui S., de asemenea conformistă, vrea să fie una a transparențelor subpământene, a mișcărilor abia perceptibile, glorificând cu exaltare și cu o imagistică vânjoasă continuitatea și durabilitatea în veac a neamului. Stângace, câteva poezii
SELEJAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289608_a_290937]
-
documentelor. În fond, sintagma focalizată în titlu, atestată (nu însă dominantă) în presa deceniului al cincilea al secolului trecut, asumă incriminarea angajării politice a cărturarilor, lansată în celebra carte a lui Julien Benda La Trahison des clercs. Pentru S., atașată canonului constituit în deceniul al optulea, G. Călinescu, Tudor Arghezi, Marin Preda ș.a. nu decad din eminența lor valorică prin vremelnicele tribulații politice sau prin derapaje etice, în care au deopotrivă statut de victime și de colaboratori ai puterii comuniste, simetrică
SELEJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289609_a_290938]
-
Editura de Stat pentru Literatură și Artă și la Editura Meridiane. În 1954 se pensionează din cauza sănătății precare. S. debutează editorial în 1956, cu romanul Familia Calaff, care atestă o prozatoare viguroasă, cu înclinații satirice, greu de plasat în registrul canonului ideologic al timpului, conform căruia ar fi trebuit criticate valorile vieții burgheze. Așezându-se în zona unui realism cu valențe naturaliste, romanul dezvoltă istoria unei familii de origine evreiască, în perioada interbelică, insistând pe elemente de dezagregare morală, până la explicații
SOARE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289737_a_291066]