6,961 matches
-
a slăbi structurile de gen care inferiorizează femeile. (n. M.M.: În România, această luptă feministăxe "„feministă" nu a fost încă dusă). De asemenea, Youngxe "„Young,IrisMarion" consideră că și lupta împotriva abuzării sexuale a femeilor este o luptă simultană împotriva capitalismului și patriarhatului. Comunismulxe "„comunism" s-a dovedit la fel de tolerant cu abuzurile sexuale, interesul față de aceste comportamente umilitoare nemanifestându-se decât în măsura în care ele puteau fi folosite ca instrumente de șantaj în diferite situații. O critică semnificativă a concepției lui Hartmannxe "„Hartmann
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
intelectuală. Existența determină conștiința. Din perspectiva feminismului marxist, aceasta înseamnă înțelegerea relației între statusul femeilor și imaginea despre sine a acestora, munca femeilor fiind cea care le formează un anumit tip de conștiință (Tongxe "„Tong,Rosemarie", 1989, p. 40). Capitalismulxe "„capitalism" este un sistem de relații de exploatare bazat pe profitxe "„profit". Valoarea fiecărei mărfi este determinată nu de prețul de pe piață (așa cum susțin liberalii), ci de cantitatea de muncă socialmente necesară pentru producerea ei (Marxxe "„Marx,Karl", Capitalul). Profitulxe "„profit
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
marxist este că femeile sunt aservite în condiția de muncitori domestici. Modul în care feminismul marxist dezbate condiția femeilor se explică prin funcționarea relațiilor capitaliste: nu bărbații, ci capitalul aservește femeile (Engelsxe "„Engels,Friedrich"). Succesiunea modurilor de producție, inclusiv dispariția capitalismului, este posibilă prin lupta de clasă, dar aceasta nu poate fi generată fără o conștiință de clasăxe "„conștiințădeclasă". Pentru ca aceasta să aibă loc, proletariatul, lipsit inițial de conștiința intereselor de clasă, trebuie să devină din clasă în sine o clasă
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
de muncă și de recreere este valabilă doar pentru bărbați. Pentru ei, casa este un refugiu față de lume și o expresie a timpului liber. Pentru femei, casa este loc de producție (de muncă neplătită), munca femeilor contribuie deopotrivă la reproducerea capitalismului și a patriarhatxe "„patriarhat"ului. Marxismxe "„marxism"ul excelează în oferirea unor instrumente teoretice de analiză în privința muncii. Are o contribuție semnificativă în înțelegerea familiei în capitalismxe "„capitalism", a modului în care munca femeilor în casă este trivializată ca nonmuncă
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
loc de producție (de muncă neplătită), munca femeilor contribuie deopotrivă la reproducerea capitalismului și a patriarhatxe "„patriarhat"ului. Marxismxe "„marxism"ul excelează în oferirea unor instrumente teoretice de analiză în privința muncii. Are o contribuție semnificativă în înțelegerea familiei în capitalismxe "„capitalism", a modului în care munca femeilor în casă este trivializată ca nonmuncă, modul în care femeilor li se distribuie cele mai plicticoase, mai necreative și mai prost plătite munci. Însă nu oferă prea mari instrumente relevante pentru analiza problemelor legate
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
înțelegerea violenței împotriva femeilorxe "„violențăîmpotrivafemeilor". După cum s-a dovedit istoric, marxismxe "„marxism"ul nu anticipează și nu contracarează crearea unui patriarhatxe "„patriarhat" specific societății comuniste. 2.3.1. Familia și gospodăria în capitalismtc "2.3.1. Familia și gospodăria în capitalism" Industrializarea a însemnat transferul unei mari părți din producție în afara gospodăriei proprii. S-au dezvoltat o industrie ușoară, o industrie alimentară, ale căror produse au fost accesibile la nivel de masă. Femeile nu au intrat inițial pe piața muncii, rămânând
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
lucrează mai mult femeile (educația și sănătatea) au fost „cenușărese ale bugetului” și nici în postcomunism nu și-au schimbat poziția (n. M.M.). Marxxe "„Marx,Karl" și Engelsxe "„Engels,Friedrich" nu au anticipat faptul că potențialul revoluției proletare în capitalismxe "„capitalism" va fi subminat de politici liberale care vor interzice exploatarea muncii copiilor, vor acorda concedii pentru femei însărcinate și pentru mame, vor limita ziua și săptămâna de lucru, vor imprima familiilor proletare un stil de viață consumerist. Sindicatele au acționat
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
un stil de viață consumerist. Sindicatele au acționat pentru creșterea salariilor bărbaților de așa manieră, încât multe femei pot rămâne casnice. Dacă însă ele vor să lucreze, oferta este preponderent în ocupații feminine: alimentație, textile, curățătorii, îngrijire medicală, educație. Și capitalismul are interesul să păstreze femeile ca lucrătoare neplătite acasă. Astfel, ele ușurează presiunea de pe piața muncii, nefiind competitoare și prestând o muncă neplătită (Scottxe "„Scott,Hilda", 1984, Tongxe "„Tong,Rosemarie", 1989). 2.3.2. Trivializarea muncii femeilortc "2.3.2
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
Ea este asociată mai ales cu femeile, adesea doar cu femeile. Și alte munci sunt neplătite, de exemplu creația individuală în afara unui contractxe "„contract" sau militantismul civic și politic gratuit (voluntar, neremunerat), dar ele nu sunt socotite nemunci. În capitalismxe "„capitalism", imaginea precumpănitoare a femeilor este aceea de consumatoare. Bărbații câștigă bani, iar femeile îi cheltuiesc. Dar, susține Margaret Bensonxe "„Benson,Margaret" (1969), femeile sunt în primul rând producătoare și secundar consumatoare. Femeile produc „valori de întrebuințare simple”, ca de exemplu
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
ca producătoare de plusvaloare, femeile lucrând pentru ca să creeze condițiile necesare producerii plusvalorii: ele nasc, cresc, asigură îngrijireaxe "„îngrijire" și confortul emoțional pentru producătorii de plusvaloare. Cele două feministexe "„feminist" marxiste au fost militante pentru salarizarea muncii casnice de către stat, deoarece capitalismul ca sistem social profită de pe urma exploatării muncii femeilor. Astfel de salarii pot ajunge la mame pentru îngrijireaxe "„îngrijire" copiilor. Dacă statulxe "„stat" refuză o asemenea plată, femeile ar trebui să intre în grevă. Divorțul inițiat de către o femeie trebuie interpretat
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
pe de altă parte, normativ, în sensul că fiecare comunitate are anumite scopuri comune ce afectează viețile indivizilor. De exemplu, pentru noi, în 2004, contextul istorico-geografic este cel al României postcomuniste, în estul Europei având ca obiectiv comun publicxe "„public" capitalismul democratic și integrarea europeană. Indivizii trebuie tratați și ca membri ai comunității, și ca persoane care au drepturi. Ei sunt „sine situat”, nu pur și simplu un sine (ca în teoria liberală), și nu pot să fie concepuți în afara societății
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
care le transcende și intersectează pe toate, chiar și democrația politică. Chiar și atunci când ajung în politică, femeile reproduc de obicei modelul, îl perpetuează și îl legitimează. Modelul se reproduce, devine componentă a tuturor ideologiilor, conviețuiește cu societatea tradițională, cu capitalismul și comunismul. Face pași înapoi doar în fața feminismului. 3.2.1. Patriarhatul ca relație de puteretc " 3.2.1. Patriarhatul ca relație de putere" - Stabilește inegalitatea prin naștere, convertind diferențele biologice în inegalități (raporturi de dominare) și, ca urmare, este
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
patriarhat" relațiilor de gen nu este temporar, ca în cazul relațiilor adulți-minori, ci este pe viață (vezi și Miroiu, 2003 b). - Este simultan peste tot și modelează relațiile și realitățile din societate. - Funcționează statistic, lăsând loc excepțiilor. - Viețuiește și în capitalismul democratic care a abolit inegalitățile prin naștere, permițându-le pe cele prin traseul parcurs în viață. - Este o relație de puterexe "„putere" primitivă și foarte veche, are și mecanisme primitive de instituire și reproducerexe "„reproducere". Este simplă și grosieră tocmai
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
marilor sindicatexe "„sindicate", intelectualii: persoane cu venituri mari sau/și prestigiu ridicat, trăind într-o lume asemănătoare cu cea occidentală, la intersecția ei și la asocierea banului cu putereaxe "„putere". Dar această „lume nouă” se formează în condițiile unui capitalismxe "„capitalism" clientelar, cu o piață încă neliberă, cu statulxe "„stat" ca principal client și furnizor, cu relații profund inegalitare. În această lume, susține Vladimir Pastixe "„Pasti,Vladimir" (pp. 199-201), se conturează nucleul dur al patriarhatului viitorului: este lumea unei elite a
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
financiar) a României nu poate și nici nu pare să intenționeze aplicarea unor politici de emanciparexe "„emancipare". Acest rol îl joacă (sau ar trebui să îl joace) clasa de mijloc (iar ea este de bună seamă un vector important al capitalismului). Este categoria care a avut șanse să se dezvolte și după regulile competiției și meritului. E cea mai puțin dezvoltată categorie, dar și cea cu mai multe tendințe de emancipare. „Capitaliștii”, în sensul celor ce fac parte din oligarhii de
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
Barbie), mereu gata spre consum nelimitat, adesea ingredient dezirabil al „bărbatului de succes”. Un argument ajutător în acest sens este acela că piața liberă a sexului, cu tot arsenalul ei, inclusiv bordeluri, reviste, sex-shopuri, s-a dezvoltat mai repede decât capitalismul în România, regula fiind aceea că bărbații dețin și administrează industria și piața sexuluixe "„piațasexului" pentru clienți bărbați, cu prestatoare femei 23. După cum reiese din alte studii pe care le-am făcut, nu doar statulxe "„stat" (prin politici de redistribuirexe
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
de stânga, una capitalistă, comunistă sau postcomunistă. Ceea ce îmi propun este să relev felul în care, în tranziția românească, bărbații au rămas ai statului via conservatismul de stânga,xe "„conservatorismdestânga" iar femeile au fost transferate bărbaților via piață. La dezvoltarea capitalismul românesc lucrează mult mai multe femei, iar la păstrarea socialismului lucrează mult mai mulți bărbați. Voi arăta pe larg, în cele ce urmează, sensul în care folosesc acești termeni. În țări foste socialiste precum România, trăsăturile principale ale patriarhatulxe "„patriarhat
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
care conduc la corectarea abuzurilor împotriva femeilor și nedreptăților suferite de către ele sunt preponderent protective, dar nu neapărat emancipatoare. Ele sunt condiții necesare, dar nu și suficiente pentru emancipareaxe "„emancipare" femeilor din poziții subordonate și inferioare. Feminismul nu se opune capitalismului sau comunismului, ci patriarhatului, indiferent de metamorfozele acestuia. Feminismul ca ideologiexe "„ideologie" este necesar, iar expresia radicală: „voi fi postfeministăxe "„feministă" într-o eră postpatriarhală” este deplin actuală. Femeile pot să se miște oricât în cadrele teoretice și practice ale
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
spre orice formă de dislocare abruptă a obișnuințelor vieții de zi cu zi. În acest fel, ordinea devine termenul cel mai popular al filosofiei conservatoare” (Baradatxe "„Baradat,Leon", 2000, p. 28). Conservatorismul de stânga nu se opune direct și explicit capitalismului și democrației, ci se opune acelor categorii de schimbări care zdruncină adânc siguranța și stabilitatea. Este rutină instituționalizată. De aceea, orice ideologiexe "„ideologie" a emancipării îi este ostilă 25 (feminismul cu atât mai mult). Fiind orientat prioritar spre supraviețuire, conservatorismul
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
faptul că femeile urcă în pondere și importanță în munca salariată, bărbații scad, se retrag forțat. Pastixe "„Pasti,Vladimir" observă că „forța de muncă salariată se feminizează ca urmare a dezintegrării industriilor masculinizate. În acest moment, și probabil în viitor, capitalismul în România depinde (mai ales - n. M.M.) de muncasalariată a femeilor” (Pastixe "„Pasti,Vladimir", 2003). Dacă în tranziție statulxe "„stat" s-a retras din economie, retragerea sa a fost prioritară față de femei. Politicile guvernamentale orientează femeile spre piață să se
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
salariatele socialiste în salariate în sistem capitalist. Tranziția consacră creșterea vulnerabilității economice a bărbaților în raport cu femeile, acestea tinzând să fie principala forță de muncă salariată în economia de tip capitalist (Pastixe "„Pasti,Vladimir", 2003, pp. 152-155). Prin urmare, recentul capitalismxe "„capitalism" românesc utilizează în sectorul privatxe "„privat" mai ales femeile ca forță de muncă, tocmai fiindcă piața forței de muncă este liberă, prea puțin controlată de către statxe "„stat". Pe această piață, industriile masculinexe "„masculin" sunt puțin reprezentate, fiindcă au rămas preponderent
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
câțiva ani cel puțin socializarea Europei. . - Numai cu câțiva ani? . - Nu cred mai mult, socialismul e inerent dialecticii istoriei,mai curând sau mai târziu structura capitalistă se va prăbuși. - E rău, domnul Smărăndache, rău. Smărăndache, din politeță, proroga data prăbușirii capitalismului. - Poate nu în câțiva ani, în câteva decenii, în tot cazul,faza capitalistă e în declin. Saferian era om deștept, însă capabil numai de speculație comercială, nu și de speculație filozofică și sociologică, deci din prevestirile lui Smărăndache înțelegea concret
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Seizes on Food", New York Times, 29 august 1999, secțiunea 4, p. 1. 24. "Iranian, in Paris Speech, Aims a Barb at U.S.", New York Times, 29 octombrie 1999, p. A8. 25. Citat în Walter LaFeber, Michael Jordan and the New Global Capitalism, New York: Norton, 1999, p. 20. 26. Barbara Wallraff, "What Global Language?" The Atlantic Monthly, noiembrie 2000. 27. Severe Acute Respiratory Syndrome (sindrom respirator acut sever) (n. trad.). 28. Michael Elliott, "A Target Too Good to Resist", Newsweek, 31 ianuarie 2000
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA LAURENT BAZIN MONIQUE SELIM Motive economice în antropologie INSTITUTUL EUROPEAN 2010 Cuprins Cuvânt înainte / 7 Capitolul 1. Retrospective și perspective (L. Bazin și M. Selim) / 11 Economicul în substanță / 11 Economiile "tradiționale" și capitalismul / 15 Incizii ale economicului / 24 Ocurențele politice ale muncii / 29 Piața și mimurile ei / 37 Anexă. Despre polisemia banilor (G. Althabe) / 46 Capitolul 2. Întreprindere și mondializare (M. Selim) / 53 Delimitări / 53 Antropologia în fața muncii / 56 Ancheta etnologică în întreprindere
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
un recul deranjant față de producția de sens a bunurilor și a banilor care, în ceasul financiarizării universurilor, reizbucnește cu acuitate în tematicile de cercetare. Prezența sa în cartea de față nu vizează deloc să sugereze, nici chiar implicit, că globalizarea capitalismului ar îmbrăca o dimensiune colonială sau imperială, așa cum ar putea părea uneori că o face, adăugând și câteva picături de totalitarism. Perspectiva adoptată are, dimpotrivă, ca obiectiv constant singularizarea antropologică a momentelor și a microcosmurilor, a subiecților și a instituțiilor
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]