3,702 matches
-
acea epocă premergătoare Primului Război Mondial). Meseria de jurnalist nu era încă bine definită, deoarece nu le permitea celor ce o practicau o independență profesională; ea depindea de partidele politice, sau era considerată o treaptă către lumea politică. Din acest motiv, reacția catolicilor față de acest tip de jurnalism a fost uneori una destul de dură, mai ales în țările cu o politică anticlericală, unde era sprijinită de ziarele liberale cu o mai mare răspândire (G. Chiaudano, El periodismo catolico. Criterios y normas, seconda edizione
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ff. 690-710). 1037 Silvia Grosu, "Valențele presei clericale din Basarabia (1918-1940)", în Studii și cercetări de istorie a presei, volumul II, anul II, Iași, 2009, p. 86. -----------------------------------------------------------------------2 1 VIOREL CERNICA Judecată și timp. Fenomenologia judicativului 2 3 IULIAN GHERCĂ Catolicii în spațiul public 4 3 32 33 Cuvânt-înainte Prefață Prefață IULIAN GHERCĂ Catolicii în spațiul public 100 101 188 189 278 277 328 329
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și cercetări de istorie a presei, volumul II, anul II, Iași, 2009, p. 86. -----------------------------------------------------------------------2 1 VIOREL CERNICA Judecată și timp. Fenomenologia judicativului 2 3 IULIAN GHERCĂ Catolicii în spațiul public 4 3 32 33 Cuvânt-înainte Prefață Prefață IULIAN GHERCĂ Catolicii în spațiul public 100 101 188 189 278 277 328 329
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ca autoritate spirituală supremă în probleme de credință și dogmă; în celelalte chestiuni însă, Biserica Romano-Catolică trebuia să se conformeze legislației arbitrare comuniste. Reprezentanța diplomatică a Sfântului Scaun la București, Nunțiatura Apostolică, a blocat orice proiect de statut al cultului catolic venit din zona clerului înclinat spre colaborarea cu regimul. Spre deosebire de pozițiile exprimate în istoriografia românească, Hansjakob Stehle a susținut că existența unei Nunțiaturi în România, în primii ani ai regimului comunist (1948-1950), putea fi un avantaj și o șansă pentru ca
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
cele două entități cu vocație universalistă - Vaticanul și Uniunea Sovietică. Disputa nu cuprindea doar probleme de jurisdicție, ci avea și un aspect ideologic pronunțat: la 13 iulie 1949 apărea în Acta Apostolicae Sedis decretul Congregației Sfântului Oficiu de excomunicare a catolicilor înscriși în partide comuniste sau care acordă sprijin comuniștilor. Reprezentantul diplomatic al RPR în Italia raporta Centralei MAE că semnificația decretului trebuie înțeleasă în contextul „noului val de ațâțări la război pornit de la Washington”. Diplomația de la București l-a perceput
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
din 27 martie 1952 adresată de Pius al XII-lea episcopatului, clerului și credincioșilor catolici din România, care îndemna la păstrarea credinței și a legăturii cu Roma, chiar cu riscul celor mai dure persecuții. în anii ’50, informațiile referitoare la catolicii din România ajungeau la Vatican cu greutate și, uneori, erau contradictorii. Spre exemplu, în anul 1954, cardinalul Eugène Tisserant, secretarul Congregației pentru Bisericile Catolice Orientale, nu știa nimic sigur în legătură cu soarta episcopului unit de Oradea, Valeriu Traian Frențiu (care murise
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
nu știa nimic sigur în legătură cu soarta episcopului unit de Oradea, Valeriu Traian Frențiu (care murise în urmă cu doi ani la Sighet). într-o perioadă de timidă relaxare în relațiile internaționale, dominată de „spiritul Genevei”, tactica pontificală în legătură cu opresiunea împotriva catolicilor din Europa Răsăriteană s-a schimbat, în sensul unei politici mai realiste: referirile la represiunea anticatolică nu mai erau expuse în publicațiile pontificale cu largă răspândire. Cu toate acestea, ostilitatea față de Vatican a țărilor din Europa de Est s-a păstrat, realitate
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
și Praga în mai 1963. Una dintre preocupările Sfântului Scaun era restabilirea condițiilor normale ale vieții religioase în țările cu populație catolică din Europa de Est, ceea ce presupunea o ierarhie acceptată și de Vatican, recunoașterea de către guvernele comuniste a jurisdicției Romei asupra catolicilor în probleme de credință, precum și libertatea de comunicare cu episcopii. Interesul Sfântului Scaun pentru restabilirea unei ierarhii care să aibă învestitură canonică a înlesnit negocierile în problema consacrării ca episcop a pr. Petru Pleșca, conducătorul agreat de guvern al diecezei
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
sistemului socialist”. Guvernul RSR a purtat discuții cu reprezentanții Vaticanului chiar și în probleme economice, însă Nicolae Ceaușescu „n-ar fi fost de acord să le dea nici o satisfacție pe plan politic”. Cu alte cuvinte, interesul Sfântului Scaun pentru situația catolicilor din România comunistă îl stânjenea și pe Nicolae Ceaușescu, liderul PCR, care punea accentul pe teza „neamestecului în treburile interne”. De altfel, refuzul de „a da satisfacție” Vaticanului s-a manifestat încă din 1965 când, deși Sfântul Scaun a adresat
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
greco-catolice, lucru întărit și de unele studii istorice. Analizând audiența acordată la 22 octombrie 1973 de Paul al VI-lea unei delegații a Bisericii Catolice de rit oriental din exil, în cursul căreia s-a pus semn de egalitate între catolici și greco-catolici, Șerban Turcuș i-a găsit următoarea semnificație: sinonimia nu reprezintă topirea corpului eclezial oriental în corpul romano-catolic, ci reconsiderarea atitudinii față de Bisericile Unite cu Roma, percepute ca adevărate reprezentante ale universalității Bisericii. Potrivit sintezei deja citate, problemele expuse
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Gh. Nenciu își are originea în difuzarea la Radio Europa Liberă, cu puțin timp înainte de vizita lui Luigi Poggi, a unui interviu cu Hieronymus Menges, în care fostul ordinarius al Arhidiecezei de București în anii 1951-1952 prezenta situația precară a catolicilor din România. Autoritățile mai erau deranjate de informațiile „tendențioase” de la Radio Europa Liberă îndeosebi cu privire la situația greco-catolicilor și neliniștite la gândul că delegația Sfântului Scaun intenționează să discute și „chestiunea uniată”. într-o notă informativă din 19 octombrie 1976 sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Biserică cu un regim comunist”. Un alt scop al vizitei lui Poggi era să tatoneze pozițiile părții române în problema restabilirii relațiilor diplomatice, întrerupte la 7 iulie 1950. La 10 octombrie 1976, având permisiunea autorităților de a se adresa credincioșilor catolici adunați la catedrala Sfântul Iosif din București, mons. Poggi menționa că „a venit în țară pentru a avea convorbiri cu autoritățile române și pentru a vizita comunitățile catolice” și că „Sanctitatea Sa Papa dorește să aibă un reprezentant permanent în România
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Securitate, care se ocupa și de infiltrarea unor agenți printre teologii trimiși la studii în școlile de la Vatican. Un raport al Securității din 6 iunie 1989 preciza că în executarea ordinelor ce decurg din Programul de măsuri-cadru în problema Cultului catolic și a obiectivului Vatican activitatea de securitate a fost orientată spre „cunoașterea, prevenirea și contracararea încercărilor Vaticanului, cercurilor și organizațiilor reacționare din străinătate și a unor elemente ostile din emigrația greco-catolică, de a desfășura acțiuni potrivnice intereselor statului nostru”. Referindu
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Bosnia și Herțegovina, ci și teritorii în Slovenia și Austria. Kolarz oferă o explicație acestei controverse, studiind recensămintele religioase, din care reiese că în Bosnia și Herțegovina erau, în perioada interbelică, 43,9% ortodocși, 31,3% musulmani și 23,5% catolici. Cazul Bulgariei. Naționalismul de aici a luat aspecte destul de megalomace, întrucât revendica teritorii, destul de însemnate ca suprafață, în trei state. Modelele politice medievale le-au reprezentat cele două țarate, fără a se avea în vedere că cel de-al doilea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
asupra oricărei chestiuni de Stat sau privat. În ziua de 22 Iunie a.c. plotonierul major Lupu Pavel 148, dela C.R. Roman, plecând în Comuna Gherăești pentru rechiziții de cai, căruțe și hamuri, a fost informat de primarul Comunei că preotul catolic paroh Mărtinaș 149 s'a exprimat în biserică în felul următor: "Ordon autorităților comunale să nu mai terorizeze populația" făcând aluzie la obligațiunea rechizițiilor, mai ales că preotului i s'a rechiziționat un cal din cei pe care îi ascunsese
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
și poate că într-un timp apropiat chiar o veți face. Ce v-ar determina? Mă prezint ca scriitor român pentru că sunt scriitor român. După părerea mea, clasificarea unui scriitor trebuie să focalizeze pe limbă, nu pe faptul că e catolic sau homosexual, negru sau mai știu eu ce. Este, în primul rând, vorba de limbă, iar restul este problema lui personală, tematica, biografia lui ș.a.m.d. Deci sunt scriitor român întrucât continui să scriu literatură în limba română. Pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
și spiritul capitalismului, Editura Humanitas, București, 1993, p. 24. 148 "(...) este clar că protestanții au demonstrat o înclinație specifică spre raționalismul economic, atât ca pătură dominantă, cât și ca una dominată, atât ca majoritate, cât și ca minoritate, ceea ce la catolici nu s-a putut și nu se poate constata în același mod, nici într-o situație, nici în alta. Cauza comportamentului diferit trebuie căutată în primul rând în specificul lăuntric durabil al confesiunilor și nu numai în situația istorico-politică exterioară
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
doar să muncească ci și să economisească și să citească. Revoluția industrială a fost un produs al inovației tehnologice și al consumului". Civilizația - vestul și restul, Editura Polirom, Iași, 2011, p. 224. 83 Max Weber pune în evidență diferența dintre catolici și protestanți: ,,Catolicul este mai calm, având mai puțin spirit industrial, el preferă o viață cât mai sigură chiar dacă venitul său este mai mic, unei vieți pline de riscuri, agitate, dar poate aducătoare de onoruri și bogăție. În popor se
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
ci și să economisească și să citească. Revoluția industrială a fost un produs al inovației tehnologice și al consumului". Civilizația - vestul și restul, Editura Polirom, Iași, 2011, p. 224. 83 Max Weber pune în evidență diferența dintre catolici și protestanți: ,,Catolicul este mai calm, având mai puțin spirit industrial, el preferă o viață cât mai sigură chiar dacă venitul său este mai mic, unei vieți pline de riscuri, agitate, dar poate aducătoare de onoruri și bogăție. În popor se spune în glumă
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
său este mai mic, unei vieți pline de riscuri, agitate, dar poate aducătoare de onoruri și bogăție. În popor se spune în glumă: sau dormi bine, sau mănânci liniștit. În cazul de față, protestantului îi place să mănânce bine, iar catolicul vrea să doarmă liniștit". Etica protestantă și spiritul capitalismului, Editura Humanitas, București, 1993, p. 28. 84 Georges Bataille, Partea blestemată, Editura Institutul European, Iași, 1994, pp. 114-115. 85 Spengler arată, vorbind despre Luther: ,,Ca toți reformatorii din toate culturile, Luther
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
a scos în evidență nu numai prin analiză ci și cu ajutorul statisticilor rolul privilegiat pe care l-au jucat protestanții în organizarea capitalistă. Chiar și azi se poate observa cum într-o regiune dată, protestanții se orientează spre afaceri, iar catolicii mai degrabă spre profesiunile liberale. Se pare că există o afinitate între starea de spirit a industriașului muncind cu îndârjire și calculând cu mare atenție profitul și severitatea prozaică a religiei reformate. În cadrul acestei orientări rolul cel mai important l-
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
chiar mai evident pentru lexicul catolic decît pentru cel ortodox. Se știe că în română există o formă de sinonimie, cu explicații istorice și conotații stilistice, între termeni echivalenți în esență, dar marcați de apartenența la limbajul religios ortodox, respectiv catolic: duh și spirit, spovedanie și confesiune etc. Termenul ortodox e adesea de origine greacă, intrat de obicei în română prin filieră slavă, sau pur și simplu slav; în schimb, cel catolic e un împrumut latino-romanic dintr-o fază mai tîrzie
Lexicografice și bisericești by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16614_a_17939]
-
dar marcați de apartenența la limbajul religios ortodox, respectiv catolic: duh și spirit, spovedanie și confesiune etc. Termenul ortodox e adesea de origine greacă, intrat de obicei în română prin filieră slavă, sau pur și simplu slav; în schimb, cel catolic e un împrumut latino-romanic dintr-o fază mai tîrzie din evoluția limbii. în unele cazuri, specializarea e clară, termenii evocînd fără ezitare cadrul lor confesional; în altele e posibilă folosirea a cel puțin unul din cuvinte în ambele contexte; evident
Lexicografice și bisericești by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16614_a_17939]
-
oscilații; mai grav e că acestea nu sînt limitate de dicționarele noastre, care de fapt sporesc confuzia lexicală. în textele contemporane, cuvîntul apare în formele mesă, misă sau chiar missă (cu sau fără majusculă): "Patriarhul... a participat la o miss? catolic?" (Dilema 295, 1998, 6); "o mes? la care a slujit Papa Ioan Paul al II-lea" (Libertatea 2176, 1997, 11); "dimineață vin aicea să celebrez Misa"; "celebrez aici, în capelă, Misa, în fiecare zi"; "duminică țin, fiecare a doua duminică
Lexicografice și bisericești by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16614_a_17939]
-
Misa solemnă" (S. Vultur, coord., Germanii din Banat prin povestirile lor, Paideia, 2000, p. 97-98). într-o carte recentă - V. Răducă, Ghidul creștinului ortodox de azi (Humanitas,1998) - , în capitolul " Ce este Liturghia?", apare explicația "aceeași slujbă este denumită de catolici Missa" (p. 109; forma e subliniată ca atare în text). Evident, oscilația se explică prin preluarea formei din diverse limbi moderne (dicționarele indică it. messa, fr. messe, germ. Messe) sau a celei latine (missa), limbă a serviciului religios catolic pînă
Lexicografice și bisericești by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16614_a_17939]