1,982,238 matches
-
opiniei publice într-o dispută cu presa. Un ziarist care acuză Puterea și se luptă direct cu președintele țării va avea totdeauna de parte sa o parte a opiniei publice. Iar curioșii de pe margine, chiar dacă simpatizează cu Băsescu, în acest caz, nu vor rata schimbul de replici dintre ziariști și președinte. Așa că, fără să vrea, Băsescu îi ajută pe ziariștii cu care se războiește, sporindu-le audiența. Ziariștii care visează să-l pună la podea pe Băsescu și-au greșit și
Clasicizarea lui Băsescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11617_a_12942]
-
fel o pot articula conceptual, pînă unde pot merge...Cînd am realizat portretele scriitorilor, am avut următorul plan: mai întîi i-am vizitat, i-am fotografiat în camera lor de lucru, acolo unde are loc procesul creației. Dar cum în cazul scriitorilor acest proces este unul spiritual, intelectual, fiind vorba de o sublimare a realului, m-am gîndit că ar fi interesant să surprind "materializarea" acestui proces, forma pe care el o ia prin mîinile care scriu. De aceea am fotografiat
Cu Herlinde Koelbl despre Forța privirii by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11616_a_12941]
-
găsesc melodia, ritmul unui roman, scriu de mînă și abia după aceea trec la computer. R.B.: Ce reacții au avut scriitorii atunci cînd ați pătruns cu aparatul de fotografiat în spațiul lor intim? H.K.: Consider foarte importantă, cel puțin în cazul meu, pregătirea întîlnirii cu oamenii pe care vreau să-i fotografiez, cu care vreau să stau de vorbă - ceea ce este valabil și în cazul scriitorilor.Le-am citit mai întîi cărțile, fiindcă este o formă elementară de respect să mă
Cu Herlinde Koelbl despre Forța privirii by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11616_a_12941]
-
pătruns cu aparatul de fotografiat în spațiul lor intim? H.K.: Consider foarte importantă, cel puțin în cazul meu, pregătirea întîlnirii cu oamenii pe care vreau să-i fotografiez, cu care vreau să stau de vorbă - ceea ce este valabil și în cazul scriitorilor.Le-am citit mai întîi cărțile, fiindcă este o formă elementară de respect să mă ocup de scrierile lor. Am impresia că "celălalt" își dă seama dacă te ocupi realmente de persoana și activitatea lui, dacă ești "fair", dacă
Cu Herlinde Koelbl despre Forța privirii by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11616_a_12941]
-
explicitate. Așa a fost și întîlnirea cu Jurek Becker: era deja bolnav, cînd am intrat la el în locuință l-am privit adînc în ochi și am știut: este OK. Suntem compatibili. Această privire intensă, această preștiință - ca și în cazul scriitorului Peter Handke, -oamenii hipersensibili o percep imediat.Unii scriitori au un ego hipertrofiat și o groază de vanități... este de-a dreptul incredibil! Sunt atît de egocentrici. De fapt nu există pentru ei nimic altceva pe lume înafară de
Cu Herlinde Koelbl despre Forța privirii by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11616_a_12941]
-
E astfel mai ușor de imaginat și modul în care dicționarul va continua să se actualizeze prin edițiile succesive. Un fapt absolut pozitiv îl constituie introducerea indicațiilor de registru; acestea permit o mult mai ușoară orientare în text (eliminând, în cazul unor ezitări, numeroase cuvinte care îi sunt aproape sigur necunoscute chiar cititorului cult). În plus, ele rezolvă contradicția dintre scopul și obiectul dicționarului (norma limbii standard) și materialul regional și învechit pe care l-a cuprins în prima ediție și
DOOM2 by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11632_a_12957]
-
linia, punctul, pata, hașura, verticala și orizontala compozițiilor nu sînt aici doar materiale de construcție reci și indiferente, care descriu obiectul și atît. Ele individualizează, propun psihologii, identifică laconic sau aproximează narativ, creează o atmosferă atît de diferită de la un caz la altul și prelungesc forma, integrînd-o într-un ansamblu imaginar, dincolo de limitele ei mecanice sau convenționale. însă dimensiunea cea mai importantă a desenelor lui Olian este candoarea lor, lipsa oricărui artificiu și incapacitatea, rar întîlnită la artiști, de a folosi
Desenul și memoria by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11638_a_12963]
-
Gheorghe Grigurcu Petre Pandrea manifestă un spirit comunitar. Departe de tipul egotistului romantic, confiscat de propriul său "caz", el se referă permanent la un fond social al ființei sale, se reclamă de la o organicitate etnic-istorică, abordată însă fără fanatism, cu o senină acceptare a fatalității: "Poporul român nu cîștigă niciodată o victorie, deși e invincibil, fiindcă i se
Extraordinarul Petre Pandrea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11628_a_12953]
-
a violenței televizuale într-o perspectivă apropiată darwinismului social". Doar că pivotul acestei reprezentări este personajul central, fără intensitatea lui animală, veridicitatea acestui gen de violență - el e un practicant al tuturor genurilor - ar fi fost serios subminată. Nu e cazul, iar filmul demonstrează că o figură tragică poate fi funcțională și fără a suferi de "arete" (virtute). Se crede că, la capitolul violență ficțională, nimic nu poate depăși desenele animate. Iar în anii '90 s-a operat o schimbare majoră
Violența de la ordinea zilei by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11637_a_12962]
-
asupra celorlate cărți ale sale. Prin ricoșeu, autorul Nostalgiei face un mare serviciu prozatorilor români, spărgînd pînă departe gheața reticenței cititorilor față de proza de ficțiune autohtonă. Editura Polirom merge pe mîna autorilor români avînd o strategie a descoperirii sau, după caz, a redescoperirii unor scriitori, în paralel cu publicare autorilor care asigură succesul de casă. Polirom creează piață pentru debutanți și pare din ce în ce mai interesată de scriitori din toate generațiile pe care îi promovează agresiv și cu o excelentă marketizare. Ca număr
Scriitorul român față cu cititorii by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11640_a_12965]
-
autorul. Stilul face pe autor. Asta nu găsești. Găsești însă accidente în istoria filmului românesc. Un accident ar fi Moromeții, altfel Gulea e destul de jos, așa, ca performanță. Dar Moromeții este un film bun, un film foarte important, în orice caz face parte dintre cele trei filme care îmi sînt mie dragi. Și cu toate astea n-aș putea spune despre Gulea că este un regizor bun. El a făcut un film important. La fel cum se întîmplă cu Tatos, care
Interviu cu regizorul Cristi Puiu - De la Cannes la Iași by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/11636_a_12961]
-
ani, când peste o vreme vor fi numai treizeci și șapte sau doar douăzeci și opt? Zilele trec încet, anii trec repede - spunea tata. Dar chiar și autoritatea ar putea într-un moment de fericită scaldă în popularitate - nu mai vorbesc în caz de remaniere - reduce termenul la jumătate, zic, la sfert! Atunci, octogenari, din oastea celor ce cad la coborârea de pe trotuar și pe trotuar așezându-se așteaptă Salvarea, vor pune la treabă toată ambiția de care dispun - și cine are habar
Secretul secretului rămâne secret by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11644_a_12969]
-
Certe... Cearte... de către concubina lui, Elena Ignat.", aceasta e altă poveste... La care am putea adăuga și varianta certuri - tot cam forțată, e drept, dar din DEX, ed.1998 (p.158) - și astfel bâlbâiala ar fi completă și, în orice caz, cu mult mai de senzație... Ca și originalitatea obișnuită a Domnului Președinte Traian Băsescu care a promulgat noul Cod Fiscal printr-un fax, în timp ce se afla într-o vizită în Japonia și tocmai pălăvrăgea cu Hirohito spunându-i: -"Îmi amintesc
Folclor și alte povestiri televizate - din pădurea românească by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11641_a_12966]
-
se străduia să-l înfunde pe Dinu Patriciu. Iar cînd au apărut proteste împotriva felului în care el a fost anchetat, iar reprezentantul Uniunii Europene la București, Jonathan Scheele, și Ambasada Statelor Unite au făcut declarații cu trimitere subînțeleasă la acest caz, Parchetul autohton s-a sumețit că se încearcă presiuni asupra sa. Bate la ochi încercarea anchetatorilor de a-i trata pe cei doi oameni de afaceri cu aceeași unitate de măsură. Deși între RAFO și Petrom deosebirile sînt uriașe. Iacobov
Țara lui Ilie Botoș by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11662_a_12987]
-
a unor volume colective de debut, autorii "optzeciști" și-au constituit cu dificultate profilul individual, conturul pe care o voce lirică - și numai una - poate fi recunoscută și omologată. Dacă anii tinereții și ai maximei creativități s-au suprapus, în cazul lor, ultimului și celui mai terifiant deceniu ceaușist, vîrsta maturității li s-a "vărsat" și consumat în cei cincisprezece ani de maturitate postrevoluționară, în care poezia a lăsat loc publicisticii, și contemplația artistică - implicării civice. Dezertarea de pe frontul literar a
La vie en prose by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11629_a_12954]
-
share, cu extensia market share. Aceste concepte, pe cât de vagi, dar cu o forță de modelare puternică, sunt adevărații stăpâni a ceea ce se întâmplă în televiziunile de pe planetă. Ai rating, exiști. Nu ai, s-a zis cu tine! Dacă în cazul televiziunilor comerciale o astfel de situație e de înțeles, ea sună cu totul aberant când vine vorba de televiziunile publice. Adică de entitățile finanțate de stat tocmai pentru a compensa ceva din "sălbăticia" pieței, din goana după profit a patronilor
Terorismul prin "rating" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11643_a_12968]
-
manipulare politică. Ceea ce se întâmplă să fie aproape întotdeauna - și nu doar în România. Tocmai din aceste motive, e un prilej de tristețe împingerea problemelor de cultură fie spre ore imposibile, fie de canale ce amintesc, în cel mai bun caz, de rezervațiile pentru speciile în curs de dispariție. Marea eroare, perpetuată de la un director de televiziune la altul, a fost să încurajeze acest tip de segregație. Când aud de cultură, șefii de televiziuni se iau cu mâinile de cap, văzând
Terorismul prin "rating" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11643_a_12968]
-
n-au observat (sau nu le păsat) mai-marii posturilor de televiziune e că nu oricine și nu oricând poate realiza o emisiune culturală. Dacă "tainele" transmiterii unui meci de fotbal se dobândesc relativ ușor, nu același lucru e valabil în cazul emisiunilor culturale. Marii promotori internaționali (Bernard Pivot, Marcel Reich- Ranicki) erau, în primul rând, personaje seducătoate indiferent de tipul de emisiuni pe care le-ar fi realizat (Pivot s-a ocupat, de altfel, multă vreme de sport). Probabil că la
Terorismul prin "rating" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11643_a_12968]
-
care le-ar fi realizat (Pivot s-a ocupat, de altfel, multă vreme de sport). Probabil că la o emisiune despre pompieri e salutar să posezi o doză sporită de aplomb. Ea poate părea o simplă bâtă în baltă în cazul unei delicate dezbateri de idei. Ce nu s-a înțeles în domeniul emisiunilor culturale de la televiziune e că seducția înseamnă altceva decât un decor fistichiu, o filmare aparent nonconformistă și un moderator capabil să turuie pe orice temă. Evident, când
Terorismul prin "rating" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11643_a_12968]
-
iar pe de alta, cele vizând dinamismul și comportamentul social excesiv al unui om care "respira mai repede, vorbea mai repede, asimila mai repede decât alții" - și care, dacă era contrazis, putea avea ieșiri pe măsură, uimind sau consternând după caz. Prietenul său Rudolf Kassner observase de altfel, după o lungă perioadă de întrerupere a relațiilor, că lucrul cel mai important la Keyserling este "tocmai conexiunea dintre un temperament absolut colosal, chiar negerman în colosalul său, și un intelect foarte puternic
Carl J. Burckhardt: Contele Hermann Keyserling by Mihnea Moroianu () [Corola-journal/Journalistic/11615_a_12940]
-
doar a istoriei literare, ci și a conștiinței noastre. Dar să precizăm că astfel de puncte controversabile sînt destul de puține în cuprinsul comentariului d-lui Niculae Gheran, străbătute de suflul unificator al unui polemism justificat, cu stenice urmări. Dacă unele cazuri fierbinți sînt deocamdată ocolite, destule altele intră în colimatorul d-tale. Dibuind și veștejind impostura pînă-n cele mai dosnice cotloane, în confidențialitatea scrisorilor, a feluritelor hîrtii părelnic de minimă semnificație, în consemnarea unor convorbiri de demult ce s-ar părea
În fața și-n spatele camerei (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11650_a_12975]
-
mă, ce înseamnă să fi autoritate ? mi-a zis ironic Haralampy. Dar nimic nu mai conta: bine că aveam de plătit abonamentul doar pe lunile aprilie și mai (fără să știm de ce, dacă tot se renunțase la abonament...). În orice caz, dintr-odată toate emisiunile tv ni s-au părut superbe, plus că Domnul Traian Băsescu, urmând pilda înaintașului său Nicolae Ceaușescu, după ce a gândit "în basme", tocmai "vorbea în poezii" la o conferință de presă televizată adresându-se unui anume
Lipsa de guru naște poeți? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11663_a_12988]
-
Edison și W.K.L. Dickson își patentau kinetoscopul. Și acum, o scurtă incursiune tehnică: filmul produce iluzia continuității schimbând o serie de imagini într-o succesiune rapidă în fața unei surse de lumină care permite proiectarea lor pe un ecran. În cazul kinetoscopului nu poate fi vorba de cinema, pentru că erau filmulețe care puteau fi vizionate doar de o singură persoană o dată. Se puteau vedea doar dacă privirea spectatorului era orientată frontal. Fluxul luminii era asigurat tot de percepția spectatorului. Edison folosea
La început a fost fotografia by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11659_a_12984]
-
ele și ale profesorului său, G. Călinescu. Desigur, își dorea a fi un einzelgänger, pe drumuri de cercetare proprii ("autentice", "sincere") - dezlegate de supuneri metodologice anterioare sau de imitații. Era un solitar - poate chiar un narcisist - un om în orice caz izolat și discret. Într-un sens oarecare, un timid, învăluit în politețe socială. De aceea el însuși a simțit, într-un tîrziu, nevoia de a se "explica", scriind "confesiunea involuntară" (1975) - publicată în Carnete europene - și "mica autobiografie intelectuală" (1977
Hermeneutica lui Adrian Marino by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/11666_a_12991]
-
Mircea Eliade au fost de asemenea foarte importante și fructuoase. Adrian Marino le consemnează de mai multe ori: "Seară la Mircea Eliade" (p. 298), "La Mircea Eliade" (p. 281) etc. Paginile sînt antologice și pot interesa istoria literară (în orice caz, pe cei care studiază viața și opera celebrului scriitor român): "candoare de savant", "mereu prietenos, precis, afabil", "timid și ușor ireal", într-o "sinceră și discretă solidaritate", stil "confrate", fără "superioritate". Întîlnirile au loc înainte ca Adrian Marino să fi
Hermeneutica lui Adrian Marino by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/11666_a_12991]