4,898 matches
-
de mașina de tenis, am accelerat În ultima curbă, aproape să dau peste un bărbat subțiratic, cu părul argintiu, care stătea În fața porții mele. Am frînat cu putere, Învîrtind mașina pe carosabil și oprindu-mă cu o zdruncinătură la cîțiva centimetri de trunchiul masiv al unui eucalipt care domina aleea. — Doctor Sanger... era să vă lovesc. (Am oprit motorul și m-am străduit să-mi potolesc tremuratul mîinilor.) Domnule doctor, arătați foarte obosit... vă simțiți bine? Cred că da. Domnule Prentice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
o piatră, care nu mă lăsa să mă cufund în somn. Am adormit în cele din urmă și m-am visat înotând într-o mare pustie și încremenită. Dar parcă aș fi înotat stând pe loc. Nu înaintam nici măcar un centimetru, oricât mă străduiam. M-a tulburat foarte tare visul acela, Edo. M-am întrebat de ce este un drum atât de greu între unde îmi doresc să fiu și unde sunt. Cum pot să mă desprind din încremenirea mea ca să ajung
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
privindu-l cum pășește prin aer fără să atingă treptele, și mi-am dat seama, într-un târziu, că nici tălpile mele goale nu atingeau cimentul rece al scării - urmându-l pe el și eu pășeam în aer, la câțiva centimetri deasupra treptelor. Am ieșit din bloc în urma lui, pășind în continuare prin aer cu tălpile goale, după el, până când s-a oprit brusc și s-a întors spre mine. Era o tăcere parcă fără de hotar. Locul acela, pe care îl
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
chiar marea! Auzeam zvâcnirea valurilor ca niște bătăi regulate de inimă, vedeam sclipirea de-o clipă a spumei albe, care mă chema înspre larg și am vrut să mă îndrept spre țărm, dar tălpile îmi încremeniseră în aer, la câțiva centimetri deasupra plajei. M-am trezit buimacă. Era înspre prânz, după câte mi-am dat seama, privind pe geam. Eram încă buimacă și confuză, dar apoi mi-am amintit de tine, Edo, și bucuria că exiști și că te-am întâlnit
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
stradă, chiar dacă lumea se uită mai ciudat la mine. E normal: ei nu te văd, numai eu te văd. Pășești lângă mine, înalt și subțire, fără să atingi pământul, pășești prin aer, pășești pur și simplu prin aer, la câțiva centimetri deasupra solului, privindu-mă grav și ascultându-mă cu atenție. (Ai figură de artist și știu sigur că ești artist, chiar dacă nu mi-o spui - cine altul decât un artist ar fi în stare să-ți aducă în fața ochilor, printr-
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
în care am ațipit pe canapea... Ce vis tulburător, Edo! N-am apucat să ți-l spun. Am visat că înot prin aer. Că mă desprind cu picioarele de pământ într-un elan ușor. Nu pășeam prin aer, la câțiva centimetri deasupra pământului, cum pășești tu și cum am pășit și eu când te-am urmat în vis. Chiar înotam prin aer. înotam din ce în ce mai înalt, cu mișcări ample de bras în aer, ca într-o mare invizibilă și nemișcată, care mă
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
curte asiduă, să-i spună unde-l poate găsi pe pictorul Scarlat. O nerăbdare stăvilită temporar de fugara ei reîntâlnire cu marea. Ca și cum popasul ei la mare ar fi fost o mică înălțare în aer, o scurtă plutire la câțiva centimetri deasupra drumului ei către galerie. Galeria era amenajată într-o casă veche și joasă, care aducea vag cu locuința de vacanță din copilăria Clarei - locuința care zămislise amintirea despre mama ei tocând vinete și plângând într-o bucătărie de vară
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
smerindu-se apa, cam de o palmă, a năzuit cu o plută Pamfil Duran și când a ajuns la gura nișei, înaintând pe mijlocul lui de deplasare, a văzut că de la apă, până în plafon, erau aproape zero și treizeci de centimetri Deci s-a băgat și mai încolo, pe pântece, cu pluta lui, să cerceteze ce este pe galerie și când s-a uitat mai cu atenție, i-a înghețat sângele în vine și a venit înapoi, degrabă Zicându-ne: băieți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
moral. De mila animalelor. Tatăl ei e fermier și știe cum sunt Îngrășate păsările la ferma lui. Știe cât de aberant sunt hrănite și ea nu poate pune În gură asemenea mizerii. Niște animale crescute În cuști cu doar câțiva centimetri mai mari decât dimensiunea optimă de sacrificare. Știe că pare o sclifosită, dar ei chiar Îi pasă. Și știe și din ce sunt făcute mezelurile, din tendoane și copite măcinate la micron, până la pastă, În care se pun potențatori de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
o țigară, mă Întind pe spate În iarbă. Se Întinde și ea, Îmi cere un fum. Mă rostogolesc Într-o parte ca să-i Întind țigara. Rămân așa, sprijinit Într-un cot. Mă Înfiorez din nou. Între noi sunt doar câțiva centimetri. Îmi dă țigara Înapoi, umezită. Acum am mâinile ocupate. Mai trag repede câteva fumuri, apoi vreau să arunc țigara la jumătate. Nu, mai dă-mi și mie. Am din nou mâinile libere. Îi ating coapsa cu vârful degetelor. Prea sfios
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
cum s-o fi dus ea săraca în baie singurică și părăsită de toți și și-o fi pus șnurul de la halat de gât... când au spart ușa au găsit-o, ziceau ei, în picioare, așa credeau, fiindcă numai un centimetru mai era între degetele ei și fundul căzii... Îți dai seama cât de tare a vrut să moară dacă nu s-a apucat ea cu mâinile de duș sau să-și proptească tălpile de marginea căzii și să scape... Fiindcă
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
decât să emită sunete nearticulate; o larvă groasă, fără ochi, dar cu gura plină de dinți ieșea din toracele pacientei, frângându-i coastele. Lucrul acela se răsuci încet și când colții nenumărați se aflară la mai puțin de treizeci de centimetri de fața celei care-l găzduise, urlă. Strigătul său îl acoperi pe cel al oamenilor, o asurzi pe Ripley și-i suprasolicită cortexul amorțit, repercutându-se în toată ființa ei atunci când... Se ridică urlând și se așeză pe pat. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
sănătății mentale ale individului și poate crezi că spui adevărul. Ripley o fulgeră cu privirea, furioasă din cauza neputinței ei. ― Vreți să știți ce cred eu? Van Leuwen consideră că era preferabil să intervină. ― Capsula a fost studiată de o echipă, centimetru cu centimetru, și nu s-a găsit nimic care să permită stabilirea faptului că o creatură cum ai descris-o dumneata ar fi urcat la bord. Interiorul aparatului este intact. Niciuna dintre suprafețele metalice n-a fost atacată de vreo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
ale individului și poate crezi că spui adevărul. Ripley o fulgeră cu privirea, furioasă din cauza neputinței ei. ― Vreți să știți ce cred eu? Van Leuwen consideră că era preferabil să intervină. ― Capsula a fost studiată de o echipă, centimetru cu centimetru, și nu s-a găsit nimic care să permită stabilirea faptului că o creatură cum ai descris-o dumneata ar fi urcat la bord. Interiorul aparatului este intact. Niciuna dintre suprafețele metalice n-a fost atacată de vreo substanță corozivă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
construcție realizată cu un scop precis și nu rezultatul unui accident industrial. Pe alocuri umed și strălucitor, materialul folosit pentru construirea acestui adaos semăna cu rășina epoxidă sau cu cleiul solidificat. În anumite puncte, lumina pătrundea în această substanța câțiva centimetri, dezvăluind o structură internă extrem de complicată. În alte părți, această materie poseda o opacitate totală. Culorile erau blânde: verde pal și gri, pe alocuri cu straturi mai sumbre. Niște cavități stranii, ale căror diametru varia între cincizeci centimetri și peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
substanța câțiva centimetri, dezvăluind o structură internă extrem de complicată. În alte părți, această materie poseda o opacitate totală. Culorile erau blânde: verde pal și gri, pe alocuri cu straturi mai sumbre. Niște cavități stranii, ale căror diametru varia între cincizeci centimetri și peste zece metri, erau legate prin fire de păianjen care păreau fragile, dar în fapt se dovedeau mai rezistente decât cablurile de oțel. În acest labirint intrau tunele adânci, iar în podea erau săpate puțuri. Materialele adăugate se contopeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
și-ar fi pierdut deja viața. Hicks alergă la femeia care se răsuci agilă și trase o rafală. Silueta de coșmar care-l urmărea fu aruncată înapoi de focul intens al lui Vasquez. Degetele biomecanice se aflaseră doar la câțiva centimetri de gâtul caporalului. În interiorul blindajului, imaginea de pe monitorul lui Apone se învârti nebunește până dispăru. Gorman se holba la monitor de parcă trăgea nădejde că aceasta va apărea din nou doar prin puterea voinței sale odată cu omul pe care-l reprezenta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
Ripley o secundă mai devreme. Aceea alunecă, căutând să se agațe de ceva și să găsească fața vulnerabilă care dispăruse. Cu un gest dement, Ripley își vârî degetele între lamele somierei și împinse patul. Monstrul fu prins doar la câțiva centimetri de fața ei. Picioarele creaturii se zbăteau furioase în timp ce coada sa musculoasă se lovea de arcuri și perete ca un piton exasperat. Ființa scoase un sunet ascuțit și asurzitor, aducând și cu un urlet și cu un șuierat. Ripley o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
puțul inferior. Lumina ei liniștitoare dispăru. Femeia întinse brațele și le tot întinse până când avu senzația că i se vor desprinde din umăr. Degetele-i căutau pe cele ale lui Newt. Degeaba se aplecase, mâinile lor erau separate de câțiva centimetri buni. ― Ripley... Newt își dădu drumul. Aluneca în jos când Hicks se aruncă lângă puț. Degetele înhățară gulerul hainei largi pe care o purta fetița și se încleștară. Numai îmbrăcămintea îi rămase în mâini. Urletul copilei se repercută în pasajul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
două tuburi de ascensor și urcă pe primele bare. În spate, Newt era ușoară ca un fulg. Un enorm braț negru zvâcni ca un piston și niște gheare tăioase ca briciul izbiră în podea și pătrunseră în metal, la câțiva centimetri de picioarele ei. Și acum încotro? Nu-i mai era frică. Nu avea timp să cedeze panicii. Era prea preocupată ca să fie îngrozită. Acolo: o scară spre nivele superioare ale stației. Treptele se ondulau și vibrau. Instalațiile începeau să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
a calei. Creatura urmărea mișcările lui Newt și ghearele ei se năpustiră și smulseră o parte din grilaj exact în dreptul călcâielor ei. Fetița încercă să se deplaseze și mai repede, contorsionându-se frenetic în timp ce o altă grilă dispărea la câțiva centimetri în urma ei. Regina urma să smulgă placa sub care se refugiase copilul, dar se imobiliză: auzise deschizându-se ușa grea, scârțâind. În prag se înălța o siluetă masivă cu membre prevăzute cu numeroase articulații. La comenzile acestui monstru de oțel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
mâinile ei mecanice puternice pe două dintre cele patru membre anterioare ale creaturii, Ripley strânse și degetele ei cât putu de tare înăuntrul mănușilor telemanipulatoare, zdrobind brațele reginei care se contorsiona de furie. Ghearele celorlalte două mâini ajunseră la câțiva centimetri de postul de conducere a încărcătoarei, amenințând-o cu sfâșierea pe minuscula făptură omenească. Ripley înălță brațele și-și ridică adversara. Motorul mașinii gemu: considera această sarcină excesivă. Labele posterioare ale creaturii zgâriară mașina, deformând cabina de securitate care o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
urce pe punte, când ceva se frecă de glezna stângă. Și se agăță de ea. Zdruncinătura era să o facă să-i smulgă brațele. Se prinse cu disperare de ultima bară a scării, care se afla la vreo treizeci.de centimetri deasupra punții. Ușile interne ale sasului continuau să se apropie uruind și dacă nu reușea să-și elibereze repede glezna, va sfârși ca Bishop. Să se lase să cadă pentru a scăpa? Sub ea, ușile externe ale sasului gemură. O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
Gândind astfel, Gosseyn ridică iar mâinile și brațele. De data asta, când se ridică din nou spre tavanul moale - și-atât de jos - se încordă și împinse tare. Făcu atunci o descoperire rapidă. Partea moale era groasă cam de doi centimetri. Și era moale, și se afunda. Dar dincolo de ea simți ceva tare, ca de metal. Întins pe spate, se opinti în tavan cu toată puterea. Dar acesta nu cedă. După ce în zadar împinse în pereții de la picioare și de la cap
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
alte haine. Degetele sale atinseră pielea caldă. Încet, cu grijă, trase de cearșaf; îl îndepărtă de pe partea de sus a corpului său. Apoi, la fel de încet, ridică mâinile în sus pipăind. Atinse o suprafață plată. La mai puțin de douăzeci de centimetri de pieptul său, calculă el. Și când încercă să se ridice și împinse, aceasta se dovedi a fi un ceva neted, solid, care nu ceda. ...Exact ca atunci când își venise în fire în capsulă... cu numai câteva zile în urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]