6,690 matches
-
în diferite instituții; standardele mediului, incluzând cerințele referitoare la diferite facilități fizice la nivelul școlii, al locului de muncă, al locuinței, care trebuie modelate după cele disponibile cetățenilor obișnuiți în societate. Prin urmare, primele accepțiuni ale conceptului de normalizare se centrau pe modul în care serviciile de suport se raportau la drepturile fundamentale ale persoanelor cu dificultăți de învățare, într-o societate bazată pe principii egalitare. Este evident că acest concept nu s-a dezvoltat ca un ideal izolat, fiind necesară
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
calitative, așa cum și științele umane folosesc din plin cantitativul. Mai mult, cele două abordări nu au, la drept vorbind, nimic care să le opună, în genul în care, de exemplu, am putea contrapune o schemă explicativă bazată pe cauzalitate uneia centrată pe finalitatea acțiunii umane; dimpotrivă, ele sunt complementare, una reclamând-o pe cealaltă pentru a întregi și consolida construcția teoretico-explicativă pornită de la un tip de model. După părerea noastră, una dintre sursele cele mai serioase de neînțelegere și care duce
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
deosebite. Se poate ajunge la măsurare și prin operația de numărare a indivizilor ce posedă un anume atribut. E vorba de situații în care entitățile empirice de referință sunt unități complexe, formate din mulțimi de indivizi. De exemplu, dacă ne centrăm atenția peentități compuse din indivizi umani, cum sunt localitățile unei țări, putem ajunge imediat la o caracteristică de tip cantitativ - exprimabilă pe o scară de rapoarte-, numărând în cadrul fiecărei localități indivizii de un tip anume și calculând, prin raportare la
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
anume gen și inventarierea lor. Ea nu siluește cu nimic abordarea fenomenelor sociale, fiind o prelungire firească și o depășire normală a cunoașterii comune. Singurul aspect criticabil în acest demers constă în aceea că, în procesul de numărare, atenția se centrează asupra masei de indivizi și nu spre fiecare entitate luată ca atare, scăpându-se deci din vedere infinita varietate a aspectelor cercetate și caracterul unic al entităților cu care se lucrează (de regulă, indivizi umani). Acesta este prețul pe care
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
un sondaj de opinie. Ce deosebește totuși un „sondaj de opinie” de o „anchetă sociologică” propriu-zisă? Iată, după părerea noastră, care ar fi câteva dintre cele mai importante note caracteristice: a. Sondajele de opinie, așa cum le arată și numele, sunt centrate - dacă nu exclusiv, cel puțin cu preponderență - pe aspectul opinional, subiectiv al realității sociale. Eleurmăresc să evidențieze ceea ce „cred”, „gândesc”, „simt”, „apreciază”, „intenționeazăsă facă” oamenii. Cel mai adesea, prin sondaje se testează gradul de satisfacție fațăde activitatea diferitelor organisme sau
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
intenționeazăsă facă” oamenii. Cel mai adesea, prin sondaje se testează gradul de satisfacție fațăde activitatea diferitelor organisme sau persoane cu funcții în stat, notorietatea personalităților politice, opțiunile electorale, raportarea la anumite sisteme de valori etc. b. Sondajele de opinie sunt centrate pe probleme ce suscită un larg interes de public; astfel de probleme apar fie în dezbaterile mediatizate, fie în preocupările mai mult sau mai puțin mărturisite ale unor organisme, instituții politice, administrative, științifice etc. c. Sondajele de opinie sunt anchete
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
și solicitând vârsta respondenților, se presupune că aceste opțiuni sunt variabile după vârstă. O formă oarecum deosebită de anchetă, cu o arie destul de mare de răspândire, o constituie cea care se bazează pe chestionare omnibuz, adică instrumente ce nu se centrează pe o anumită problemă, ci urmăresc culegerea de informații de naturi diferite, în scopuri diferite și chiar pentru beneficiari diferiți. De pildă, institutele de sondaje uzează de astfel de instrumente pentru a răspunde mai ușor solicitărilor mai multor beneficiari. În
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
cele folosite ca argumente de același Foddy, studiile de cercetare a pieții sugerează că oamenii sunt influențați semnificativ în comportamentul lor de cumpărători de factori de care nu sunt pe deplin conștienți. Mergând mai departe, subliniem ideea că întrebările deschise centrate pe motivația unei acțiuni - de tipul „De ce?” sau „Ce motive v-au determinat să...?” - ne conduc adeseori - așa cum am mai menționat și în paragraful al doilea din acest capitol- doar la opinia omului privind motivația care a stat la baza
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
dezvoltat și folosit la American Institute of Public Opinion, din 1938. Acesta presupune o baterie de cinci întrebări, dintre care primele două urmăresc să vadă dacă subiectul a auzit despre produsul respectiv și dacă-l cunoaște; a treia întrebare se centrează pe un aspect concret al problemei, iar ultimele două se vor referi la unele chestiuni speciale, de detaliu, ce conduc la cunoașterea mai clară a aspectului relevat de întrebarea a treia. Adaptată la exemplul de față, schema ar arăta astfel
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
listă, dacă această listă este relativ lungă, subiectul nu are răbdarea să o parcurgă cu aceeași atenție până la capăt, fiind tentat să aleagă variante plasate mai la început; în ancheta orală, dimpotrivă, subiectul, potrivit mecanismului cognitiv al recentei informații, este centrat mai ales pe ultimele variante ce i-au fost citite, alegând mai frecvent una dintre acestea. Chiar și atunci când nu sunt convinși de o reală influență a ordinii variantelor,cercetătorii își iau toate măsurile pentru eliminarea acestui gen de erori
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
țări, comunele unui județ, țările unui continent etc. Chiar dacă poate părea artificială, distincția între cele două situații este importantă, căci ea se regăsește în două „tipuri” de tipologii, dacă ne putem exprima astfel: cele care se construiesc statistic, adică se centrează pe proprietățile indivizilor privite în mod abstract, fără a face uz de situațiile particulare ale fiecărei entități, și cele care se construiesc având ca repere indivizii concreți, prin stabilirea de similitudini între aceștia. Se înțelege că unele procedee aplicabile unei
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
toate pachetele de programe statistice pentru științele socioumane, de genul SPSS, capabile să conducă la rezultate ce măsoară gradul de legătură dintre distribuțiile mai multor variabile calitative. Una dintre cele mai cunoscute proceduri de acest gen este analiza loglineară, care, centrându-se pe frecvențele din căsuțele tabelelor multidimensionale, evidențiază relațiile dintre factori, dar șiefectele de interacțiune dintre ei. Pentru caracteristicile cantitative, există proceduri clasice de analiză a raporturilor de dependență, cărora, firește, li s-au adăgat și altele noi, îndeosebi după
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
bună relaționare; Crearea unei noi imagini a școlii În vederea creșterii atractivității În cadrul comunității; Motivarea părinților pentru participarea activă la activitățile formale și informale; Mai buna integrare școlară și socială a elevilor cu cerințe educaționale speciale; Dezvoltarea de servicii educaționale specializate, centrate pe nevoile copiilor cu cerințe educative speciale/elevi capabili de performanțe si implicarea părinților În realizarea acestora; Îmbunătățirea percepției și imaginii personale a elevilor și creșterea stimei de sine a acestora; Mai buna și eficienta implicare a părinților În procesul
“ŞCOALA PENTRU TOȚI” - EXEMPLU DE BUNĂ PRACTICĂ ÎN ABORDAREA EDUCAȚIEI INCLUZIVE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Elena HÂRCĂ, Gabriela CONDREA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2130]
-
educaționale trebuie să țină seama de marea diversitate a caracteristicilor și trebuințelor copiilor incluși În procesul educațional; persoanele cu cerințe speciale trebuie să aibă acces În școlile obișnuite (școlile de masă), iar aceste școli trebuie să se adapteze unei pedagogii centrate asupra copilului, capabilă de a veni În Întâmpinarea trebuințelor fiecărui copil În parte; școlile obișnuite, care au adoptat această orientare, sunt cele mai utile mijloace de combatere a atitudinilor discriminatorii, construind o societate bazată pe spiritul de toleranță și acceptare
INTEGRAREA COPIILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREŞCOLAR. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Angelica DRĂGOI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2129]
-
nivelul ambelor părți etc. Pentru a depăși aceste bariere, care afectează inevitabil parteneriatul dintre școală și părinții elevilor, trebuie asumate ca priorități: creșterea inițiativei și implicării managerilor școlii În sensibilizarea și atragerea familiei; elaborarea și aplicarea sistematică a unor proiecte centrate pe parteneriatul cu părinții; transformarea comitetelor de părinți În structuri active și dinamice care Își pot asuma rolul de interfață În relația dintre școală și părinți; ameliorarea modalităților de informare a părinților; diseminarea unor informații clare cu privire la școală, activitățile și
CHEIA SUCCESULUI ŞCOLII INCLUZIVE Dezvoltarea parteneriatului şcoală incluzivă – familie. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Laura NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2135]
-
privind evoluția copiilor cu C.E.S. și trebuie să manifeste inițiativă În oferirea asistenței de specialitate acolo unde consideră că intervenția lui este necesară. Deoarece lucrez cu un copil cu dizabilități severe, am urmărit ca programul educațional pentru acesta să fie centrat pe formarea deprinderilor de activitate independentă și de integrare În colectiv. PROGRAM DE INTERVENȚIE PERSONALIZAT I. Informații de bază Nume și prenume Data nașterii Diagnostic: encefalopatie cronică infantilă cu sechele neurologice cu hemipareză stângă și deficit funcțional al membrelor superioare
ŞANSE EGALE PENTRU TOȚI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Amalia PĂTRAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2142]
-
clasă avem: integrare individuală atunci când se realizează integrarea unui singur copil; integrare În grupuri mici atunci când se realizează integrarea unui grup de 23 copii; clase integrate atunci când se realizează integrarea unei clase (10-12 copii). 12. Educația incluzivă promovează o pedagogie centrată pe copil, În condițiile În care Învățământul trebuie să se adapteze diferențelor dintre oameni, la cerințele specifice de educație care derivă din acestea. Ea trebuie să fie accesibilă, flexibilă și comprehensivă. Proiectează un nou tip de școală comprehensivă (cuprinzătoare, care
EDUCAȚIA INTEGRATĂ ÎN CONTEXTUL REFORMEI ÎNVĂȚĂMÂNTULUI ROMÂNESC. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lenuța IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2141]
-
cerințe educative speciale. Dacă pentru prima categorie accentul principal cade pe informare, pentru cei cu dizabilități obiectivul central al intervenției Îl reprezintă recuperarea, compensarea și Învățarea (În măsura În care aceasta este posibilă). Astfel, În Învățământul special cadrul didactic va trebui să-și centreze și orienteze activitatea pe fiecare caz În parte, valorificând la maximum potențialul fiecărui copil și transformând actul educațional În act educațional terapeutic. Teatrul de animație reprezintă forma de teatru În care locul actorilor este luat de către păpuși, actorul În rol
TERAPIA PRIN TEATRU MODALITATE DE ADAPTARE ŞI INTEGRARE A ELEVILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Elena MIHAILOVICI, Sabina PREDUCHIN,Cristina FARZIKHOSROUSHAHI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2117]
-
terapeutic, putem compara actul educațional petrecut În școlile obișnuite și În școlile speciale: Educație școli obișnuite Educația și terapie școli speciale 1. se utilizează strategii ample și de durată (planuri de Învățământ, programe școlare, planificări) 1. intervenția este limitativ situațională, centrată pe copil, motivată de o cauză, stabilită În urma unor evaluări 2. situațiile de Învățare sunt create În scopul Însușirii unor conținuturi 2. reprezintă un act de restituție, nu face ci reface, compensează, remodelează personalitatea 3. se adresează În special sferei
TERAPIA PRIN TEATRU MODALITATE DE ADAPTARE ŞI INTEGRARE A ELEVILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Elena MIHAILOVICI, Sabina PREDUCHIN,Cristina FARZIKHOSROUSHAHI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2117]
-
care au fost afectate: afectivitatea, atenția, memoria, imaginația etc. 4. utilizează strategii subordonate unor scopuri instructiv-educative bine stabilite și realizabile În perioade mari de timp 4. este subordonat unei strategii terapeutice, este elaborat pe secvențe scurte de timp, domină procedeul centrat pe persoană, situația particulară 5. acționează Într-o ambianță clasică (clasa) 5. acționează Într-un spațiu nonconvențional, organizat În funcție de nevoi Pentru elevii cu cerințe educative speciale, teatrul Îndeplinește următoarele funcții: funcția de comunicare recreează o bază psihologică care favorizează adaptarea
TERAPIA PRIN TEATRU MODALITATE DE ADAPTARE ŞI INTEGRARE A ELEVILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Elena MIHAILOVICI, Sabina PREDUCHIN,Cristina FARZIKHOSROUSHAHI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2117]
-
etc)4. 1.3. Clasificarea teoriilor în asistența socială În general, în asistența socială, teoriile se pot clasifica în5: * teorii ce pun în centrul lor ființa umană: teorii psihodinamice (inclusiv psihanaliza), teorii comportarnentaliste, teorii ale învățării sociale, teoria cognitivă, teoria centrată pe client (nondirectivă sau rogersiană), teoria gestaltistă, teoria transpersonală, programarea neurolingvistică, analiza tranzacțională, teoria existențialistă; * teorii care se referă la individ în cadrul societății: teoria centrată pe rezolvarea de probleme, teoria centrată pe sarcină, teoria intervenției în criză, teoria sistemică și
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
ființa umană: teorii psihodinamice (inclusiv psihanaliza), teorii comportarnentaliste, teorii ale învățării sociale, teoria cognitivă, teoria centrată pe client (nondirectivă sau rogersiană), teoria gestaltistă, teoria transpersonală, programarea neurolingvistică, analiza tranzacțională, teoria existențialistă; * teorii care se referă la individ în cadrul societății: teoria centrată pe rezolvarea de probleme, teoria centrată pe sarcină, teoria intervenției în criză, teoria sistemică și ecosistemică, teorii feministe, teorii psihosociale, teoria pledării cauzei, teoria comunicării, teorii organizaționale, teorii de grup social, teoria rolurilor sociale; * abordarea eclectică: însumează esențialul dezvoltat de
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
teorii comportarnentaliste, teorii ale învățării sociale, teoria cognitivă, teoria centrată pe client (nondirectivă sau rogersiană), teoria gestaltistă, teoria transpersonală, programarea neurolingvistică, analiza tranzacțională, teoria existențialistă; * teorii care se referă la individ în cadrul societății: teoria centrată pe rezolvarea de probleme, teoria centrată pe sarcină, teoria intervenției în criză, teoria sistemică și ecosistemică, teorii feministe, teorii psihosociale, teoria pledării cauzei, teoria comunicării, teorii organizaționale, teorii de grup social, teoria rolurilor sociale; * abordarea eclectică: însumează esențialul dezvoltat de mai multe teorii; * alte teorii: a
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
traseul" urmat de acțiunea asistențială: * tratamentul direct (numit și psihoterapie) se adresa nemijlocit clientului individual, acordându-i sprijin psihologic și dezvoltându-i capacitatea înțelegerii de sine, ca premisă a refacerii capacității de funcționare socială normală; * tratamentul indirect (sau socioterapia) era centrat pe mediul exterior clientului; acționând asupra mediului familial și profesional, asupra grupului de prieteni sau de vecini, asistentul social viza o schimbare comportamentală la nivelul clientului individual. Practica asistențială desfășurată după model medical pornea de la premisa că disfuncțiile psihosociale cu
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
și Reda permit, pe baza analizei tipului de atașament, să se facă predicții asupra principalelor caracteristici ale tulburării de personalitate ce se vor întâlni mai târziu în viața adultă. John Bowlby s-a desprins foarte repede de concepția motivațiilor umane centrată pe gratificarea pulsiunilor primare dezvoltată de Freud și, utilizând o abordare etologică, a fost preocupat să demonstreze că atașamentul la o figură principală este un proces independent și primar, ce reprezintă o caracteristică universală a primatelor, inclusiv omul, și că
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]