3,834 matches
-
contexte, leul îl reprezintă pe Mântuitor, în altele el este unealta diavolului. Corbul poate fi o pasăre de rău augur, un simbol al morții (cel mai adesea) sau o prezență pozitivă, atunci când se află în compania unor sfinți precum Ilie. Cerbul este și imagine a lui Iisus, dar și animal lubric. Nevăstuica este și simbol al lui Hristos sau al sfintei fecioare, dar și imagine a nestatorniciei feminine. Șarpele este imaginea consacrată a diavolului ispititor, dar și a lui Hristos în
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
o serie practic nelimitată (sau în orice caz extrem de bogată, nu atât prin varietatea figurilor, cât prin posibilitatea combinărilor lor) de asemenea instrumente. Sensurile sunt bine determinate, ele pot fi însă realizate cu ajutorul unor figuri diverse. În același context, mielul, cerbul, leul sau unicornul trimit tot la Hristos, alegerea unui anumit animal depinde de articulații sintactice ale simbolului și de raporturile pe care acesta le stabilește cu alte simboluri. Aceste lucruri fiind schițate, să vedem acum care sunt funcțiile animalului în
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
spațială (pentru medieval, a călători nu reprezenta o ocupație frecventă, ba dimpotrivă), prin urmare poate depăși linia orizontului fizic sau spiritual. Așa se face că animalul devine o imagine a lui Dumnezeu (să ne amintim: Hristos este mielul, leul, unicornul, cerbul...) sau a diavolului, de a cărui lucrare neistovită amintește mereu. Angelic sau diabolizat (prin interpretarea clericilor), animalul își îndeplinește rolul de a face legătura între planuri atât de diferite și, pentru om, intangibile. Jacques Voisenet precizează: "Fiecare animal, în ciuda caracterului
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
doar o figură de stil. O altă atestare a unui animal cu un singur corn găsim în lucrarea lui Caesar, Bellum Gallicum (VI, 26), unde împăratul preia un astfel de zvon: Există un fel de bou care seamănă cu un cerb și care are în mijlocul frunții, între urechi, un singur corn, mai înalt și mai drept decât coarnele cunoscute. Din vârful acestui corn pornesc niște ramuri lungi în formă de palmă"19. Oppian, în poemul său Cynegetica (II, 96), admitea și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
frunții"20. Plinius (VIII, 31) dă o descriere a unicornului care va face carieră, contribuind la aspectul hibrid al animalului și adâncind misterul său: "Dar fiara cea mai crudă este monocerul, care are corpul asemenea unui cal, capul ca al cerbului, picioarele de elefant, coada de mistreț, scoate un muget greu și în mijlocul frunții are un singur corn negru, proeminent, de doi coți. Se spune că această fiară nu poate fi prinsă vie"21. Mai important decât aspectul eteroclit al animalului
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ceaia parte de besearecă sânt grajduri de țin și hrănescu într-însele inorogi. Aceaia fiară iaste de mare ca un strânjicu, cornu are în frunte negru și lungu de doi sau de trei coț, părul le iaste [...], capul ca de cerb, în grumazi scurți, coama rară, genunchele, picioarele supțiri, ca de cerbu. Aceale fieri le aducu de la Etiopiia, pre mare." 38 Floarea darurilor, ed. cit., pp. 169-170. 39 The Bestiary of Philippe de Thaon, ediție după manuscrisul original de Thomas Wright
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ceaia parte de besearecă sânt grajduri de țin și hrănescu într-însele inorogi. Aceaia fiară iaste de mare ca un strânjicu, cornu are în frunte negru și lungu de doi sau de trei coț, părul le iaste [...], capul ca de cerb, în grumazi scurți, coama rară, genunchele, picioarele supțiri, ca de cerbu. Aceale fieri le aducu de la Etiopiia, pre mare." 325 Floarea darurilor, ed. cit., p. 169-170. 326 The Bestiary of Philippe de Thaon, edited from the original manuscrpit by Thomas
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
și suferințele sale și hrănirea atât de importantă, acest lapte al vieții pe care Ulise îl dă mateloților săi precum o mamă, deoarece prima sa datorie este aceea de a-i hrăni bine: ajunși pe insula lui Circe, el ucide cerbul uriaș cu coarnee de zece ramuri pe care îl cară singur și cu greu și-l aduce oamenilor săi ca să se sature, iar, când se întoarce la corabia să-i aducă și pe cei rămași, la ospățul dat de Circe
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
ale vitraliului și căruia Langlois nu-i poate găsi o explicație. În ciorne, Flaubert îl plasează pe Iulian în fața unei realități demonice a unui Isus-lepros-ispititor-sodomit, un Isus-diavol. Dacă dispare din versiunea finală, rămân totuși câteva urme din el în imaginile cerbului cu săgeata, a mamei cu coarnele și coada ei335 , a tentațiilor inspirate de către diavol și chiar în apariția finală a ființei stranii. Este, fără îndoială, o ironie feroce din partea scriitorului să facă să dispară latura de diavol în viziunea unui
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
pe teme cunoscute: episodul leprosului în pat (fie că e Hristos sau reprezentantul său angelic) este o parte importantă a legendei Sfintei Elisabeta din Ungaria (secolul al XIII-lea), motivul pasajului pare inspirat din legenda lui Cristofor și cel al cerbului din legenda Sfântului Hubert. Predicția însăși poate fi făcută în moduri foarte diferite, devreme sau târziu, de către un mag, un bătrân, un cerb cu chip de om și în momente diferite ale vieții Sfântului Iulian (fie sub formă de vis
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
din Ungaria (secolul al XIII-lea), motivul pasajului pare inspirat din legenda lui Cristofor și cel al cerbului din legenda Sfântului Hubert. Predicția însăși poate fi făcută în moduri foarte diferite, devreme sau târziu, de către un mag, un bătrân, un cerb cu chip de om și în momente diferite ale vieții Sfântului Iulian (fie sub formă de vis, fie la părinți, fie la Iulian căsătorit de multă vreme). Moartea lui Iulian are și ea versiuni diferite. Astfel, adesea, el e omorât
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
legende ale Antichității, dar și o lucrare de Maury, Halucinații hipnagpgice sau teroarea simțurilor în starea intermediară între veghe și somn (1845) care a putut să-l inspire sub aspectul oniric al poveștii. A putut să găsească la Maury evocarea "cerbilor cu capete omenești și cu barbă" interferența dintre vânătoare și sfințenie ("Sfinții vor fi fost transformați în vânători, precum Sfântul Eustație și Sfântul Hubert și cerbul misterios va fi devenit Domnul care le-a apărut sub această formă")352, învățăminte
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
-l inspire sub aspectul oniric al poveștii. A putut să găsească la Maury evocarea "cerbilor cu capete omenești și cu barbă" interferența dintre vânătoare și sfințenie ("Sfinții vor fi fost transformați în vânători, precum Sfântul Eustație și Sfântul Hubert și cerbul misterios va fi devenit Domnul care le-a apărut sub această formă")352, învățăminte despre Sfântul Cristof etc. Dacă detaliile pitorești îl interesează mai puțin de-a lungul anilor, el a consultat totuși numeroase lucrări despre vânătoare (Vânătoarea de J.
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
originare ale sufletului și maledicția lui Adam", scria Sartre în Idiotul familiei. Lepra este și semnul fiziologicului și al animalității celei mai respingătoare (plăci de pustule solzoase, piele de șarpe) semnalând abolirea frontierelor între animal și uman (conivența sa cu cerbul este subliniată de către clopotul care sună, de ochii strălucitori "mai aprinși ca jarul") dar și între viață și moarte (" Aidoma unui schelet, în locul nasului o gaură, iar dintre buzele vinete îi ieșea o răsuflare deasă ca o pâclă, ce duhnea
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
sticlărenilor. Amintim aici preoții: Nicolae Alexa și Vasile Ungureanu(din anul 1976, slujește cu credința preotul Ioan Lutic, fiu al satului, care a înfrumusețat și dezvoltat vechea zidire creștină). La vest de Sticlărie, se află Podul de lut și Fântână Cerbului , prilej de a ne reaminti sfârșitul dramatic al unei idile dintre fiica domnitorului Radu Mihnea, care-și stabilise Curtea domneasca în târgul Hîrlău, si o slugă, eveniment consemnat de cronicarul Ion Neculce în O sama de cuvinte: „Având Radu Vodă
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
de cuvinte: „Având Radu Vodă o fată din trupul lui, să fie fugit cu o slugă, ieșind pe o fereastră din curțile Hîrlăului. Și au făcut Radu Vodă năvod de oameni în mijlocul pădurii la o fântână ce se cheamă Fântână Cerbului, lângă Podul de lut. Deci pre slugă l-au omorât, i-au tăiat capul, iar pre dansa au dat-o la călugărie de-au călugărit o”. Într-o hotarnica din anul 1802, un bătrân mărturisește, în legătură cu hotarul Cotnarilor: „Și numai
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
schimburi de experiență, ne vom ajuta în problemele economice pe care le avem la nivel de comune”, ne-a spus primarul din Scobinți. Tradițiile și obiceiurile populare se păstrează și în comuna Scobinti. La trecerea dintre ani, tinerii pornesc Alaiul Cerbului. Acest obicei a existat în zona satului Sticlăria din cele mai vechi timpuri. Discutând cu bătrânii satului, Hrițcu V. Gheorghe(92 ani) și Coșofreț V. Vasile(95 ani), ei ne-au relatat că „de când au deschis ochii” alaiul Cerbului era
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
Alaiul Cerbului. Acest obicei a existat în zona satului Sticlăria din cele mai vechi timpuri. Discutând cu bătrânii satului, Hrițcu V. Gheorghe(92 ani) și Coșofreț V. Vasile(95 ani), ei ne-au relatat că „de când au deschis ochii” alaiul Cerbului era prezent la sărbătorile de iarnă. Alaiul Cerbului face parte din tradiția populară a zonei, dar are o anumită specificitate în satul Sticlăria. Era un ritual la care luau parte toți membrii comunității, care primeau și mergeau după Cerb( cei
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
satului Sticlăria din cele mai vechi timpuri. Discutând cu bătrânii satului, Hrițcu V. Gheorghe(92 ani) și Coșofreț V. Vasile(95 ani), ei ne-au relatat că „de când au deschis ochii” alaiul Cerbului era prezent la sărbătorile de iarnă. Alaiul Cerbului face parte din tradiția populară a zonei, dar are o anumită specificitate în satul Sticlăria. Era un ritual la care luau parte toți membrii comunității, care primeau și mergeau după Cerb( cei care nu primeau alaiul erau blamați tot anul
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
alaiul Cerbului era prezent la sărbătorile de iarnă. Alaiul Cerbului face parte din tradiția populară a zonei, dar are o anumită specificitate în satul Sticlăria. Era un ritual la care luau parte toți membrii comunității, care primeau și mergeau după Cerb( cei care nu primeau alaiul erau blamați tot anul, cei care erau zgârciți, leneși, mândri erau ironizați de mascați). Încă de la Sf. Nicolae, tinerii care organizau Cerbul porneau jocul, apoi, seara, bălul, la care participau și gospodării(familiile). Apoi, tot
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
ritual la care luau parte toți membrii comunității, care primeau și mergeau după Cerb( cei care nu primeau alaiul erau blamați tot anul, cei care erau zgârciți, leneși, mândri erau ironizați de mascați). Încă de la Sf. Nicolae, tinerii care organizau Cerbul porneau jocul, apoi, seara, bălul, la care participau și gospodării(familiile). Apoi, tot ei organizau jocul și bălul în a doua și a treia zi de Crăciun(în prima seară, mergeau cu Bereza, alai de colindători și lăutari, la fetele
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
sau purtând diferite măști, porneau alaiul de la capăt ăla satului și continuau până când ajungeau la ultimul gospodar din sat. Jocul se oprea în seara zilei de Sf. Vasile, cănd tinerii organizau bălul cel mare, la care participă toată suflarea satului. Cerbul era realizat din lemn, făurit de meșterii satului, fiind împodobit cu scoarțe țărănești, țesute de vrednicele gospodine. “Le-am facut costume tuturor băieților care formează alaiul, pentru a tine vie dragostea față de datinile străbune. Țineți minte ce vă spun: dacă
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
obiecte și am facut un muzeu“, afirmă cu tărie șugubățul sătean, iubitor al tradițiilor populare. Tinerii trebuiau să organizeze jocul și bălul în zilele de Boboteaza și de Sf. Ion, după care trebuiau să plătească lăutarilor și gospodarului care juca Cerbul și, apoi, să-și împartă câștigul. Un alt obicei vechi, care se păstrează, mai ales în satul Badeni, este Ursul, jucat de tinerii așezării, care au obținut, ca și tinerii din Sticlăria, numeroase premii la concursurile județene și naționale. Un
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
Articolul 1 Se aprobă transmiterea, din patrimoniul Societății Comerciale "CERBUL" - S. A. Sinaia *) în proprietatea publică a statului și în administrarea Ministerului Justiției și a Ministerului Public, a imobilului compus din teren și construcții, situat în municipiul Sinaia, b-dul Republicii nr. 34, județul Prahova. Articolul 2 Predarea-primirea imobilului prevăzut la art.
HOTĂRÎRE Nr. 638 din 16 septembrie 1994 privind transmiterea unui imobil situat în oraşul Sinaia, judeţul Prahova, în administrarea Ministerului Justiţiei şi a Ministerului Public. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111260_a_112589]
-
imobilului compus din teren și construcții, situat în municipiul Sinaia, b-dul Republicii nr. 34, județul Prahova. Articolul 2 Predarea-primirea imobilului prevăzut la art. 1 se face pe bază de protocol încheiat între părți. Articolul 3 Capitalul social al Societății Comerciale "CERBUL" - S. A. Sinaia se va diminua cu valoarea imobilului prevăzut la art. 1 la data transmiterii, fără modificarea capitalului aferent Fondului Proprietății Private III - Transilvania. PRIM-MINISTRU NICOLAE VĂCĂROIU Contrasemnează: ---------------- Ministru de stat, ministrul finanțelor, Florin Georgescu Secretar de stat, șeful
HOTĂRÎRE Nr. 638 din 16 septembrie 1994 privind transmiterea unui imobil situat în oraşul Sinaia, judeţul Prahova, în administrarea Ministerului Justiţiei şi a Ministerului Public. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111260_a_112589]