11,711 matches
-
acestui trecut morbid.” În schimb, părinții care nu-și amintesc de afectele lor sunt incapabili, susțin Fraiberg et al., „să-și protejeze copiii de repetarea propriului lor trecut conflictual”, ei asociind izolarea cu identificarea cu agresorul. Este așadar un lucru cert că izolarea poate avea efecte nocive. De aceea, întregul curent al așa-numitelor „noi terapii” se bazează pe schimbul emoțional între pacient și terapeut, sau între pacienții înșiși, în cadrul terapiilor de grup, totul cu o puternică insistență asupra nocivității izolării
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
imobilizate în eu este o amăgire”. Posibilitatea de a înlătura din minte pulsiunile despre care subiectul știe că sunt condamnabile și cărora le rezistă este și ea foarte aleatorie. Freud (1937a/1987) recunoaște că „îmblânzirea” pulsiunilor nu merge în mod cert până la a le face să dispară, astfel încât să nu se mai poată vorbi de ele niciodată. Istorictc "Istoric" Freud vorbește încă din 1895 despre tendința de a evita să te gândești la lucrurile neplăcute, etichetând-o drept apărare normală. La
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
cât și la adulți - se situează pe locul al doilea, imediat după activism, și cu mult în fața unor mecanisme mai adaptate, cum sunt altruismul, sublimarea, anticiparea și umorul (în Amiel-Lebigre și Gognalons-Nicolet, 1993). Că reveria este un refugiu e lucru cert. Dar oare e numai atât și nimic mai mult? Da, răspunde Freud (1908b/1985), care afirmă că omul fericit nu cade niciodată în reverie. Bachelard (1960) adoptă o poziție diametral opusă. „Cui vrea să viseze frumos, trebuie să-i spuneți
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
tentative de sinucidere, crize de somn incoercibile imediat ce revine din orașul său natal și, în sfârșit, o sterilitate psihogenă de circa 10 ani. Refularea nu este ușor de degajat prin probe proiective. Chiar și răspunsurile detaliate permit arareori o concluzie certă. Uneori, cercetătorii au vrut să vadă în scotomizarea unui detaliu bine definit al unei planșe a testului TAT un semn al refulării. Însă în acest caz este mai convenabil să vorbim mai degrabă de un refuz al realității, în timp ce refularea
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
dintre refuz și refulare, unul funcționând în raport cu realitatea perceptivă necunoscută, cealaltă în raport cu realitatea internă respinsă: „Dacă decelăm o refulare înseamnă că Eul se apără împotriva excitațiilor pulsionale. Dacă descoperim un refuz, înseamnă că există un pericol exterior”. Este un lucru cert că refuzul nu face să dispară reprezentarea insuportabilă, el doar o exclude, distingându-se prin aceasta de refulare, caracterizată printr-o separare care nu lasă aparent nici o urmă. Unele nuanțări trebuie însă aduse acestui antagonism de principiu. Refuzul se poate
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
de știință (seismologi etc.) pentru studierea comportamentului acestor “seismografe biologice” cu abilități de a anticipa și prevesti declanșarea unui cutremur puternic, catastrofal. Sunt dotate asemenea animale cu un al șaselea simț, așa cum s-a crezut inițial? Evident, și în mod cert, nu! Comportarea anormală (termen folosit în mod obișnuit în literature de specialitate) a animalelor este, în realitate, absolut normală, deoarece exprimă reacția normală de apărare la catastrofa care se apropie, fiind îndreptată spre salvarea vieții lor. Corect este - spun unii
SENZAŢIONALA CONSTATARE A UNOR RENUMIŢI SEISMOLOGI: ANIMALELE PREVESTESC CUTREMURELE! by VASILE VĂSÂI () [Corola-publishinghouse/Science/262_a_498]
-
cele mai ilustre figuri ale feminismului interbelic, ca senatoare, votată de un mare număr de membri ai înaltului for, a fost privită cu vie satisfacție de opinia publică. Maria Baiulescu, președinta Federației U.F.R. saluta acest eveniment, socotit ca dovadă certă a schimbării mentalităților învechite privitoare la rostul femeii în societate 2. Într-o scrisoare adresată Alexandrinei Cantacuzino, Ashby Corbett, președinta Alianței Internaționale pentru Sufragiul și Acțiunea Civică și Politică a Femeilor, a ținut să felicite femeile din România pentru obținerea
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
și a echipamentelor, după prestigiul sau raritatea care poate avea conotații de trebuințe obiective, dar și de snobism sau vanitate.<footnote V. Olteanu, Marketingul serviciilor, Editura Uranus, București, 2000. footnote> Dacă în domeniul bunurilor materiale, unde există posibilitatea unor măsurări certe asupra capacităților utile, cel puțin din punct de vedere tehnic, în cazul serviciilor prin specificul ofertei și al consumului concretizat după trăsăturile serviciilor intangibilitate, inseparabilitate, variabilitate și perisabilitate, previzionarea utilității este determinată de mult mai mulți factori necontrolabili. Se poate
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
românească”, „Secolul 20”, „Steaua” ș.a.). Volumul Cântarea cântărilor (titlul e însoțit de precizarea: „Oratoriu profan pentru soliști, coruri și orchestră. I. Texte după pretextul Bibliei”), semnat Marcel Bresliska și tipărit în 1938, în regia autorului, sub o înfățișare de rafinament cert (foiță aurie pe copertă, hârtie excelentă, caractere tipografice elegante, tipar deosebit de îngrijit), conținând poemele care suscitaseră exclamația argheziană din 1934 („un mare poet, și un poet complect”, care „a pus piciorul în lumea cealaltă și calcă pământul inconsistent al făgăduinței
BRESLASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285879_a_287208]
-
de emoția spontană. Unii critici (Petru Poantă) îl așază în descendența culturală a familiei de spirite Eliot-Pound-Saint-John Perse, iar în exercițiul său poetic prezența livrescului pretențios devine o constantă dominantă: „Și-acum - despre iubire. / Doar pentru fiecare făptură e minunea certă / în care înflorește marginea neantului (...) Poate fi antiteza - cum altfel? insolubila - / dintre împătimire și analiza ei / dintre descripția-în-act și imaterialul umbrei / de dincolo de peștera lui Platon // poate fi Hamlet de-ar răsturna clepsidra timpului / spre dincolo de crimă - // Dar e Orfeu
BULAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285926_a_287255]
-
altele îi definesc poezia, dar nu o individualizează ci, dimpotrivă, o ancorează solid într-un peisaj poetic - cel șaptezecist - în care aceste trăsături, accente și perspective erau uzuale, dacă nu ubicue. Astfel, deși vibrația lirică izbutește să se vădească drept certă și autentică, roadele sale textuale apar ca fiind convenționale. Caracteristice poetului îi sunt tonul consecvent elegiac chiar și în momentele de exultanță, cenzurarea sentimentului în confidența elegiacă, reținerea și discreția, aplecarea statornică spre „melancholie”. Limbajul și tehnica expresivă ale acestei
BURICEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285956_a_287285]
-
cea a lui Arghezi, este plină de culoare și mișcare, creând uneori imagini izbutite, lesne vizualizabile de cei mici. Proza (schițe și povestiri), segmentul cu cele mai frumoase pagini, are ca personaje principale prichindeii. Unele povestiri au caracter istoric, cu certă tentă pedagogică. Traducerile unor opere din limba rusă, tot pentru copii, sunt migălit lucrate, atestând grija pentru o exprimare corectă și sugestivă. Scriitor minor, C. nu depășește limitele epocii în care a scris. SCRIERI: Moș Gerilă, București, 1956; Tombucula, București
CALOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286045_a_287374]
-
poetei - ci concepute abstract, introduse din afară în țesătura poemului. Din păcate, aceste idei au fost concepute nu numai abstract, ci și pripit, cum s-a văzut cu prilejul respingerii în principiu a petrecerilor tinerești (...) Este evident așadar că valorile certe ale poemului înclină hotărât cumpăna aprecierii. Și tocmai de aceea nu trebuie supuse amnistiei, în afară de neajunsurile deja semnalate, cele privitoare la stil, limbă, imagine, cuibărite ici-colo în urzeala poemului. Mai există pe alocuri versuri retorice, prozaice, cum e îndeosebi al
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Alexandrescu, Cristian Preda, Între ei -, nu au reușit să lase nici un fel de amprentă asupra conducerii. Mă refer Îndeosebi la consilierii prezidențiali, pentru că domnul Constantinescu a fost totuși prezent În multe din momentele-cheie ale vieții politice. Vladimir Tismăneanu: În mod cert, Ronald Reagan nu a fost modelul politic urmat de domnul Constantinescu. Acestuia - În multe privințe și lui George W. Bush, și lui Bill Clinton - i-a fost caracteristică plăcerea de a delega lucrurile. Existau consilieri, membri ai cabinetului, printre care
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
trebuie ca acel lucru să fi pierit sau măcar să i se fi pus capăt Într-un fel sau altul. A fost mai degrabă o agonie continuă, și suntem martorii unui fenomen de prelungire agonică a stagnării. Ion Iliescu În mod cert nu este nici Hugo Chávez, nici Alexandru Lukașenko, cel din Belarus, dar poate fi succesorul lor. Nu știu cum a recepționat președintele mesajul. Eu i-am dat revista, subliniind că e doar analiza mea politologică. Într-adevăr, Iliescu a evoluat de la a
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
latura puțin exagerată a acestei afirmații, așa cum se Întâmplă cu orice afirmație referitoare la hârtii de turnesol și teste definitive, nu dețin secretul testului definitiv al posibilității de a face sau nu carieră În România postdecembristă. Un lucru este Însă cert: foarte multe persoane au făcut carieră În România de după ’89 având un trecut pe care nu voiau să și-l asume și mărturisească. Lucrurile acestea sunt clare, vizibile, și au continuat și după anul 2000. Inclusiv personalități de vârf ale
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
că aș purta pică cuiva, că aș fi ostil față de o persoană. Pur și simplu, episodul mi-a dispărut din memorie, ca și cum nu ar fi existat. Poate că atunci când o să Împlinesc 70 de ani o să-mi amintesc cine știe ce. În mod cert, făcându-mi o scrutare a trecutului biografic, știu cu certitudine și pot să afirm oricând că nu am avut În viața mea de-a face cu Securitatea, decât probabil prin interpușii care mă anturau Într-un moment sau altul și
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
moment sau altul și scriau rapoarte despre mine. Dar eu personal nu am ce să-mi reproșez din acest punct de vedere, deci cred că pot să-mi permit să vorbesc pe aceste teme cu oarecare credibilitate și În mod cert cu o combinație de severitate și seninătate. Cred că ambele trebuie păstrate În această discuție; haide să ne plasăm Între Andrei Pleșu și Gabriel Liiceanu. În relație cu acest trecut, Gabriel Liiceanu este o expresie a severității. Cred că la
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
anumite relații cu Alianța Civică - o tradiție a rezistenței anticomuniste pe care, oricum ar fi stat lucrurile, PSD și PD nu aveau cum să o invoce. Nu vreau să ne referim acum la natura revoluției din 1989. Un lucru este cert: e greu de spus că Întreaga revoluție din 1989 a fost anticomunistă, pentru că altfel nu s-ar explica votul din mai 1990, care, admițând că a existat o doză de fraudă electorală, rămâne totuși un vot pro-Iliescu. Mircea Mihăieș: Frauda
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
Reflectă ea gândirea lui Iliescu? Ulterior, acesta a venit la Washington și a făcut multe gesturi care trebuie amintite. Menționai mai devreme politica din ce În ce mai apăsat imperială a Rusiei. Mircea Mihăieș: Haide să spunem aspirațiile sale imperiale. Vladimir Tismăneanu: În mod cert este vorba de așa ceva. Cred că „partida rusă” din clasa politică românească a fost și este În pierdere de teren, deși nu lipsește complet. În presa română s-a scris mult despre afinitățile În direcția Estului pe care le-ar
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
administrație prezidențială, generalul Vasile Ionel. Sub nici o formă nu vreau să folosesc ideea că cineva ar fi agent, mă feresc de acest tip de acuzații, pentru că ele pot intra la urma urmei și În zona atacului la persoană. În mod cert Însă, generalul Vasile Ionel era unul dintre cei care puteau fi văzuți ca reprezentând „partida rusă”. După cum mi-a spus cândva istoricul cultural și ideologul protocronist Dan Zamfirescu - pe vremea când mai stăteam de vorbă cu el, pentru că soția lui
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
trei sau patru cei mai influenți comentatori politici americani contemporani. Textele sale apar În International Herald Tribune, el fiind Într-un fel urmașul, ca gânditor politic, a ceea ce a fost Walter Lippman Într-o anumită perioadă. Este citit În mod cert de la președintele Chirac la Bush și Putin, precum și la diverșii emiri din zonele arabe și nearabe. În această privință, cred că nimeni nu este imun la posibilitatea unui atac terorist. Nici Mircea Dinescu Însuși! Poate nu va fi atacată România
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
González, Lionel Jospin, Gerhard Schröder, Tony Blair. Ca să răspund foarte simplu: a suferit, după părerea mea, de un tip excesiv de orgoliu. Orgoliul este unul dintre păcatele mari și poate să te piardă. Nu numai În politică, dar aici În mod cert Îți poate juca feste adeseori ruinătoare. Cred că asta s-a Întâmplat. Adaug - măcar pentru savoarea conversației - că, În multe situații, principala consilieră a domnului Roman, Mioara Roman, nu i-a făcut neapărat servicii. Dau un singur exemplu din propria
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
simpatia dintre Petre Roman și generalul Caraman? Mircea Mihăieș: Și de unde simpatia dintre Adrian Năstase și Ristea Priboi, implicat În represiunea de la Brașov În 1987? Vladimir Tismăneanu: Problema este dacă Adrian Năstase știa sau nu despre acest lucru. În mod cert, Petre Roman știa despre Caraman În ’97. În privința lui Ristea Priboi, e clar că se cunoștea că lucrase În structurile Securității - și nu Într-o poziție subalternă. Securitatea se ocupa de foarte multe lucruri, avea și atribuții normale, dar le
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
din perioada interbelică. Important este că Ioan Talpeș a fost șeful Serviciilor de Informații Externe după Caraman. El și-a depus mandatul În fața președintelui Constantinescu, care mi l-a descris ca pe un personaj loial În momentul respectiv. În mod cert, după alegerile din 2000 i s-a pus practic la dispoziție controlul asupra serviciilor secrete. Venirea lui Ioan Talpeș la Palatul Victoria Înseamnă de fapt o incursiune directă În actul puterii guvernamentale a grupului personajelor celor mai apropiate de președintele
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]