2,837 matches
-
pus în gând. Cu desaga plină de cărți, am luat-o apostolește spre chilie, fiindcă foamea mă mâna din urmă. Vorba ceea: goliciunea mai înconjură, dar foamea dă de-a dreptul. Când am ajuns în portița grădinii din fața chiliilor, ușa chiliei mele era întredeschisă abia vizibil. Nici nu știu când am urcat în cerdac. Am pus mâna pe clanță. Încerc s-o deschid, dar am simțit că cineva se opune. Inima părea că vrea să zboare. Bănuiam cine-i dincolo. Am
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
dogoarea buzelor... Până să-mi revin, ea se afla cu mâna pe clanța ușii. ― Rămâi cu bine, dragule. Te iubesc! - a rostit în timp ce a dispărut dincolo de ușă. M-am repezit la geam, s-o văd. Mergea cu pas grăbit spre chilia ei, privind mereu spre geamul meu... Am mâncat cu mare poftă sarmalele aduse de Zâna. Am ieșit în cerdac, unde am rămas o vreme, gustând din vin și întrebându-mă ce ascunde sfârșitul răspunsului Zânei: “că nu mai am răbdare
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
veneticii sinaiți”: “Prin prezentul act declarăm noi părinții sinaiți, trăitori în Iașii Moldovei, la metohul nostru (iată că metohul este “al nostru”) Sfânta Parascheva... că, venind... episcop, chir Mitrofan fost al Romanului, să dea cheltuială de a se face o chilie aici înlăuntru, în metoh,... pentru ca întâmplându-se să vină părinții de la... Secul să găzduiască în această casă, acceptăm... și nimeni din noi să nu-i împiedice, măcar de ar veni și în mijlocul nopții”... Altfel spus, sinaiții puteau să nu accepte
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
lângă tine!” - mi-a răspuns gândul de veghe, chicotind cu satisfacție. La acest adevăr verde, nu am mai avut ce spune. “O faci pe mortul în păpușoi. Ai?” Am tăcut chitic, fiindcă pezevenghiul avea dreptate... M-am strecurat pe ușa chiliei bătrânului fără a mai scoate vreun cuvânt. Gândurile îmi erau răvășite de cele spuse de nelipsitul mehenghi. Gândul de veghe!... Mă simțeam destul de obosit. Drept urmare, m-am retras spre chilia mea, cu pas șovăitor. Am avut senzația că tălpile îmi
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
chitic, fiindcă pezevenghiul avea dreptate... M-am strecurat pe ușa chiliei bătrânului fără a mai scoate vreun cuvânt. Gândurile îmi erau răvășite de cele spuse de nelipsitul mehenghi. Gândul de veghe!... Mă simțeam destul de obosit. Drept urmare, m-am retras spre chilia mea, cu pas șovăitor. Am avut senzația că tălpile îmi sunt fixate în pământ și pașii duceau odată cu ei pietre de moară. Când am intrat în chilia mea, m-a întâmpinat aromă de plăcintă atunci scoasă din cuptor. Am mărit
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
mehenghi. Gândul de veghe!... Mă simțeam destul de obosit. Drept urmare, m-am retras spre chilia mea, cu pas șovăitor. Am avut senzația că tălpile îmi sunt fixate în pământ și pașii duceau odată cu ei pietre de moară. Când am intrat în chilia mea, m-a întâmpinat aromă de plăcintă atunci scoasă din cuptor. Am mărit lumina lămpii și, ridicând un capăt al șervetului, m-am convins că mirosul nu m-a înșelat. Laptele din ulcica de alături încă aburea. “Toate bune și
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
simțit căldura soarelui, am prins a citi. Am citit cu spor, chiar mai mult decât mi-am pus în gând în acea zi. O pală de vânt a adus sunetul clopotului care spunea că trebuie s-o iau apostolește către chilie. Am plecat grăbit, purtând în minte întrebarea: “Oare cine și ce îmi va aduce de mâncare? Ce bine ar fi dacă...” Numai că nu s-a întâmplat nimic care să satisfacă dorințele mele... Ca în fiecare zi, la ora potrivită
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
a păși pragul, am îndrăznit să spun: ― Noapte bună, sfințite. Mâine voi fi aici, la ceasul potrivit. ― Te aștept, fiule - mi-a răspuns călugărul, cu zâmbet obosit. Afară se cernea deja duhul înserării. Am ieșit în cărarea ce duce spre chilia mea. Geamul părea doar aburit de o lumină slabă. Am intrat. Ca în fiecare seară, mâncarea mă aștepta sub ștergarul înflorat și alături, ulcica cu vin rubiniu. În rest, nici un alt semn că cineva ar fi trecut pe acolo. Cu toate că
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
timp, se înserase de-a binelea. Și de altfel începuse a se adeveri din nou zicala care spune că goliciunea înconjoară, dar foamea dă de-a dreptul. Drept urmare, m-am ghilosit cu grabă și, cu pas iute, am pornit spre chilie, cu gândurile zburătăcite în toate părțile. În primul rând, m-am întrebat dacă a doua zi voi reuși să străbat ceea ce a mai rămas din documentele privitoare la Istoria orașului Iași. Tare aș fi vrut să închei această cursă lungă
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Iași. Tare aș fi vrut să închei această cursă lungă cât o lume. Dar... Ce mă așteaptă după aceea? Oare se va îndura bătrânul să... Să se despartă... Nu am mai reușit să-mi duc gândul până la capăt, fiindcă, dinspre chilii, cu poalele anteriului fâlfâind în vânticelul ce tocmai se iscase, se apropia călugărul. Ce l-aș mai fi întrebat dacă... Da’ cine-i acela care s-o facă, fiindcă eu... Mai va! ― Sărut dreapta, sfințite. Încotro ai pornit? ― Am ieșit
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
scârțâie rău de tot. După ce îi sta la masă, te-aș ruga să vii și tu, că mâine-poimâine ai să pleci și mi-or țiui urechile de atâta pustiu. Te aștept. Știi unde... ― Da, părinte. Știu. Când am ajuns aproape de chilie, am băgat de seamă că fereastra mea e luminată din plin. La fel și geamul Zânei. Ghiceam chiar și mișcarea celor două femei din interior... Am mâncat cu oarecare grabă, gândind că mă așteaptă bătrânul. Când am ieșit în grădinița
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
băgat de seamă că fereastra mea e luminată din plin. La fel și geamul Zânei. Ghiceam chiar și mișcarea celor două femei din interior... Am mâncat cu oarecare grabă, gândind că mă așteaptă bătrânul. Când am ieșit în grădinița din fața chiliei, mi-a atras atenția umbra proiectată de lampă pe geamul Zânei... O mână îmi făcea semne... În clipa următoare, a dispărut, încât mă întrebam dacă nu cumva imaginația îmi joacă feste... Inima pornise într-un galop ce semăna cu cel
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
făcut decât să aștept... Bătrânul s-a ridicat, căutând sprijin în brațul meu întins către el. ― Ei! Apoi, nu avem alta de făcut decât să pornim către casa noastră. Spunând acestea, m-a luat de braț și am pornit către chilii. Călca cu ușor oftat. Când am ajuns în fața chiliei, m-a privit lung, fără cuvinte. Apoi, cu icnet dureros, ținându-mă pe după umeri, am urcat treptele până în cerdacul chiliei. În cele din urmă, a rostit abia auzit: ― Să vedem ce
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
sprijin în brațul meu întins către el. ― Ei! Apoi, nu avem alta de făcut decât să pornim către casa noastră. Spunând acestea, m-a luat de braț și am pornit către chilii. Călca cu ușor oftat. Când am ajuns în fața chiliei, m-a privit lung, fără cuvinte. Apoi, cu icnet dureros, ținându-mă pe după umeri, am urcat treptele până în cerdacul chiliei. În cele din urmă, a rostit abia auzit: ― Să vedem ce ne-a aduce ziua de mâine, fiule. Noapte bună
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Spunând acestea, m-a luat de braț și am pornit către chilii. Călca cu ușor oftat. Când am ajuns în fața chiliei, m-a privit lung, fără cuvinte. Apoi, cu icnet dureros, ținându-mă pe după umeri, am urcat treptele până în cerdacul chiliei. În cele din urmă, a rostit abia auzit: ― Să vedem ce ne-a aduce ziua de mâine, fiule. Noapte bună! ― Noapte bună, sfințite! - am răspuns eu, privind la el cum, oftând a eliberare parcă, a apăsat pe clanța ușii... Cu
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
o fi având același gând?... În noaptea aceea, am adormit cu greu... În zori, mi-am văzut de treburile mele, devenite obișnuință... Soarele, apărut dincolo de horbota pâclei din zare, mângâia firea încărcată cu fuioare de funigei... Când am revenit în chilie, gustarea de dimineață mă aștepta pe masă, ca de obicei. Oare cine a adus-o? Nici un semn care să-mi vorbească despre aceasta... Am ieșit să plec spre locul meu de pe malul iazului. Dinspre vale, venea Sevastița, purtând o paporniță
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
sî gândești la mata. ― Spune-i că și eu mă gândesc la ea. ― Da’ uiti cî m-o văzut șî vini înaintea mea. De ar fi trăsnit, nu aș fi tresărit așa. Am privit în lungul cărării ce duce spre chilii... Zâna alerga s-o ajute pe Sevastița. Probabil că mă zărise, fiindcă se vedea bine cum fața i s-a luminat într-un zâmbet larg. Sânii îi săltau ca două mere care erau gata-gata să spargă iia străvezie... Am așteptat
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Cel care anunța ceasul când călugării se adună pentru masă... Cu desaga pe umăr și sufletul încălzit de faptul că am văzut-o pe Zâna și că am reușit să sfârșesc studiul celor zece volume de istorie, am pornit spre chilie. În nici o zi parcă nu m-am simțit atât de bine... Când am ajuns în portița chiliei, tocmai ieșea Sevastița. ― Sărut mâna, conașule. ― Ce faci, Sevastițo? ― Ți-am adus de mâncare, conașule. Să mânânci sănătos, cî o făcut-o Zâna
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
de faptul că am văzut-o pe Zâna și că am reușit să sfârșesc studiul celor zece volume de istorie, am pornit spre chilie. În nici o zi parcă nu m-am simțit atât de bine... Când am ajuns în portița chiliei, tocmai ieșea Sevastița. ― Sărut mâna, conașule. ― Ce faci, Sevastițo? ― Ți-am adus de mâncare, conașule. Să mânânci sănătos, cî o făcut-o Zâna. ― Spune-i Zânei că îi mulțumesc din suflet. ― Așă am sî-i spun, conașule. Rămâi sănătos șî poftî
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
șoapta Sevastiței... M-am ridicat cu ochii cârpiți de somn. Am privit la ceas. Erau trecute câteva minute peste ora stabilită de bătrân din prima zi a revenirii mele în preajma lui. Am apucat desaga cu cărți și am alergat spre chilia călugărului. La bătaia în ușă, s-a auzit răspunsul din totdeauna: ― Intră. ― Sărut dreapta, sfințite. ― Bine ai venit, fiule. Da’ ce s-a întâmplat? Cred că ai aițipit. ― Întocmai, părinte. ― Nu-i nimic. Hai să încercăm a face și ultimii
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
ca mâine când soarele va sta gata să apună, eu te voi aștepta la căsuța din vale. Acum îți urez poftă bună și somn liniștit. ― Nu voi uita, părinte. Noapte bună. ― Mergi în pace, fiule. Când am ieșit în cerdacul chiliei bătrânului, de peste pădure mă privea o lună plină, luminând feeric firea. Primul gând a fost cu întrebare: “Ce-o fi pus la cale bătrânul de mă poftește la căsuța lui din vale?” Dominat de această întrebare, am pornit spre chilioara
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
vinul lăsat anume în oala de pe colțul mesei. Numai că n-am reușit să beau măcar vinul din ulcică. Nu aveam stare să rămân într-un loc. Așa că am ieșit pe cărarea ce duce în pădure. Privirea fugea mereu spre chilia celor două femei - Zâna și Sevastița. Ferestrele erau luminate și dincolo de ele se ghicea mișcare continuă. “Poate că bătrânul călugăr le-o fi pus să facă cine știe ce pregătiri pentru mâine după amiază” - gândeam eu. Nu m-am oprit decât lângă
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
o vei vedea. O vei saluta. Pe când eu...” M-am așezat pe trunchiul de alături și am rămas multă vreme cu gândurile zburând precum fluturii primăvara. Luna mă privea din bagdadia cerului fără nici o sfială... Abia când am ajuns la chilie mi-am dat seama că e foarte târziu. Nicăiri nu se zărea nici un fir de lumină. Doar lampa din chilia mea, uitată aprinsă, arunca un fuior de lumină în întuneric... Întins în crivat, mă luptam cu gândul că trebuie să
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
cu gândurile zburând precum fluturii primăvara. Luna mă privea din bagdadia cerului fără nici o sfială... Abia când am ajuns la chilie mi-am dat seama că e foarte târziu. Nicăiri nu se zărea nici un fir de lumină. Doar lampa din chilia mea, uitată aprinsă, arunca un fuior de lumină în întuneric... Întins în crivat, mă luptam cu gândul că trebuie să-i scriu Zânei câteva rânduri. Dar ce să-i spun? Să o asigur că o iubesc și s-o încurajez
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
cele trebi ale gospodăriei... Fiindcă nu aveam alta de făcut, mergeam cu pas domol. Gândul către Zâna se zbătea în capul meu precum o pasăre prinsă în laț. “Voi mai călca eu pe aceste alei? Voi mai dormi eu în chilia mea? Oi mai vedea-o pe Zâna vreodată? Un impuls interior, însă, mi-a dictat pur și simplu: “Vei face drumul până aici de câte ori te-ar potopi dorul de ea. Numai de n-ar trimite-o bătrânul la vreo mănăstire
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]