7,296 matches
-
mai tare sufletul. Toate îi mergeau perfect, firma avea profit, angajații erau mulțumiți, familiei nu-i lipsea nimic. Și totuși, avea mereu o nemulțumire, nu se putea bucura de nimic, simțea tot timpul o gheară în suflet. În plus, îl chinuiau de la o vreme niște dureri cumplite de cap, însoțite de puseuri amețitoare de tensiune. Toate analizele erau perfecte, nici un medic nu reușea să afle vreo cauză. A început un tratament pentru reglarea tensiunii, dar fără prea mari rezultate. Atunci s-
OMUL SI PRIETENUL MEU EMIL PARAU de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341876_a_343205]
-
mașină să văd pocinogul, m-a mușcat un dulău exact de partea mea cea mai cărnoasă, în timp ce bolidul lor dănțuia ca o barcă pe valuri. Am aflat ulterior că javra era proprietatea viceprimăriței și o lună de zile m-am chinuit să-i fac de petrecanie. Nu vă spun dacă am reușit și cum, nu vreau să intru și în colimatorul celor de la „Protecția animalelor”, că se va găsi vreunul dintre voi să mă pârască, că doar români sunteți... suntem, na
BANII, ĂŞTIA..., LUA-I-AR DRACU ! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341940_a_343269]
-
mai rău decât atunci când se culcase. Curentul care a prins-o pe drumul dinspre Balcik spre Neptun, avea un efect mai mare decât se putea repara cu o pastilă-două de paracetamol sau de aspirină tamponată, care să-i protejeze stomacul chinuit de multe ori de lipsa consistenței hranei, sacrificiu făcut de dragul frumuseții corporale. Indispoziția fizică a obligat-o să o roage pe Dalia să-i aducă și ei când va merge să servească cina, ceva ușor de mâncare, un iaurt, sau
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341866_a_343195]
-
tresăriri, nici gând de fată neispitit de călătoriile dorului. Dragostea venea în zorii vieții, iar cu vârsta nu îmbătrânea! O stăpânea o putere ce nu lăsa pe nimeni să se îndepărteze de ea, să o dea pe împrumut, să o chinuie, să o piardă cu ușurința și necredința de azi! Lucky Marinescu era frumoasa cântăreață de muzică ușoară ce întindea un fir între amorezii generației sale, tors cu și din dragoste și numai dragoste. Pătrundea în inima fiecăruia, pătrunde și azi
LUCKY MARINESCU. DRAGĂ CA DRAGOSTEA DE CÂNTEC, FRUMOASĂ PRECUM CÂNTECUL DE DRAGOSTE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1309 din 01 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/342288_a_343617]
-
ceva în neregulă și am intrat în „tratative” cu cel care o adusese spre vânzare. Era superbă și rămăsese nevândută doar pentru că era prea mică. Omul mi-a spus că avusese mai mulți cățeluși-frățiori, mama lor murise, iar el se chinuise destul de mult să-i alăpteze cu biberonul. De ceilalți pui „scapase”! Mai era asta, care era fetiță și rămăsese cea mai mica. Omul, era dispus s-o dea și gratis, doar să nu se mai întoarcă cu ea acasă... Așa
LINDA (SERENADĂ TÂRZIE PENTRU SUFLETE PIERDUTE ÎN NEANT) de FLORIN MARINESCU în ediţia nr. 757 din 26 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342300_a_343629]
-
de care aveau nevoie pentru a scăpa lumea de relele pricinuite de abominabilul Muntha. Conștiincioase, isi pregătiră cele trei lucruri necesare, pământul, apa și semințele, iar a doua zi, dis-de-dimineață, pe răcoare, porniră la drum. Multe ceasuri merseră pe jos chinuite de soarele arzător australian. Flamande și cu buzele crăpate de sete, niciuna nu se atinse de prețioasă badu. Pe la sfarsitul zilei ajunseră la poalele Munților Albaștri, nu departe de văgăuna unde sforăia zgomotos cruntul Muntha. Se ascunseră într-un tufiș
AYEYE DAGUL ATYEYE de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 801 din 11 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342267_a_343596]
-
departe cei mai buni manageri, cei mai abili negociatori și cei mai norocoși investitori, asta și pentru că alte nații care deținuseră odată monopolul acestor calități erau de multă vreme sub ape. Dar, nici acestea nu erau acum, gândurile ce-l chinuiau pe domnul Swordfisch care, chiar așa îngrijorat cum era, s-a oprit totuși o clipă, ca de obicei, pentru a admira impunătorul sediu al companiei, propria sa creație, realizată conform viziunii sale universaliste. Clădirea era cea mai înaltă de pe continent
RĂCIREA GLOBLĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1246 din 30 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/342351_a_343680]
-
în mod nejustificat o viață, fie ea și a unui câine. Oare doar pentru că merge și el tot în două picioare, la fel ca și toți ceilalți oameni? Era o zi frumoasă de iarnă a anului 1996, când soarele se chinuia să topească încet zăpada. În casa noastră din Gura Humorului focul duduia vesel în sobă. Noi numim acel soare timpuriu „cu dinți”, căci într-adevăr, deși pare a fi și el bun la ceva, îmbiindu-ne cu razele sale să
URSU de MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 757 din 26 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342277_a_343606]
-
mai drăgălaș bucuria revederii! M-a impresionat, desigur, căci era foarte micuț, dar viața m-a învațat că dacă nu am cum să port de grija unui animal, mai bine e să renunț, decât să-l țin să se mai chinuie și el pe lângă noi. Discutând în casă cu toții, am căzut de acord să-l ducem la o mică făbricuță de lemnărie, unde încă mai lucrau câțiva oameni. Acolo mai erau și alți câini, care asigurau paza mașinăriilor și sculelor lor
URSU de MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 757 din 26 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342277_a_343606]
-
țipe de durere. Corabia, asemeni unei fantome, plutea în derivă, fără control, pe ape necunoscute. Mai trecu o zi, timp în care Panait se zbătu între viață și moarte, aiurind și suferind din cauza durerii. Piciorul i-se umflase și îl chinuia foarte tare. Noroc ca avea butoiul cu apă aproape și putea să-și mai aline setea și febra groaznică. Motanul, la rândul său, suferea și el, deoarece îl durea burta de foame. Se sculase de câteva ori să caute ceva
ISPAS, MOTAN GRAS... (POVESTIRE DE PE MARE) de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 754 din 23 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342287_a_343616]
-
din cabină. Ieși pe punte și se așeză la pândă, așteptând să apară vre-un pescăruș, ca să-l poată înșfăca și să-l mănânce. Dejeaba! Erau prea departe de mal ca vreo pasăre să se aventureze într-acolo. Foamea îl chinuia din ce în ce mai tare. Se duse la provă unde era atârnată plasa de pescuit și o cercetă cu atenție. În afară de câteva alge uscate nu găsi nimic. Mirosul de pește, care se înbibase cu timpul în sfoara acesteia, îl inebunea, făcându-i și
ISPAS, MOTAN GRAS... (POVESTIRE DE PE MARE) de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 754 din 23 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342287_a_343616]
-
văzându-l ca a terminat de mâncat, o zbughi afară și se mai întoarse cu un pește. Marinarul îl mâncă și pe acesta și adormi. Se trezi peste câteva ore cu o senzație de mai bine, dar totuși piciorul îl chinuia foarte tare. Lânga el erau așezați trei pești păziți de Ispas. Îi mâncă în grabă, zicând bogdaproste motanului și apoi se târâ până la pat făcând un efort supraomenesc să se urce în acesta. Din cauza efortului și a durerii leșină din
ISPAS, MOTAN GRAS... (POVESTIRE DE PE MARE) de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 754 din 23 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342287_a_343616]
-
se urce în acesta. Din cauza efortului și a durerii leșină din nou. Mai trecură câteva zile, timp în care se hrăni cum putu cu peștele crud adus de pescarul cu patru picioare. Se mai intremă puțin, dar totuși piciorul îl chinuia din ce în ce mai tare. O duse așa zile și nopți fără sfârșit, trăind doar cu peștele adus de motan și cu apa de băut din butoiul din cabină. Piciorul i-se mai dezumflase, dar prinsese o culoare pământie pe alocuri cu pete
ISPAS, MOTAN GRAS... (POVESTIRE DE PE MARE) de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 754 din 23 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342287_a_343616]
-
face vorbire despre icoană.Astfel, în articolul “Iconarii D-lui Beldiman “,publicat în “România liberă “, XII, nr.3351, 13/ 25 noiembrie 1888, p.1, face pledoarie pentru sprijinirea ioconarilor din partea Ministerului Culturii. Alexandru Vlahuță în poezia “La icoană “ ilustrează viața chinuită de muncă a femeii de la țară care, după atâta istovire, pleacă pe jos cu copilul în brațe care istovit de atâta drum a murit.Femeia nebună de durere, observă această nenorocire chiar în fața icoanei sfinte. Era, deja, nebună și blestema
MOTIVUL ICOANEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342425_a_343754]
-
primise cea mai frumoasă dovadă a bunătății, reacția băiatului a fost una de revoltă, furându-i păpușă și „ucigând-o” cu brutalitate. Viața străzii, se spune că este una „liberă” însă este extrem de dură. Copiii trăiesc în canale și sunt chinuiți de cei mai mari care le impun reguli și pedepse drastice. Ei cerșesc, fură sau muncesc iar câștigul, trebuie dat celui mai puternic care apoi, împarte însă, niciodată cinstit. După patru ani, destinul îi pune din nou față în față
TRAGEDIE SI TRIUMF DE LIGIA SEMAN, SAU EXEMPLUL UNEI IUBIRI CE TINDE SPRE DESAVARSIRE de GABRIELA PETCU în ediţia nr. 50 din 19 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342458_a_343787]
-
și are educația de a ajuta pe cei năpăstuiți. Întreaga familie Marcu, lupta să aducă bucurie în sufletele oamenilor necăjiți. Vlad o recunoaște după alunița pe care o avea pe degetul inelar dar, nu spune nimic. Îndrăgostit, sufletul lui este chinuit de diferența dintre ei și ar face orice pentru fata cu chip de înger. În această întâmplare, băiatul primește pentru prima dată o Biblie și este hotărât la îndemnul Magdei, să-i pătrundă tainele. Însă, nu apucă. Pentru că nu a
TRAGEDIE SI TRIUMF DE LIGIA SEMAN, SAU EXEMPLUL UNEI IUBIRI CE TINDE SPRE DESAVARSIRE de GABRIELA PETCU în ediţia nr. 50 din 19 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342458_a_343787]
-
din fața băiatului. După aceasta nenorocire, ajunge un monstru la trup și suflet, devine de o răutate feroce încât, se poartă fără milă cu cei mai slabi, chiar mai rău decât s-au purtat alții cu el. Lovește copiii, fură, violează, chinuie animalele. În aceste condiții, îl regăsește sora lui, Ana. Nici ea nu reușise să treacă dincolo de lumea canalelor, prostituându-se pentru o farfurie de mâncare. Din aceste fapte, s-a născut fetița ei Maria pe care a părăsit-o în
TRAGEDIE SI TRIUMF DE LIGIA SEMAN, SAU EXEMPLUL UNEI IUBIRI CE TINDE SPRE DESAVARSIRE de GABRIELA PETCU în ediţia nr. 50 din 19 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342458_a_343787]
-
de boli, au fost viteji în războaie, au pus pe fugă oștile vrășmașe. Femeile și-au primit înapoi pe morții lor înviați; unii, ca să dobândească o înviere mai bună, n-au primit izbăvirea, care li se dădea, și au fost chinuiți. Alții au suferit batjocuri, bătăi, lanțuri și închisoare; au fos uciși cu pietre, tăiați cu ferăstrăul, chinuiți; au murit uciși de sabie, au pribegit îmbrăcați cu cojoace și în piei de capre, lipsiți de toate, prigoniți, munciți... Mieii lui Dumnezeu
BUCURIA MÂNTUIRII de DUMITRU BUHAI în ediţia nr. 112 din 22 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342501_a_343830]
-
rînd, prin înșelăciunea țăranilor din Răchițele de către Șușman, care erau pentru el doar “vaci de muls”. O fi fost frumos raiul lui Șușman, dar el era luminat, ca să parafrazăm un aforism al lui Blaga, de plăcerile iadului în care se chinuia grosul țăranilor din Răchițele, înșelați de dînsul. Aceasta e imaginea ce o am eu și concetățenii mei (cu mici excepții, desigur) din Răchițele despre Șușman și care, precum se vede, e total diferită de cea a lui Marius Oprea și
CENZURA NU A DISPARUT IN ROMANIA de DAN BRUDAŞCU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342566_a_343895]
-
mare poiană din pădure să văd aievea minunile crucii. Am alergat, am cercetat, am măsurat și am botezat cu vin mulțimea înfrățită ce mustea de evlavie. Am făcut cu folos rugăciuni cu sfînta cruce a Salvatorului/Mântuitorului pentru cei speriați (chinuiți de duhuri) care zăceau. Toți cabirii când au ieșit în poiană, au fost cercetați și botezați cu vin în credința sfintei cruci a Mântuitorului, ca un singur trup.” Strabon în lucrarea Geografia, scrie despre cabiri: Sunt unii, care susțin că
CONSIDERAṬII ISTORICO-GEOGRAFICE de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342596_a_343925]
-
din răzoare. După aceea, urc la stânga peste deal până...Știu! Știu! Asta e mâna stângă și cealaltă e dreapta! E simplu. Dar...nu văd podețul! Unde e podețul ? Ăăăă...A, uite-l ! Gata! Trecu podețul atent și o luă la stânga, chinuindu-se să observe licărul urmelor de sanie dar...unde a dispărut cișmeaua ? Și ce caută tufișul ăsta în fața mea ? Tăcând blând, tufișul îi scutură pe căciulă toată neaua după creanga lovită de el. -Ce ai cu mine, băiețaș, ce ți-
NUIAUA FERMECATĂ-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342627_a_343956]
-
din răzoare. După aceea, urc la stânga peste deal până...Știu! Știu! Asta e mâna stângă și cealaltă e dreapta! E simplu. Dar...nu văd podețul! Unde e podețul ? Ăăăă...A, uite-l ! Gata! Trecu podețul atent și o luă la stânga, chinuindu-se să observe licărul urmelor de sanie dar...unde a dispărut cișmeaua ? Și ce caută tufișul ăsta în fața mea ? Tăcând blând, tufișul îi scutură pe căciulă toată neaua după creanga lovită de el. -Ce ai cu mine, băiețaș, ce ți-
NUIAUA FERMECATĂ-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342627_a_343956]
-
chiar și pe cei demonizați, iar binecuvantații aceștia nu-i primesc nici pe cei ce au mintea întreagă, ci caută să se arate mai legali decât legea. Observația a opta Unii precizează spunând: "Oare ei, ca niște oameni, nu sunt chinuiți de patimi, de lăcomia pântecelui, slava deșartă, râs, vorbire deșartă și alte asemenea? Și cum vor să se cuminece frecvent?" Acestora le răspunde Sfântul Anastasie al Antiohiei și spune: "Sunt mulți care, deși se împărtășesc o dată pe an se predau
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
din 16 mai 2015 Toate Articolele Autorului Nu regret Nu regret că plec. Uite că nu-mi pasă de-al soartei eșec și de-a morții coasă. Merg în infinit viața s-o continui mult mai fericit, fără să mă chinui. Tot ce aici las o părere este, un plăcut popas într-un vis- poveste. Am venit din har și mă-ntorc într-însul lăsându-vă-n dar o parte din dânsul. Știu că-n Univers, cât va fi să fie
NU REGRET SURÂS de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1597 din 16 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/341600_a_342929]
-
un om rău l-a lovit. Simt inima că-mi sângerează De mila lui și mă gândesc: Oare ce vină el să aibă În ochii Tatălui Ceresc? Nevinovat e al lui suflet În trupul mic și slăbănog, Nu merită să chinuiască Sau să rămână chiar olog. Și mă întorc scurt, rușinată De fapta ce nu-mi aparține. Uitându-mă în ochii lui, Ascund durerea-adânc în mine. Nu am cum să îl iau acasă Pe cățeluș, dar poate mâine Îl voi vedea
DOI OCHI TRIȘTI de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1506 din 14 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341636_a_342965]