3,531 matches
-
și totuși... O veste neplăcută: D-na Vârnav și-a fracturat un picior și Îl are acum În gips. Fiica ei e bolnavă, având o mare decalcifiere și bietul d rul Nica, le descântă pe ambele ( Soția doctorului era medic chirurg, n.n.). Dacă aflați ceva mai amănunțit despre pictorul Hârlescu - la Mchen - să-mi comunicați, ca să mă interesez. Da, dl. Profesor Popa e intelectual de rasă. Cred, că nu sunt mulți dascăli ca D-sa la Folticeni. Doamna Dascălu a fost
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
avea decât șase mii de locuitori. Clădirea, patru măicuțe, câțiva cai și șaptesprezece paturi. Aceste modeste începuturi au rămas departe în urmă. Închis după conflictul din 1948, spitalul a renăscut la viață în anii 1960. Este acum condus de un chirurg simpatic și plin de charismă, doctorul Salim Nakhleh, francofon și decorat, susținut de Franța și bine integrat în sistemul de sănătate israelian chiar dacă, aparținând unei organizații private, nu este subvenționat de stat. Personalul e mixt, ca și pacienții: arabi creștini
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
și dogele Leonardo Loredan. În anul 1501, se căutau doctori la Veneția, dar și la Nürenberg, în Germania. La Nürenberg a fost convins să vină în Moldova doctorul Johannes Klingensporn, dar nu se știe dacă a ajuns la Suceava. Un chirurg sicilian, don Branca, trece pe la curtea lui Ștefan în 1501, fiind trimis de Maximilian de Habsburg. La începutul anului 1502, don Branca îl informa pe Maximilian că Ștefan, deși bolnav, era gata să lupte contra turcilor. La august 1502, sosea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
că nu e bun de nimic. În ianuarie 1504, regele Poloniei anunța stările Prusiei Regale că Ștefan e pe moarte. În martie, Leonardo de Massari scria că voievodul e bătrân și i se apropie moartea. Hieronim da Cesena, un bărbier (chirurg) trimis de la Buda și un medic evreu trimis de Mengli Ghirai, constatând că nu se mai poate face nimic, au optat pentru soluția extremă: cauterizarea rănii, pornind de la preceptele lui Hipocrat: „bolile care nu se vindecă prin medicamente se vindecă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
producție. Aici, fiecare încăpere era locul de muncă pentru maximum patru specialiști care făceau aceeași operație, care nu ne dădeau nici o atenție, concentrându-se exclusiv asupra activității lor cotidiene. Instrumentarul lor era delicat, cu manevrabilitate simplă, dar complexă, asemeni instrumentarului chirurgilor, curățenia era similară cu a unui spital de înaltă clasă, disciplina muncii părea un element firesc. Vizita părea doar o plimbare prin fața unor geamuri de vitrină, exponatele fiind artiști ai produselor electrotehnice de o aleasă finețe, producătoare de înregistrări și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
Centrului de recuperare Nicolina din Iași. - prof. Dr. Peiu Mihail - entomolog. A studiat dăunătorii culturilor cerealiere și pomicole din România, sudul Ucrainei și republica Moldova. Studiile sale sunt folosite și în prezent în agricultură și pomicultură. - prof. Dr. Panoza Gheorghe - chirurg neurolog. A dezvoltat tehnica operatorie în domeniu, care face obiectul a numeroase comunicări științifice cu aplicații în țară și peste hotare. - prof. Dr. Malamen Petre - agronom. Urmare cercetărilor cu prof.Gh. Ionescu-Sisești, a introdus, prin iarovizare, cultura grâului în zonele montane
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
din Medelenii lui Teodoreanu, apoi În Tata și Mama și În final În Bunu și Buni. Varia În noiembrie 1952, activitatea științifică din Întreprinderea “Ecarisajul” se desfășura Într-un ritm foarte susținut. Medici veterinari, medici umani, biochimiști, sub coordonarea marelui chirurg prof. dr. Iancu Jianu reușiseră să pună la punct tehnologia obținerii primei trombine românești. Se lucra intens la evidențierea rolului ei În terapeutică. Rezultatele experiențelor privind modificările histologice În cicatrizarea plăgilor, au făcut obiectul unei comunicări la Secția de Chirurgie
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
mi-a dat un alt fel de bisturiu cu ajutorul căruia să disec acest univers. Mi-este ciudă însă că nu m-am îmbogățit pe spinarea ei lată de poezie! Că n-am reușit să mă îmbogățesc, fie că am fost chirurg pe oameni, fie că am fost chirurg pe suflete...! Cică peste vreo sută de ani se va trăi într-o Europă globalizată, s-ar putea ca întreg continentul să se numească Statele Unite ale Europei (SUE). Limba de circulație va fi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
bisturiu cu ajutorul căruia să disec acest univers. Mi-este ciudă însă că nu m-am îmbogățit pe spinarea ei lată de poezie! Că n-am reușit să mă îmbogățesc, fie că am fost chirurg pe oameni, fie că am fost chirurg pe suflete...! Cică peste vreo sută de ani se va trăi într-o Europă globalizată, s-ar putea ca întreg continentul să se numească Statele Unite ale Europei (SUE). Limba de circulație va fi, să zicem, engleza. Ce crezi că se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
că ar ieși o lucrare consistentă care le-ar trăda intimitatea "păcătoasă" bine ascunsă de limbajul fioros, tăios, critic. Ei, în acest context de fapte și ipoteze, Gheorghe Grigurcu a avut curajul să pună propria inimă în palmă, ca un chirurg care își stabilește singur diagnosticul. 4. Am asistat la o demonstrație de "băut vin" în prezența unui somelier celebru în lumea lui, care ne-a făcut proba că până în acel moment nu am băut vin, ci ne-am adăpat. Ne-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
mine, a cărui impresionantă creație am cunoscut-o mai îndeaproape abia în ultimii ani. Am greșit oare cu selecția mea? Criticul Grigurcu este considerat unul dintre cei mai exacți cititori de poezie din cultura română, un diagnostician de elită, "un chirurg" care taie (critic) cu gesturi precise! Cum i se pare criticului Grigurcu că a fost primită și citită poezia poetului Grigurcu de către critica literară românească? Am impresia că, dacă tot ținem seama de secționarea în două a făpturii autorului care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
a luat legătura cu generalul David Popescu, comandantul Diviziei a 15-a. După ce a inspectat podul de peste Prut, generalul a vizitat Spitalul comunal din Huși, unde a constatat lipsuri în ceea ce privește ordinea și curățenia, numărul mic de medici (de exemplu, un chirurg la 250 de răniți !). La 9 iulie, orele 19,00, generalul Antonescu inspecta terenul de aviație al C. A. 3 de la Huși. În a doua jumătate a lunii iulie, trenul, în care s-au aflat generalul și colaboratorii săi, a staționat
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cu un entuziasm tineresc. După multă vreme aflarăm trista știre a morții lui de tifos exantematic, care a făcut atâtea victime în Mol dova printre medicii noștri de frunte, ca Botescu. Tot pradă acestui flagel în Moldova a fost și chirurgul francez Dufrêche; el condusese la noi al doilea serviciu la etajul de sus. Era nu numai un adevărat medic în tot înțelesul nobil al cuvân tului, dar era și un om foarte distins, modest, liniștit, muncind fără zgomot de dimineața
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
trist lucru să ai două patrii sau cel puțin să ai datorii către două țări! Și ce tragice urmări pot decurge. [Biata d-na Phi lippescu căzu bolnavă după pacea de la București, intră într-un sanatoriu, fu operată de un chirurg german, zăcu între viață și moarte mai multe luni. Când își reveni în fire și [ajunse] acasă, Germania era învinsă, armata de ocupație fugise de la noi, și dânsa, cu pră vălirea tuturor credințelor sale, rămase multă vreme zdrobită și niciodată
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
pe Brătieni, iar Radu Brătianu, venind la București, n-a dat pe la noi! Dr. Juvara, a cărui casă locuită de Gebsattel fusese salonul de ceai al doamnelor boșofile, ne povesti în ce bună stare și-a găsit lucrurile și cum chirurgii germani rămăseseră uimiți de operația ce făcuse în prezența lor, decorticând rinichii unei femei germane cu o măies trie artistică în 20 de minute. Era încântat și deloc dezgustat de a intra pe urma lor în casă. Sosi și Miza
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
venise și Eliza. Ionel, îndată ce-și găsi cunoștința, întrebă de toți frații și surorile și [spuse] să telegrafieze la Iași după George. În afară de Pia, care locuia cu mama, sosii cea dintâi, după ce trecusem la doctorii Angelescu și Leonte 288, chirurgi și vecini, dar care nu erau acasă. Eliza, întâlnită în intrare, voi să mă împiedice, dar nimic nu m-ar fi putut opri din drum. Îi sărutai mâna întinsă pe pat, deschise ochii. „Te doare?“ Făcu semn afirmativ și îi
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
față cu razele soarelui. * Bețivii se cred mereu pe mare. * Avioanele nu zboară; ele doar alunecă prin aer. * Porturile sunt parcări pentru vapoare; aeroporturile - pentru avioane. * Fără aripi, numai gândurile pot să zboare. * Visele sunt frumoase, dar amăgitoare. * Lingviștii sunt chirurgi ai cuvintelor. * Pictorii văd în culori și prin întuneric. * Unii sforăie prin somn, alții prin declarații. * Justiția te „apară” împotriva propriului adevăr. * O soțietate cu prea multe prințipii, carevasăzică se pierde printre ele. * România este împărțită între toate cele patru
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
privind scopul acestui învățământ, cât și prin sugestiile precise de organizare. El se ocupă deopotrivă de particularitățile învățământului medical superior (facultăți de medicină, institut de farmacie, institut veterinar), cât și de învățământul medical mediu (școli de infirmiere, mici veterinari, mici chirurgi) și elementar. În concepția lui A. Fătu, problemele de învățământ medical sunt așezate în acea ramură a organizării sanitare pe care o denumește "terapia publică" sau "măsurile și așezămintele instituite pentru restabilirea sănătății publice". Astfel, în tratatul său de organizare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
în fața unei comisii alcătuită din profesorul școlii de obstetrică, doi profesori ai școlii medico-chirurgicale, examen care va consta dintr-o probă teoretică și una practică de specialitate. Candidatelor admise li se eliberează diploma cuvenită după depunerea jurământului. Pentru învățământul micilor chirurgi și al micilor veterinari autorul concepe cursuri speciale cu durata de 1 an pe lângă școala medico-chirurgicală și școala veterinară, ca și "într-unul din spitalele fiecărei poliții cu o populație de 50.000 locuitori. Aceste cursuri se termină cu examenele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
patru medici de cvartal din capitală și chirurgul-mamoș, avea însărcinarea specială de a atesta diplomele, în vederea acordării liberei practici. Postul de protomedic, cu întinse atribuții administrative, fusese creat cu un an înainte. Ca urmare a noilor legiuiri, numărul medicilor, farmaciștilor, chirurgilor și veterinarilor oficiali a crescut simțitor. În Iași existau, bunăoară, în 1837, un protomedic, patru medici de cvartal, doi chirurgi, medic al închisorii, un oculist, un dentist, un "hultuitor" (vaccinator), patru moașe și un veterinar. În anii următori numărul acestora
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
de protomedic, cu întinse atribuții administrative, fusese creat cu un an înainte. Ca urmare a noilor legiuiri, numărul medicilor, farmaciștilor, chirurgilor și veterinarilor oficiali a crescut simțitor. În Iași existau, bunăoară, în 1837, un protomedic, patru medici de cvartal, doi chirurgi, medic al închisorii, un oculist, un dentist, un "hultuitor" (vaccinator), patru moașe și un veterinar. În anii următori numărul acestora, în special al moașelor, a crescut. Din 1846, fiecare ținut al Moldovei va avea și câte un "ipochirurg" (sub-chirurg). În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Wolf, iar la Botoșani Johann Ziegler. În 1795, doctorului Eustatie Atanasiu i se atribuie o pensie pentru cei 25 de ani de slujbă (este prima pensionare a unui medic român din principate). Tot pe atunci funcționau la Iași doctorii sau chirurgii Triandafil, Neculai Festa, Testabuza. La Huși practica un medic evreu, pe nume Josel. În 1800, la Iași mai sunt semnalați doctorii Schmeltz și Anastasie Zimo, care a fost mult timp medic al Spiridoniei 12. * Spre 1848, medicii, farmaciștii și cadrele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Leon Ballif, în colaborare directă cu prof. Wagner von Jaureg, laureat Nobel, a înființat la Socola primul Centru de impaludare terapeutică din lume. În perioada dintre cele două războaie mondiale, Școala chirurgicală ieșeană, în cadrul căreia și-a continuat activitatea ilustrul chirurg Ion Tănăsescu, a beneficiat de aportul profesorului Nicolae Hortolomei, reprezentant de seamă al chirurgiei moderne, consacrat atât la Iași, cât și în capitală (unde s-a transferat ulterior), și de cel al profesorului Paul Anghel, promotor al unei serii de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
ieșeană atât prin activitatea sa practică exemplară, cât și prin contribuții științifice importante, privind, în special, problema durerii în naștere. Între 1942 și 1946, una dintre clinicile de obstetrică a fost condusă de profesorul Gh. Plăcințeanu, distins practician și reputat chirurg, eliminat din cadrul corpului didactic din cauze strict politice. Școala de oftalmologie din Iași a fost creată, în aceiași ani, de către profesor dr. Elena Pușcariu, cea dintâi femeie profesor universitar în învățământul medical din țara noastră, savant de autoritate mondială, consacrată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Ion Nicolau, Titu Mărculescu, C. Strat, C. Bumbăcescu, Elena Briese, Maria Caraman, Maria Franche, Alla Vâță, V. Costea, C. Munteanu, Gh. Chișleag, Asia Chipail, Er. Bărbuță. S-a dezvoltat, în continuare, ilustra Școală de chirurgie din Iași, reprezentată prin eminenții chirurgi V. Buțureanu, Th. Economu, C. Racoveanu, N. Costinescu, O. Franche, Gh. Chipail, V. Dobrovici, N. Oblu, M. Diaconescu, P. Vancea. Catedrele cu profil medico-social au luat o extindere deosebită, fiind implicate direct în marile acțiuni de profilaxie, care au avut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]