4,913 matches
-
avea nici o bucurie. Aceste vorbe nu le-am spus întâmplător, ci după ce am tras cu coada ochiului pe manuscrisul din 10 august 1726 (7234), tot din vremea lui Mihai Racoviță voievod. El spune că: „am dat și am miluit pe cinstit și credincios boieriul nostru, Toader Păladi vel păharnic cu patru sălașe de țigani din țiganii ce-s drept domnești.” „Nu știu cum, dar țiganii din acea vreme parcă nici nu știau să fie liberi. Dovada? Panaite țiganul și <fămeia> lui Safta, care
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
vistierniceasă.” Cam pe când se întâmpla asta? „ Apoi, cam pe la 1729 (7238), ziua 15, luna lui octombrie. Dacă ești bun, citește-o cu glas tare. Parcă altfel sună când ți-o citește cineva.” Îi dau dreptate bătrânului și pornesc să citesc: „Cinstita și a me iubită soru dumneata soru Nastasico Racoviță vistierniceasă, cu frățască dragoste și cu fericită sănătate, mă închin dumitale și rogu pe Dumnezău milostivul ca să dăruiască dumitale toate cele de fericire după pofta dumitale. Iubita frățască scrisoare dumitale ce
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
făcea ministeriabil în chip serios. In politică, de altfel, ca și în afaceri, își consulta nevasta, ce se interesa activ de tot ce-1 privea. Avea, astfel, impresia că e iubit. In orice caz, realizau for-multa bună a unei asociații cinstite. Unirea lor decurgea așa cum fusese contractată, fără abateri de la punctul ei inițial. Prin uz, negreșit că Drăgănescu ar fi putut lua ceva precădere și Elena ar fi putut pierde din prestigiu. El însă pornise de la început cu ideea că nu
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
luxului necesar, totul mersese bine, dar la primul conflict Maxențiu se vedea constrâns. Cunoscu acum noi tragedii: avu gânduri de furt, proiecte absurde de a-și procura bani. Un Maxențiu imaginar, escroc și tâlhar, se zbătu cu cel nevolnic și cinstit. Sfârși prin a demasca doctorului Răut mizeriile lui de soț-eonsorte. Doctorul, prudent, socoti că, deoarece bolnavul nu poate pleca, ce] mai bun lucru e să dureze cât mai mult pe loc. Cercă deci să-1 convingă că Leysins se putea amâna
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
în derivă, individualitatea României pe plan internațional dispărută. Criza economică nu a făcut decât să agraveze relele care au precedat-o. Incompetenți, nu au știut să atenueze șocul crizei ce ne-a lovit. Dacă România profundă (a celor mulți și cinstiți n.n.) se zbate în dificultăți și deznădejde, clasa politicianistă prosperă: case peste case (politicianiști cu patru, cinci, șase locuințe; te întrebi ce vor fi făcând cu ele?), vile în țară și străinătate, mașini de lux, etc. Acum, vedem că politica
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
care ei s-au jertfit. Apreciind că toate acestei lucrări sunt bineplăcute lui Dumnezeu și oamenilor, cu părintească dragoste luându-le în seamă, Noi, Bartolomeu, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului, am sfințit acest monument azi, 14 Septembrie 2000, Praznicul Înălțării Cinstitei și de viață făcătoarei Cruci, în vremea Prea Fericirii Sale Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a Înalt Prea Sfinției Sale Dr. Antonie Plămădeală, Mitropolitul Ardealului, a Înalt Prea Sfinției Sale Andrei, Arhiepiscop al Alba-Iuliei, și a Prea Cucerniciei Sale Preot Ioan
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
am întâlnit cu poetul Radu Gyr în paginile revistei Glasul patriei, revistă destinată românilor refugiați în străinătate, în iluzia prostească a comuniștilor de a-i convinge pe străini de libertatea scrisului. Această iluzie ne dădea posibilitatea să mai existăm literar, cinstit și deplin românește în plin comunism”. Ovidiu Papadima, prin această sinceră destăinuire, vroia să disperseze suspiciunile unor inchizitori, care vor să ne scoată ochii cu “sfințenia” lor. Papadima precizează: Mai presus de aceste umbre târzii, Radu Gyr rămâne prin revărsarea
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
mai întinde mâna oricui. Infatuarea, cinismul, cruzimea, ies la suprafață. Începe să facă victime. Tot mai numeroase. Dictatura, de orice nuanță ar fi și oriunde s-ar institui, se manifestă prin teroare. Aceasta în societatea profundă (a celor mulți și cinstiți) naște oroare. Teama strecurată în oameni continuu și oricând, depersonalizează, alterează moral, desfigurează, îmbolnăvește, îndobitocește, spală creierele (brain-washing), realizează omul de tip robot. Oamenilor li se creează situații compromițătoare, de la cele aparent inocente, precum complicitatea, până la cele mai implicative
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
depășirii lui. Cu aceste convingeri, putem asigura și pe alții că democrația autentică este foarte posibilă, foarte roditoare, în toate compartimentele vieții spirituale și materiale. Faptul, că eu pot să scriu ceea ce observ și gândesc fără să nedreptățesc pe omul cinstit, este un semn bun, care dă speranțe de mare viitor democrației adevărate.
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
de argint, nici mucăre, nici potire, nici trîmbițe, 14. ci îl dădeau celor ce făceau lucrarea, ca să-l întrebuințeze pentru dregerea Casei Domnului. 15. Nu se cerea socoteală oamenilor în mîinile cărora dădeau argintul ca să-l împartă lucrătorilor, căci lucrau cinstit. 16. Argintul jertfelor pentru vină și al jertfelor de ispășire nu era adus în Casa Domnului: ci era pentru preoți. 17. Atunci Hazael, împăratul Siriei, s-a suit și s-a bătut împotriva Gatului, și l-a cucerit. Hazael avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85047_a_85834]
-
dregerea stricăciunilor Casei Domnului, 6. anume: dulgherilor, zidarilor și pietrarilor, pentru cumpărăturile de lemn și de pietre cioplite, trebuitoare pentru dregerea stricăciunilor casei. 7. Dar să nu li se ceară socoteală de argintul dat în mîinile lor, căci ei lucrează cinstit." 8. Atunci, marele Preot Hilchia a zis lui Șafan, logofătul: Am găsit cartea legii în Casa Domnului." Și Hilchia a dat cartea lui Șafan, și Șafan a citit-o. 9. Apoi, logofătul Șafan s-a dus să dea socoteală împăratului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85047_a_85834]
-
sunt încă în viață și sunt mereu cu gândul la satul nostru drag pentru că în el am bătut la porțile vieții cu mulți ani în urmă, pentru că am avut fericita ocazie să mă nasc în casa unor oameni harnici și cinstiți și pentru că am crescut în satul nostru cu oameni muncitori și gospodari și mai ales pentru că am copilărit pe meleagurile însorite ale satului nostru! În acest blagoslovit Priponești mi-am petrecut prima copilărie cu anii luminoși și luminați de școală
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
învățat datoria fiecărui ins de a munci cu sârguință și mai ales am învățat lupta cu greutățile vieții, ridicându-mă prin lumina cărții. Satul nostru n-a fost un sat oarecare, ci a fost un sat de oameni buni, harnici, cinstiți, stăruitori în acțiunile pe care le săvârșeam, oameni pătrunși de credință și luminați la minte. Satul nostru a avut parte de preoți cu vocație și de învățători pătrunși de misiunea de educatori apropiați sufletului oamenilor pe care i-au îndrumat
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
fost undeva, în apropiere, trăind concomitent emoții triste sau bucurii, participând aievea la urcușuri și coborâșuri, dar mai ales, adept fidel fiind al acelui suprem principiu de viață al Dv.: „Cel mai prețios dar al omului este viața trăită frumos, cinstit și demn”. Un alt admirator al Domniei Voastre vă aprecia cartea lansată astăzi 24 august 2009 ca pe „o rugăciune”. Într-adevăr, destăinuirile din cele două volume au valoarea unor mărturisiri sfinte pentru o perioadă imensă de timp; imagini și
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
vigoare, speranță, demnitate, dragoste de viață, optimism, gândire pozitivă. Toate acestea te revigorează, te mobilizează, îți dă imboldul să înfrunți viața și s-o trăiești așa cum prea frumos spuneți: „știu că cel mai frumos dar al omului este viața trăită cinstit, frumos și demn”. Un crez pe care l-ați respectat cu sfințenie, pentru care sunteți un exemplu de conduită morală, un exemplu, un model de viață. Privesc îndelung acest monument viu, închid ochii și înlăuntrul ființei mele văd un simbol
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
însă și la învățătură... Prin anii ’70, întâmplător am avut o discuție amicală cu regretatul dr. Ion Popa - cunoscut în Bârlad - și cunoscut apropiat în calitatea lui de ginere al preotului Const. Pricopescu din Priponești. Venind o dată vorba despre oamenii cinstiți - demni de apreciere - din Priponești, preotul Const. Pricopescu l-a dat ca model de cinste și mod de a gândi și a trăi pe tatăl meu. Această lapidară apreciere m-a determinat să consemnez cele relatate mai sus.. Comparând pe
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
făcut, pe ziua de azi, decât, de întâmpinat delegații guvernamentale,în vizite de lucru! PREMIUL DE ORIGINALITATE Nene Văduvoiule, bănuiești de ce te-am invitat în studioul nostru? Parțial. Însă, cel mai corect, ar fi să-mi spuneți dumneavoastră, direct și cinstit. Da? Da. Te-am invitat pentru a ți comunica decizia forului nostru conducător. Și anume: că a fost acceptată propunerea pe care ne-ai făcut-o. Ca urmare, dacă mai ești hotărât să faci, să facem ce ne-ai propus
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
care l-au înscăunat pe tronul de ministru secretar de stat. Viața e cum e ea: când mai așa, când mai așa. El n-a fost unul dintre ahtiații după funcții, ori după îmbogățiri, ori după femei. El își vedea, cinstit și liniștit, de problemele pe care avea a le soluționa, la minister. Își întruchipase familie, la fel de serioasă, ca el însuși; avea și copii, dar, nici de necazuri nu ducea lipsă, așa cumîi stă bine oricărui om de treabă, de pe teritoriul
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
Pe pat de moarte ea zăcea Și mie doar atât mi-a spus : „Fetița mea, eu am să mor, Rămâi orfană, ah, ce jale ! Rămâi copil al nimănui, Ascultă glasul mamei tale.” Orfană deci eu am rămas. Eram orfană dar cinstită. Încurajată, eu lucram Și eram tare fericită. Dar într-o zi veni la noi Un tânăr ce-mi fură iubirea. Onoarea nu-mi disprețuia Zicându-mi ca să-i fiu soție. Dar într-o zi el mi-a vorbit Cuvinte care
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
în existența mea aș putea găsi dovezi că, după ce ne "civilizăm" și ne "educăm" instinctele, ne pomenim, într-o zi, obosiți și bântuiți de îndoieli. În fond, de ce anume mai pot fi sigur azi? Sunt incapabil să dau un răspuns cinstit. 2. Probabil, las o impresie mizerabilă cu neho-tărîrile mele. Nu mă pot decide nici să înfrunt operația, nici s-o refuz. Mă învîrt în gol și o iau mereu de la capăt, spre exasperarea celor care n-au cum să bănuie
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
cu Juan Lucas și chiar acum, cînd o vedea la vreo petrecere, o invita mereu la dans. Și la fel de stăruitor urmărea toate femeile din Lima. Dar nimeni nu-l lua În serios, cu toate că era avocat și avea reputație de om cinstit și muncitor și-și cîștigase averea la fel ca toți ceilalți. Mulțumită averii putea să se bucure de după-amiezele acestea libere și uite-l acum aici, cu o expresie de bărbat care avea poftă să danseze, bîndu-și oranjada, vitamine care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
și-i cădeau la picioare cele mai frumoase femei, acum erau numai aventuri pe care avea de gînd să le facă, pe care și le dorea În fond, mereu cu zîmbetul pe buze și-l ascultau fiindcă era un avocat cinstit, un biet om neajutorat, un prieten Îndatoritor, care-i saluta Întotdeauna cu respect, Îi ascultau poveștile despre ceea ce avea de gînd să facă, niciodată despre ceea ce făcuse, astea și le povestea numai lui Însuși În Întunericul dormitorului, culcîndu-și capul pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
el era beat desigur, băuse două din sticlele găsite pe coridorul de la etaj. „Nu-i adevărat! strigă Țanțoșa, revendicînd pentru ea una din vînătăile de la ochi. Nu din plăcere, domnule, nimic nu-i mai neplăcut pentru o femeie săracă, dar cinstită, nu din plăcere, ci fiindcă cinstea m-a Învățat să mă apăr astfel.“ Juan Lucas oftă ușurat și porunci să i se aducă gheață pentru un gin and tonic. „Ușurel, ușurel, spuse; asta se poate aranja ușor; tu ce crezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
la școala de fete numărul 27 din districtul Huaura. Într-o zi, chiar Își Închipui că intră În casa nașă-și și beau ceai toți trei, și el e emoționat, asta ar putea să Însemne iubire, fiindcă e săracă dar cinstită, dar pe urmă se gîndi la Juan Lucas și Încercă să și-l Închipuie cerîndu-i mîna Marujăi și deodată descoperi că acordă cu adevărat atenție cuvintelor ei, cele pe care le folosea cînd Îi vorbea la ureche, Santiago i-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
mersul ei... Eu am fost drăguță, dar ea s-a purtat foarte obraznic de la Început... Vorbește foarte murdar, are o limbă spurcată și provocatoare, s-a obrăznicit și-a luat nasul la purtare, Își bate joc de oamenii săraci, dar cinstiți... Și fără să roșească de loc Îmi spune că e tîrfă la un bordel de pe Victoria... Poate că dacă aș fi plecat mai repede... La ce bun: Îndată ce i-a spus numele, Îndată ce și-a plecat capul În piept am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]