3,278 matches
-
mai devreme sau mai târziu asupra a tot ce presupune viață, ce este perisabil, trecător. De aceea el o acceptă cu demnitate și seninătate, mai ales că nutrește convingerea integrării prin moarte în circuitul universal etern. Găsind aceste explicații atitudinii ciobanului moldovean în fața morții, reacția lui ni se. pare firească, nu mai este surprinzătoare, ci constituie doar "o soluție viguroasă și originală dată brutalității de neînțeles a acestui destin tragic". (Mircea El iade) 4. Pe lângă minunata alegorie a morții, pe lângă unicitatea
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
în fața morții, reacția lui ni se. pare firească, nu mai este surprinzătoare, ci constituie doar "o soluție viguroasă și originală dată brutalității de neînțeles a acestui destin tragic". (Mircea El iade) 4. Pe lângă minunata alegorie a morții, pe lângă unicitatea atitudinii ciobanului moldovean, o altă dovadă a frumuseții baladei "Miorița" este și realizarea celor două portrete, al măicuței bătrâne și al baciului moldovean. Chiar dacă "nici ciobanii și nici măicuța bătrână nu sunt personaje literare în înțeles curent" (Ion Rotam), descrierile portretistice făcute
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
a acestui destin tragic". (Mircea El iade) 4. Pe lângă minunata alegorie a morții, pe lângă unicitatea atitudinii ciobanului moldovean, o altă dovadă a frumuseții baladei "Miorița" este și realizarea celor două portrete, al măicuței bătrâne și al baciului moldovean. Chiar dacă "nici ciobanii și nici măicuța bătrână nu sunt personaje literare în înțeles curent" (Ion Rotam), descrierile portretistice făcute de autorul anonim, în ultima parte a baladei, și testamentul ciobanului moldovean pun în lumină câteva însușiri ale baciului și ale mamei sale. Evident
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
realizarea celor două portrete, al măicuței bătrâne și al baciului moldovean. Chiar dacă "nici ciobanii și nici măicuța bătrână nu sunt personaje literare în înțeles curent" (Ion Rotam), descrierile portretistice făcute de autorul anonim, în ultima parte a baladei, și testamentul ciobanului moldovean pun în lumină câteva însușiri ale baciului și ale mamei sale. Evident că trăsăturile lor caracteristice nu se reliefează neapărat prin acțiune, căci, așa cum arătam, textul este preponderent liric, dar ele se pot observa cu ușurință chiar la o
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
în lumină câteva însușiri ale baciului și ale mamei sale. Evident că trăsăturile lor caracteristice nu se reliefează neapărat prin acțiune, căci, așa cum arătam, textul este preponderent liric, dar ele se pot observa cu ușurință chiar la o primă lectură. Ciobanul moldovean este unul dintre cei trei ciobani, tovarăși într-ale păstoriei, dar care spre deosebire de ceilalți doi, "e mai ortoman" deoarece " Are oi mai multe/ Mândre și cornute/ Și cai învățați/ Și câni mai bărbați". Situația lui înfloritoare este, probabil, urmarea
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
ale mamei sale. Evident că trăsăturile lor caracteristice nu se reliefează neapărat prin acțiune, căci, așa cum arătam, textul este preponderent liric, dar ele se pot observa cu ușurință chiar la o primă lectură. Ciobanul moldovean este unul dintre cei trei ciobani, tovarăși într-ale păstoriei, dar care spre deosebire de ceilalți doi, "e mai ortoman" deoarece " Are oi mai multe/ Mândre și cornute/ Și cai învățați/ Și câni mai bărbați". Situația lui înfloritoare este, probabil, urmarea firească a hărniciei și a priceperii sale
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
a neprevăzutului și își concepe moartea ca pe o nuntă cosmică. Astfel își exprimă atât dragostea față de natură, cât și concepția sa asupra vieții și morții, văzând în moarte o lege a firii, o trecere firească în elementele naturii veșnice. Ciobanul moldovean dovedește că dispune de o extraordinară capacitate de înțelegere și pătrundere în tainele existenței umane, exprimându-și indirect o profundă dragoste de viață. Rostind ultima dorință testamentară, baciul o roagă pe mioară să păstreze secretul morții pentru mama sa
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
și cel ideatic care evidențiază modul de a gândi, de a privi și a concepe viața și moartea. Acestora li se adaugă o precizare directă a autorului anonim referitoare la starea materială a personajului, care este motivul invidiei celorlalți doi ciobani. Liantul dintre cele două planuri îl constituie tensiunea emoțională puternică, lirismul și dramatismul textului deoarece personajul reacționează, gândește și se exprimă într-o situație limită. Prin toate aceste calități deosebite, personajul trezește în sufletul ascultătorului (cititorului) nu compasiunea, ci admirația
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
limită. Prin toate aceste calități deosebite, personajul trezește în sufletul ascultătorului (cititorului) nu compasiunea, ci admirația și prețuirea, deoarece el întruchipează însușirile alese ale omului din popor, ale poporului însuși, cu o gândire și înțelegere profundă a fenomenelor. Din portretul ciobanului răzbate mai degrabă un protest puternic împotriva unei morți premature, nedrepte, nefirești și de aceea absurde. La fel de realizat și impresionant este și portretul măicuței bătrâne, al acestei mame îndurerate, prezentat succint în câteva versuri de către feciorul ei: "Măicuță bătrână,/ Cu
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
îșicaută cu disperare copilul, "din ochi lăcrimând./ Pe câmpi alergând,/ Preoți întrebând/ Și la toți zicând [...]". Durerea cumplită, grija nemărginită și dragostea maternă profundă sunt trădate de ochii ei "lăcrimând", de agitația și căutările ei disperate ("alergând", "între-bând", "zicând"). Mama ciobanului este surprinsă în plină mișcare, ceea ce sugerează caracterul activ al iubirii materne. Deși neliniștită, îndurerată și disperată, ea este totuși perseverentă, tenace și nedescurajată în căutările ei. Singurul lucrucarear descumpăni-o ar fi vestea stelei căzătoare și participării naturii la
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
și participării naturii la nunta fiului său. Întrucât cunoscând, respectând și înțelegând obiceiurile și credințele populare, și-ar da seama că acesta a murit. Prin zbuciumul său sufletesc, prin intensitatea trăirilor , prin dragostea de mamă ea nu este numai mama ciobanului moldovean, ci devine atât simbolul bătrânei care duce dorul celor plecați de acasă și neinițiați în tainele vieții, cât și simbolul mamei eteme sau așa cum remarca Liviu Rusu, "jalea eternului feminin". Ca și Fefeleaga lui Ion Agârbiceanu sau Vitoria Lipan
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
artistice folosite.Este utilizat frecvent și cu deosebită măiestrie epitetul ("mândră crăiasă", "mândruciobănel", "negru zăvoi", un câine "cel mai bărbătesc și cel mai frățesc", "cai învățați", "câni mai bărbați", "zice cu drag, . . . cu foc" etc.), iar comparațiile metaforice din portretul ciobanului moldovean sunt și ele de o rară frumusețe("spicul grâului","pana corbului", "spuma laptelui","mura câmpului"). Metaforele au o forță puternică de sugestie și fac din baladă ocreație de excepție: "picior de plai", "gură de rai","lacrimi de sânge", "mândră
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
anonim a reușit, într adevăr, să realizeze prin balada "Miorița" capodopera literaturii noastre populare. Dacă la acestea se adaugă simplitatea subiectului, a cărei compoziție realizează o construcție epico-lirică desăvârșită, sensul acelei alegorii fără egal în literatura populară și cultă, atitudinea ciobanului moldovean în fața morții și frumusețea portretelor realizate, toate îmbinate cu o artă desăvârșită, găsim justificată atât afirmația lui Mihail Sadoveanu că "nimic nu sună discordant în acest poem așa de armonic și așa de artistic în care se armonizează fondul
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
s-au Înmulțit... Nu mai puteai să faci nimic dacă nu treceai la ei. Pe urmă au pus mâna pe munți, ne-au luat pădurile, ne-au pus cote... Cum ați ajuns dumneavoastră În opoziție cu regimul comunist? Am fost cioban În munte multă vreme, din tată În fiu, și, În 1948, comuniștii ne-au luat dreptul de munte și ne-au pus cote pe oi, lână, brânză, miei... Le-am dat treburile ăstea, da’, atuncea, noi știam că munții erau
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
părinților, a bunicilor noștri și trăiam și noi din ea... Comuniștii au făcut o naționalizare și ne-au luat munții, nu ne-au mai dat voie să mai păstorim... Și atuncea, umblând pe acolo pă munte cu oile, cu vecinii, ciobanii care erau de prin Nereju, de prin Valea Țării, Poduri, toți au zis: „Măi, da’ până când să ne ieie ei?”. Și a gândit un Învățător, Toader Bușilă, din Tulnici, de aicea din munți, și a zis să facem o mișcare
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Vidra, da’ nu se făcuse nimic, că zicea să vină cu ajutor, cu aviație... și n-a fost nimic. Da’ era deja Securitatea la Vidra! Dacă am văzut asta... cum am avut armamentul... am fugit În munte. În munte, toți ciobanii care au fost cu oile la târle le-a adus În sat... și au văzut că acasă bătea părinții, pe alde frate-meu, pe ăștia... Și am stat În munte din 23 iulie ’50 până-n 5 septembrie. Dumneavoastră când ați
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
la un procent destul de important. Printre elementele etnice străine C.C. Giurescu îi enumeră pe greci (care apar menționați pentru prima oară în documente din secolul al XVI-lea), sârbi și bulgari, armeni, evrei (pomeniți documentar începând de pe vremea lui Mircea Ciobanul, prin 1550), unguri (în special secui), germani, albanezi (arbănași) ș.a. E adevărat însă că după Primul Război Mondial, odată cu dezvoltarea impetuoasă a Bucureștilor, deveniți capitală a statului unitar român, populația alogenă crește, atât ca număr total, cât și ca procent
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Mille, Constantin: 8-11, 16, 18, 114 Millo, Andrei: 82 Millo, Matei: 7, 101, 102, 104, 107, 137, 201, 202, 232, 234, 284, 330, 331, 371, 416 Mincu, Ion: 116 Minovici, Mina: 404 Mircea cel Bătrân (cel Mare): 16, 196 Mircea Ciobanul: 159 Mircea, G.: 82 Mirescu (profesor): 399 Mironescu: 296 Misir, Vasile: 401, 402 Missail, George (Gh.): 187, 309, 333, 343, 344, 352 Missir (comerciant): 123 Mitilineu: 311 Miulescu, Nae: 144 Moceanu, Gh.: 396 Mohor, Vasile: 377 Moise, Cilibi (Moise-Schwartz, Froim
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
că atuncea va vedea de ce-s în stare!” Nu-i poate ierta faptul că i-a comandat un „material” și nu i l-a publicat. „L-a preferat pe Al. Zub, care e istoric, nu filosof ca mine (Ioan C. Cioban). Ce se bagă ăsta în probleme de filosofie?” Să auzi și să te crucești! Uite, proprietatea cui a ajuns filosofia!... *Unii pot și matinal (la învățămîntul de partid, fixat pentru ora 8) să joace comedia afectărilor. Iată-l pe Verman
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
calomnie și denunț. Altfel spus, după opinia mea, a-i da mandat ori a-i îngădui tocmai lui Eugen Barbu să se arate, vezi Doamne, atât de revoltat de posibila lezare a intereselor noastre generale e ca și cum ai pune lupul cioban la stână în final, mărturisesc a considera imposibil un dialog cu Eugen Barbu. Unde minciuna, calomnia, denunțul, amenințarea înlocuiesc argumentele, nu e loc de dialog. De ani și ani, Eugen Barbu monologhează. De dialogat, Eugen Barbu n-ar putea dialoga
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
și alți nevoitori întru Domnul, n-au trebuit să-și schimbe prea mult trăirea, căci ei erau integrați în creație, mulțumitori Atotputernicului, luptând și murind din dragoste pentru El, necrâcnind în fața morții, ca firul de iarbă în fața coasei sau ca ciobanul din Miorița, când află de moartea, care i-o pregăteau foștii prieteni. Această liniște întru totul, nu este deloc fatalism, cum tot glosează unii, ci supunere necondiționată voinței divine, care vede tot, știe tot și le poate pe toate, moartea
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
senin, o vijelie, care a băgat santinelele în gheretă, s-a strecurat printre însoțitorii carelor ținând și el cu mâna de hamul cailor. Mergând pe drumul indicat de Barbu, la vreo trei kilometri apare satul Ofcea și află de la un cioban unde este cârciuma lui Ion Tomici. Ajuns la casa lui Tomici, bate la fereastră și apare chiar fostul lui elev, Traian Tomici. I se deschide ușa și este primit cu mare bucurie. Uitase într-o clipă de vântul rece care
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
învăluie în mantia binefăcătoare a întunericului. Înainte de a ajunge pe culmea dealului, am coborât într-o depresiune, care nu se vedea de la poale, acoperită de o mică pădure. La o margine, o turmă de oi, care se pregătea să coboare. Ciobanii ne-au lăsat în pace. Încă o sută de metri, încă o opintire și am intrat în pădurea cea mare. Eram pe vârful dealului. în acel moment, parcă Dumnezeu îmi ascultase ruga. Soarele a dispărut brusc la orizont și umbrele
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
plăcerile vieții de toate zilele îi mână spre veselie și divertisment. leșiți din Sibiu și în fuga mașinii, am urcat, până bați din palme, dealul prelungit și chel din față și am ajuns în Perii Dăii. În urmă rămânea valea Ciobanului, cu satele înșirate ca mărgele pe ea. Alături se vedea fabrica de cherestea de la Tălmaciu, cu coșul ei înalt și subțire de metal din care se ridica un smoc de fum. Drept spre apus se vedeau munții estompați pe seninul
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Rusiei cu Peninsula Balcanică. Astfel, fără prea multe rezerve, s-a cedat întregul Cadrilater cu județele Durostor și Caliacra. A căzut cea mai frumoasă coastă de mare pe care o aveam, cu valea fără de iarnă, cunoscută și străbătută de turmele ciobanilor ardeleni în secolul trecut, apoi Balcicul cu castelul reginei Maria și cu tradiția școlii de pictură românească născută din peisajul pitoresc și cald al Coastei de Argint. în interiorul acestui teritoriu pitoresc și plin de bogății am pierdut orașul Bazargic, cu
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]