2,726 matches
-
propus s-o utilizeze polonezii, și invers. Deși privită cu neîncredere și chiar blamata de unii emisari polonezi din afara partidei democratice, tabăra poloneză a cunoscut un început de organizare, de înarmare (cu puști și chiar cu tunuri din lemn de cireș), neajungând însă la încheierea pregătirilor și declanșarea acțiunilor din cauza reacției țariste. Reacția comandantului armatei țariste de ocupație, ajutat de autoritățile locale, s-a produs fără întârzieri și în mod hotărât. Țăranii moldoveni, comunica Korsak într-un raport din 11 septembrie
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
este un spațiu al memoriei eliberatoare, în care vocea scriitorului de acum și imaginația copilului de atunci se întâlnesc într-o poveste onestă, de o tristețe austeră și lucidă. "Dilemateca", anul VI, nr. 68, ianuarie 2011 Ananasul hermafrodit Romanul Sexul cireșilor* a apărut în 1989, ca o materializare a interesului scriitoarei de a suprapune și intersecta dimensiuni aparent incompatibile ale imaginarului. Dacă Pasiunea, romanul ce precede Sexul cireșilor, este o carte a mutațiilor de gen, textul de față modifică și bulversează
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
și lucidă. "Dilemateca", anul VI, nr. 68, ianuarie 2011 Ananasul hermafrodit Romanul Sexul cireșilor* a apărut în 1989, ca o materializare a interesului scriitoarei de a suprapune și intersecta dimensiuni aparent incompatibile ale imaginarului. Dacă Pasiunea, romanul ce precede Sexul cireșilor, este o carte a mutațiilor de gen, textul de față modifică și bulversează relațiile spațio-temporale într-un joc ce rimează cu regimul excesiv al suprarealismului și cu profunzimea perspectivei realismului magic. Dar Winterson refuză etichetele de orice tip, scriindu-și
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
împotriva poluării industriale. Aceleași spirite, sub alte chipuri, au aici rolul de a proba reversibilitatea timpului, posibilă doar în ficțiune. Amalgamul de istorie stranie și captivantă, basm cu prințese, roman de aventuri, meditații despre idei și esențe conferă romanului Sexul cireșilor aerul unui carnaval literar. Fracturat și contradictoriu, indecent, cum sunt adesea glumele bune, romanul lui Jeanette Winterson oferă delicii și surprize, asemeni unui fruct exotic abia descoperit. "Dilemateca", anul IV, nr. 38, iulie 2009 Însemnări din grădina cu fluturi Jurnalul
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
tradiție depășită de timpul istoric. Inovația poetică dobândește în acest volum contururi precise și tonalități dramatice, focalizarea fiind din nou asupra unui eu pribeag, rătăcind în natură și în ținuturi străine: "Pribegesc, încă, zvelt, cu arcul de-argint,/ florile de cireș, din pândă, le seduc,/ dar deja, peste munți, baștina o presimt,/ unde râsul, sub plopi solitari, mă duc/ să-l astruc". În ediția de față, volumul include, pe lângă textele poetice, două manifeste literare esențiale pentru literatura sârbă modernă - Explicație la
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
Iași, 2008. * Ismail Kadare, Accidentul, traducere din albaneză și note de Marius Dobrescu, Editura Humanitas Fiction, București, 2011. * J.M. Coetzee, Copilărie. Scene de viață provincială, traducere din engleză și note de Irina Horea, Editura Humanitas, București, 2011. * Jeanette Winterson, Sexul cireșilor, traducere din limba engleză și note de Ana Chirițoiu, Editura Humanitas, București, 2009. * W.N.P. Barbellion, Jurnalul unui om dezamăgit, traducere din engleză și note de Anca Bărbulescu, Editura Humanitas, București, 2008. * Ismail Kadare, Umbra, traducere din albaneză de Marius
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
CIREȘ, Vasile (9.III.1866, Hurdugi, j. Vaslui - c. 1930), folclorist. Fiul lui Ștefan Cireș, țăran, C. a făcut școala la Iași, avându-l ca profesor pe Aron Densușianu, apoi, în același oraș, a urmat Facultatea de Litere și Filosofie. A
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286274_a_287603]
-
CIREȘ, Vasile (9.III.1866, Hurdugi, j. Vaslui - c. 1930), folclorist. Fiul lui Ștefan Cireș, țăran, C. a făcut școala la Iași, avându-l ca profesor pe Aron Densușianu, apoi, în același oraș, a urmat Facultatea de Litere și Filosofie. A fost profesor de limba română la Focșani (1888) și la gimnaziul din Târgoviște (1892
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286274_a_287603]
-
poeziei populare române, Focșani, 1888; Estetica poeziei populare (Răspuns d-lui Schwarzfeld, colaborator la „Arhiva Societății științifice și literare din Iași”), LUP, 1890, 1132; Legende și poezii pentru învățământul istoriei, Focșani, 1892; Studii, Iași, 1899. Repere bibliografice: M. Schwarzfeld, V. Cireș, „Considerațiuni estetice asupra poeziei populare române”, „Arhiva”, 1889-1890, 5; V. I. Atanasiu, Doi folcloriști, LUP, 1890, 1142; Gh. Adamescu, Istoria Seminarului Veniamin din Iași, București, 1904, 132, 136; Dicț. lit. 1900, 185; Datcu, Dicț. etnolog., I, 171. L.Cș.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286274_a_287603]
-
prin sufletele poeților, DL, 1996, 2; Ion Mureșan, Secta haiku, TR, 1996, 9; Constantin Cubleșan, „Peregrin prin suflete”, „Curierul Primăriei” (Cluj-Napoca), 1996, 11 noiembrie; George Bădărău, Basho sau Numele haiku-ului, CL, 1996, 12; Eugen Evu, Samurai al florii de cireș, „Vitraliu hunedorean”, 1997, 3; Dumitru Ichim, „Paradoxism’s Main Roots”, „Cuvântul românesc” (Canada), 1997, 25-26; Rotaru, O ist., V, 547-549; Mihai Epure, Din Carpați până la Fuji, București, 2000, 225-226, passim. C. Dt.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290458_a_291787]
-
Flores Calendulae (flori de gălbenele). Băi locale sau comprese, din 20-30 g la litru. Folium Junglandis (frunze de nuc). Decoct cu 30-40 g la litru zdrobită în eczemele pruriginoase, deoarece înlătură pruritul. 1 Ceai diuretic, ceai laxativ: albăstrele, arnică, cicoare, cireș (cozi și frunze), crușin, dud (frunze), flori de soc, teci de fasole, gălbenele, grâu (planta), iarbă mare, mătase de porumb, mușețel, mesteacăn, păpădie, frunze de păr, pătlagină, pătrunjel cu rădăcină, pir, salcie, salcâm, scai vânăt, sânișoară (Sanicula europaea), plantă întreagă
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
, Arcadie (28.II.1948, Cireș - Cernăuți), poet. Și-a făcut studiile la Facultatea de Filologie a Universității din Cernăuți (cu intermitențe, fiind exmatriculat pentru „activitate antisovietică”) și la Facultatea de Drept a Universității din Odessa (absolvită în 1992). Este președinte al Societății pentru Cultură Românească
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288541_a_289870]
-
De ce nu ne-am întoarce în livezi,/ În liniștea-ntreruptă doar de poame,/ Unde pe mii de ani-nainte vezi,/ Rostogolindu-se aceleași toamne,// Și orice spaime ar aduce norii,/ Din răscolite ceruri megieșe/ Ca-n cele mai de mult istorii/ Cireșii numără cireșe// Legile basmelor se schimbă/ zadarnic printre paradise,/ În doar de ei știuta limbă/ Caișii spun mereu caise// Și ca și cum nimic în lume/ Nu-i poate face să dispere,/ Când zările descresc, anume/ Merii îngână veșnic mere.// Oh, pomii
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
se cuprinde un anume energetism elementar, irumpe în imagini puternice și sigure: prin arbori curge luna descălțată, stelele se aud bâjbâind, zarea e numai soare și albine și-un zumzet coșbucian se strecoară din infinit încoace". Poetul cântă cerul, pământul, cireșul, fântâna, scalda, turma de oi într-un univers rustic, bine conturat, în care se afirmă puternic viața: Venim cu oile de prin pădure/ Berbecii merg împodobiți în frunte/ câinii pe margine, ca să nu le fure/ lupii prin locurile strâmte". Din
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
întreg univers al satului actual într-o adevărată grafie, cu puncte ascuțite și arcuite, delimitează fâșii colorate, ușor geometrizate,"ascut cuțitul pe gura fântânii,/ vin cisterne călare și laptele intră-n cușcă/ mai apoi, mai apoi invalidul cu picior de cireș, o ridică la gură și sticla se deschide ca o goarnă/ se albește calul, iarba, pământul, soarele". Ion Gheorghe instaurează un realism în care observația devine subtilă, starea de efervescență este o amplă cântare, peste tot curg semințe: de iarbă
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
la adăpost de orice murdărie infamă. Ceea ce nu-i greșit în vremuri normale. Pe cînd ședeam de vorbă cu distinsa doamnă, am zărit pe tricoul ei de flanelă un mic punct de sidef, un fel de fragment de floare de cireș, fluturată de adierea aerului. Privirea mea s-a fixat curioasă spre acel punct suspect, pînă ce, născîndu-se certitudinea, am deschis o paranteză: - Doamnă, am zis, ai un gîndăcel pe haină, și l-am luat repede și discret cu mîna și
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
a fost săpat anume, pentru ca în el "să se oglindească eminescian luna". Ce a văzut Geo Dumitrescu, în jurul acelui heleșteu? Pe o margine, trei plopi, pe cealaltă cinci ("plopii fără soț"), într-un colț era "teiul sfînt", iar dincolo, un cireș ("Atît de fragedă te-asemeni, cu floarea albă de cireș")41. Acum troița se află dusă la biserică. În locul ei, a fost plantată o salcie pletoasă. Teiul și cireșul s-au uscat; au mai rămas cîțiva plopi, tot fără soț
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
eminescian luna". Ce a văzut Geo Dumitrescu, în jurul acelui heleșteu? Pe o margine, trei plopi, pe cealaltă cinci ("plopii fără soț"), într-un colț era "teiul sfînt", iar dincolo, un cireș ("Atît de fragedă te-asemeni, cu floarea albă de cireș")41. Acum troița se află dusă la biserică. În locul ei, a fost plantată o salcie pletoasă. Teiul și cireșul s-au uscat; au mai rămas cîțiva plopi, tot fără soț... În toate acestea, nu este vorba numai de admirația Cucorănilor
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
fără soț"), într-un colț era "teiul sfînt", iar dincolo, un cireș ("Atît de fragedă te-asemeni, cu floarea albă de cireș")41. Acum troița se află dusă la biserică. În locul ei, a fost plantată o salcie pletoasă. Teiul și cireșul s-au uscat; au mai rămas cîțiva plopi, tot fără soț... În toate acestea, nu este vorba numai de admirația Cucorănilor față de Eminescu, ci și de intenția de a-l muta pe Eminescu de la Ipotești la Cucorăni, cu tot cu iubita, codru
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
pensie... Mai de mirare la Fănică N. Gheorghe este faptul că, după ce nu-și culege informațiile în mod corect, mai înmulțește greșelile, cu propria-i fantezie. Bunăoară, Parcul Poetului, cu iezurcanul din mijloc, cu troița, plopii fără soț, teiul și cireșul, despre care am arătat mai sus că se află la Cucorăni, Fănică N. Gheorghe îl pune la Ipotești, "mai sus, în deal la ieșirea din sat, spre Cucorăni"60, "făcut cu îndelungata osîrdie a învățătorilor Petre Silveanu din Ipotești și
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
și umeri coperea (...) Ochi mari albaștri-n gene lungi de aur."43 În Mitologicale, tot fata aceasta apare într-un portret mai sugestiv: "Cînd soarele înainte de culcare Pe grădini se mai uită, pe alei de vișini în floare Și de cireși încărcați, de salcîmi cu mirosul dulce, Pe-acolo se plimbă o fată-n albastru îmbrăcată, Părul cel blond, împletit într-o coadă, îi cade pe spate..." (cu completări dintr-o variantă): "Fața-i roșă și albă, iar ochii mari albaștri
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
o variantă): "Fața-i roșă și albă, iar ochii mari albaștri Gura-i micuță, o vișină coaptă; ea rîde-așteaptă Pe amantul ei, scriitor la subprefectură, Tînăr plin de speranță, venind cu luleaua în gură."43 Aleile de vișini și de cireși în floare, precum și salcîmii arătați aici, erau cei din livada lui Eminovici. Printre aceștia, ei își dădeau întîlnire, seara, sub lumină de lună. De exemplu, lîngă un măr: Cînd luna aruncă o pală lumină Prin merii în floare-nșirați în
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Iași, 1979; Calea Vie, Editura Cartea Românească, București, 1983; Scara de raze, Editura Junimea, Iași, 1990; Carul Mare, Editura Cartea Românească, București, 1991; Venire, Editura Sagittarius, Iași, 1995; Vederea, Editura Junimea, Iași, 1995; Prezența, Editura Pontica, Constanța, 1996; Flori de cireș, Editura Fides, Iași, 1997; Răsăritul Chipului, Editura Cartea Românească, București,1998; Haiku, Editura Fides, Iași, 1998; Crinul deschis, Editura Junimea, Iași, 1999; Dor din dor, Editura Fides, Iași, 1999; Cântece de leagăn, Editura Fides, Iași, 2000; Cât îi ceru și
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Ardealului românesc și tradiția. Literatura este ilustrată de pagini selectate din poezia lui Aron Cotruș (Pătru Opincă, Invalidul), de un mare număr de schițe, nuvele și povestiri ale lui Ion Agârbiceanu (Cea veșnic călătoare, Frumoasa cea de piatră, Nestematele, Sub cireșul Miei, File dintr-un carnet, Pustnicul, Odihna de dincolo, Jupâneasa Clara, Meșterul grădinar, Visuri grele) sau de proza lui Ion Dongorozi (Dumerire), Gala Galaction (Iarna-i ici, vara-i departe), Emil Isac (Milioanele lui Wells), Eugeniu Sperantia (Flori, propagandă, flori
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290653_a_291982]
-
trecuse de 20 de ani și era frumos ca un înger, tăios ca un paloș, pur ca zăpada. (C. Petrescu); uneori, termenul prim al comparației (comparatul) poate fi subînțeles: [Tu, iubito] Atât de fragedă, te asameni / Cu floarea albă de cireș, / Și ca un înger dintre oameni / În calea vieții mele ieși. (M. Eminescu). Metafora este figura de stil de nivel semantic prin care se substituie un termen propriu cu unul impropriu, dar expresiv poetic, pe baza unei analogii reale (metafora
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]