2,739 matches
-
din fondul forestier bisericesc. La 26 august 1856 s-au solicitat alți 8.800 de arbori pentru plantat si 8.000 de exemplare mai mici pentru pepinieră; dintre arborii mari se menționează 450 de ulmi, 450 de paltini, 200 de cireși, 200 de tei și 100 de jugaștri. Exemplarele mai mici erau 400 de tei, 600 de paltini, 600 de jugaștri, 600 de cireși, 600 de ulmi, 400 de aluni, 400 de carpeni, 300 de călini, 400 de corni, 200 de
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
mai mici pentru pepinieră; dintre arborii mari se menționează 450 de ulmi, 450 de paltini, 200 de cireși, 200 de tei și 100 de jugaștri. Exemplarele mai mici erau 400 de tei, 600 de paltini, 600 de jugaștri, 600 de cireși, 600 de ulmi, 400 de aluni, 400 de carpeni, 300 de călini, 400 de corni, 200 de dârmoji, 400 de clocotici, 500 de sângeri, 300 de pădureți, 200 de plopi, 200 de soci, 200 de mălini și 1.500 de
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
Constantin Chiriță, care se adresează în principal tinerilor. Românele înfățișează în mai multe episoade aventurile unui grup de sapte tineri, intitulat „”, compus din Victor, Ionel, Dan, Maria, Ursu, Tic și Lucia. Cele cinci volume ale seriei sunt: "Cavalerii Florii de Cireș", numiți inițial "Cireșarii", apoi "Teroarea Neagră", este primul volum din seria "Cireșarii" scrisă de Constantin Chiriță. Chiar de la începutul volumului este prezentat un batran pe nume moș Timofte. El este cel care se ocupă de soneria de la pauză. Nu mulți
Cireșarii () [Corola-website/Science/303388_a_304717]
-
este cel care se ocupă de soneria de la pauză. Nu mulți sunt copiii care ajung printre favoriții lui moș Timofte. Printre ei se află un grup de copii de clasa a VIII-a numiți "Cireșarii" pentru că locuiesc cu toții în cartierul Cireșului. Ei sunt: Ionel (fiul directorului), Victor (un elev model cu o logică extraordinară), Ursu (Teodor Teodoru, un mare gimnast cu o vedere uimitoare), Dan (un băiat destul de năzdravan) și două fețe, Maria (visătoare, cu suflet de poet) și Lucia (o
Cireșarii () [Corola-website/Science/303388_a_304717]
-
strâns legat de aventurile copiilor în peștera și în jurul acesteia. Evidențiază în același timp temerea pe care o au cireșarii, cât și pericolul care îi pândește în Peștera Neagră, dar și în afara ei. Titlul modificat, si anume "Cavalerii Florii de Cireș", se referă la modul general la cireșari. Ei sunt numiți "cavaleri", chiar dacă rangul lor nu este acesta (sunt, deci, numiți "cavaleri" datorită curajului lor extraordinar) și apoi ai "florii de cireș", autorul gândindu-se să arate încă din titlu de ce
Cireșarii () [Corola-website/Science/303388_a_304717]
-
în afara ei. Titlul modificat, si anume "Cavalerii Florii de Cireș", se referă la modul general la cireșari. Ei sunt numiți "cavaleri", chiar dacă rangul lor nu este acesta (sunt, deci, numiți "cavaleri" datorită curajului lor extraordinar) și apoi ai "florii de cireș", autorul gândindu-se să arate încă din titlu de ce sunt numiți cireșari, si anume pentru că locuiesc în cartierul "Cireșului" . Deoarece literar nu sună bine să îi numească "Cavalerii cireșului", autorul îi numește ai "florii de cireș". Castelul fetei în alb
Cireșarii () [Corola-website/Science/303388_a_304717]
-
numiți "cavaleri", chiar dacă rangul lor nu este acesta (sunt, deci, numiți "cavaleri" datorită curajului lor extraordinar) și apoi ai "florii de cireș", autorul gândindu-se să arate încă din titlu de ce sunt numiți cireșari, si anume pentru că locuiesc în cartierul "Cireșului" . Deoarece literar nu sună bine să îi numească "Cavalerii cireșului", autorul îi numește ai "florii de cireș". Castelul fetei în alb este cel de-al doilea volum din seria "Cireșarii" a lui Constantin Chiriță. Lăură este o fată nou venită
Cireșarii () [Corola-website/Science/303388_a_304717]
-
numiți "cavaleri" datorită curajului lor extraordinar) și apoi ai "florii de cireș", autorul gândindu-se să arate încă din titlu de ce sunt numiți cireșari, si anume pentru că locuiesc în cartierul "Cireșului" . Deoarece literar nu sună bine să îi numească "Cavalerii cireșului", autorul îi numește ai "florii de cireș". Castelul fetei în alb este cel de-al doilea volum din seria "Cireșarii" a lui Constantin Chiriță. Lăură este o fată nou venită în orășel care vrea să se împrietenească cu renumiții Cireșari
Cireșarii () [Corola-website/Science/303388_a_304717]
-
apoi ai "florii de cireș", autorul gândindu-se să arate încă din titlu de ce sunt numiți cireșari, si anume pentru că locuiesc în cartierul "Cireșului" . Deoarece literar nu sună bine să îi numească "Cavalerii cireșului", autorul îi numește ai "florii de cireș". Castelul fetei în alb este cel de-al doilea volum din seria "Cireșarii" a lui Constantin Chiriță. Lăură este o fată nou venită în orășel care vrea să se împrietenească cu renumiții Cireșari. Din păcate, bunica ei îi interzice acest
Cireșarii () [Corola-website/Science/303388_a_304717]
-
renale și dischinezii biliare. Denumirea sa populară este corelată cu fenofaza de înflorire, legată de creșterea temperaturii solului, care permite semănatul porumbului. Genul Cerasus are flori mai mari și mai lung pedunculate, grupate în umbele sau corimbe sirnple. C. avium (cireș sâlbatic) are fructele drupe sferice, dulci-amărui. C. vulgaris Mill. (vișin) are fructe astringente. În medicina populară se folosește și scoarta, ca febrifug și antigutos. Din această subfamilie mai fac parte genurile: Armeniaca (cais), Amygdalus (migdal), Padus (mălin). Este format din
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
Clubului de Karate Shotokan “” - Eșarfele Galbene din Arad, a fost inființat în anul 1995. “” se traduce prin “Calea Armoniei”. Președinte Ioan Cristea - directorul Casei de Cultură a Sindicatelor din Arad, antrenor Geo Marc - 5 Dan. Sigla clubului este floarea de cireș. “Hamoni-Do” este afiliat la: Pentru a putea deveni membru al Clubului “Hamoni-Do”, un pretendent trebuie să îndeplinească o serie de condiții, prin care să dovedească atât o serozitate în viața de zi cu zi, cât și o atitudine morală ireproșabilă
Hamoni-Do () [Corola-website/Science/302463_a_303792]
-
lui Shuichi, precum și pe Kikuko, soția lui Shuichi. Romanul este presărat de imagini din trecut pe care Shingo și le amintește cu ocazia unor stimuli prezenți, cât și de reflecțiile și meditațiile lui îndreptate asupra naturii și lumii înconjurătoare. Astfel, cireșul înflorit, croncănitul unui uliu, înălțimea pinilor, dangătul clopotelor, zborul păsărilor pot fi pentru bătrân tot atâtea elemente impresionante ale naturii, realizând pentru cititor adevărate poeme în proză. Un loc aparte îl ocupă visele acestui om, care, influențate de atracția lui
Vuietul muntelui (roman) () [Corola-website/Science/302475_a_303804]
-
de Kenpo japonez de călugări în urmă cu aprox 750 de ani. Școală are ca emblemă un octogon, semnificând cele 8 direcții de deplasare, cele 3 poziții ale mâinii din salutul ezoteric al școlii precum și pinul, bambusul și floarea de cireș; fiecare având semnificații multiple, ezoterice. Școală conține tehnică cu și fără arme, lovituri, forme articulare, atacuri pe puncte vitale, medicina tradițională, masaje și caligrafie. În România se poate practică de asemenea școală Kosho Shorei Ryu Kenpo. un stil de sine
Kempo () [Corola-website/Science/302900_a_304229]
-
cu sutele fără facebook, studio de înregistrări, prima și cea mai mare instalație de sunet din țară, peste 10 tehnicieni ai formației, artificii la fiecare spectacol aproape, un TIR cu scule, lumini cumpărate de la ruși, repetiții, zilele și nopțile de sub cireșul din curte (curtea de la Migas Real Compact — n.r.), iubirile și despărțirile, nopțile pierdute, zilele însorite, am râs și ne-am întristat, franzelele cu parizer și muștar, berea străină și de multe ori buzunarele goale. A fost cea mai veselă și
Compact B () [Corola-website/Science/302935_a_304264]
-
două forțe, considerate complementare, apar echilibrate într-un arbore bonsai de calitate, adică "shin-zen-bi" ori adevăr, esență și frumusețe. Arborii care sunt subiectele preferate ale școlii japoneze sunt pinul, ulmul, arțarul, wisteria japoneză, jneapănul și laricea, respectiv caisul floral și cireșul floral. Toate aceste plante sunt crescute afară, fiind aduse în tokonoma doar cu ocazia unor evenimente deosebite, mai ales pentru a evoca sezonul de maximă frumusețe a acestor bonsai. Toate plantele bonsai realizate în stil japonez trebuie să releve spiritul
Bonsai () [Corola-website/Science/303531_a_304860]
-
brune și brun-roșcate de pădure; -temperatura medie anuală în jur de 10 °C; -lumină care ajunge până la suprafața solului, filtrată printre coroanele arborilor; de aceea există numeroase plante erbacee și arbuști. -arbori : carpen, ulm, tei, frasin, paltin de câmpie, arțar, cireș sălbatic; -arbuști: măceș, păducel, șoc, lemn câinesc, corn, porumbar, gherghinar; -plante erbacee: golomăț, păiuș etc. -animale nevertebrate: viermi, paianjeni, melci, insecte, etc. -animale vertebrate:brotăcel, șopârla, șarpe, cuc, lup, vulpe, etc Pădurile de fag (numite și "făgete") sunt răspândite în
Pădure () [Corola-website/Science/304085_a_305414]
-
dureri din care cauză lua laudanum. Această suferință este vizibilă în multe din portretele pictate când era încă în funcție, inclusiv în cel folosit pe bancnota de un dolar. Unul din miturile de durată este acela când Washington a tăiat cireșul tătălui său și când a fost întrebat despre asta a folosit faimosul răspuns ,nu pot să mint, am folosit securișca". Nu există nici o dovadă că aceasta s-a întâmplat. Aceasta, precum și legenda cu Washington aruncând dolarul de argint peste râul
George Washington () [Corola-website/Science/297957_a_299286]
-
bursucul, veverița, mistrețul, căprioara, vulpea, cerbul etc.; specii de păsări: grangurul, privighetoarea, mierla, pițigoiul, ciocănitoarea, cucul și plante: viorele, brebenei, leurda, toporași, ghiocei, lăcrămioarele. Pe coline se cultivă viță de vie, pe versanți — pomi fructiferi: meri, pruni, caiși, piersici, nuci, cireși, vișini. Pe văi se cultivă legume: roșii, castraveți, vinete, ceapă, ardei dulci, varză etc. Pe câmpuri se cultivă grâu, porumb, floarea-soarelui, orz, secară, ovăz. Dintre animale se cresc ovine, bovine, porcine, canine, iar dintre păsări: pui, rațe, gâște, curci. Orășelul
Strășeni () [Corola-website/Science/298032_a_299361]
-
corpului ei, fiind rănită și sângerând. A făcut tot ce a fost posibil să-l salveze pe Takuma, însă orășenii o vor bate cu lopeți până când aceasta va muri. După ce moare, se va transforma într-o ploaie de petale de cireș, iar cei trei asistenți împreună cu Kikuri sunt afectați de dispariția acesteia. Cu toate că Ai a dispărut, o tânără care contactase site-ul Corespondenței Iadului va primi pe mobil un mesaj care indica „Cerere acceptată. Fata Iadului”. După moartea stăpânei lor, Hone
Jigoku Shoujo () [Corola-website/Science/311926_a_313255]
-
incident mușamalizat de compania de autobuze unde lucra acesta. Treptat, starea de sănătate a mamei ei se agravează, fiind trimisă de la un spital la altul. Moare lângă fiica sa într-un templu shinto și Yuzuki o îngroapă în florile unui cireș, mergând să aștepte ajutor în apartamentul lor vechi. Yuzuki moare după puțin timp, singură și îmbrățișând un ursuleț de pluș. Cu durere, își acceptă noul rol pentru a-i putea răzbuna pe alții în numele lor. După ce devine Fata Iadului, prima
Jigoku Shoujo () [Corola-website/Science/311926_a_313255]
-
de: gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), castan sălbatic ("Aesculus hippocastanum"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), cireș ("Prunus avium"), plop tremurător ("Populus tremula"), arin de munte ("Alnus viridis"), arin negru ("Alnus glutinosa"), salcie albă ("Salix alba"), salcie căprească ("Salix caprea"). La nivelul ierburilor este întâlnită o gamă diversă de plante (unele foarte rare și protejate prin lege
Parcul Național Munții Rodnei () [Corola-website/Science/311373_a_312702]
-
care a fost expropiat și pe care s-a construit Cooperativa Agricolă de Producție (C.A.P.). [[Fișier:Schlehen.jpg|150px|left|thumb|Prun]] În mod curent se întâlnesc [[măr]]ul, [[Păr (pom fructifer)|părul]] și [[prun]]ul și doar sporadic [[cireș]]ul, [[vișin]]ul, [[nuc]]ul, [[frăgar]]ul și [[zarzăr]]ul. Dintre arbuștii fructiferi prin grădini se întâlnesc doar [[agriș]]ul și [[rozânchin]]ul. Localnicii fac semipreparate din fructe cum sunt "liurul"(mustul de mere) și chisălița(din [[prun]]e), la
Economia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309496_a_310825]
-
soluri mai puțin fertile care necesită îngrășăminte chimice și lucrări agrotehnice speciale. Predomină creșterea animalelor: bovine și ovine pe baza pajiștilor naturale și a culturilor de plante furajere și porcine. Se practică de asemenea pomicultura cu plantații de pruni, meri, cireși și viticultură în Depresiunea Severinului. Podișul Mehedinți nu dispune de resurse minerale de subsol, ci doar de unele roci utile între care calcarele, exploatate la Baia de Aramă și la Bahna. Industria prelucrătoare este concentrată în cele două orașe Baia de Aramă (textilă și
Podișul Mehedinți () [Corola-website/Science/309108_a_310437]
-
cultivarea unor plante precum grâul, secara, porumbul, sfecla de zahăr, floarea-soarelui. Sporadic, se mai cultivă in, rapiță, tutun, ricin etc. Dintre pomii frunciferi, cel mai răspândit este corcodușul care pare a aparține florei spontane. Alți pomi fruntiferi cultivați la Grindu: cireșul, vișinul, prunul, mărul, părul, gutuiul, nucul. Zootehnia este reprezentată de creșterea, în special în gospodăriile proprii, a unor animale precum vaca, porcul, oaia, capra, calul etc. Dintre păsările domestice crescute la Grindu amintim: găina, gâsca, rața, curca, porumbelul. Legumicultura este
Grindu, Ialomița () [Corola-website/Science/310566_a_311895]
-
Morii. Vegetația din cadrul județului se remarcă printr-o mare varietate floristică, ca urmare a poziției județului Mehedinți în partea de sud-vest a țării, la contactul cu extremitatea nordică a Peninsulei Balcanice. Dealurile sunt pline de pruni (soiuri obișnuite), meri, peri, cireși, gutui, nuci, viță de vie. În lungul văilor unde se observă “patria pădurilor de fag”, stejar, gorun, frasin, tei, salcâm, paltin, iar pe malul apei: răchită, salcă, arini și plopi. Fauna se remarcă prin specii diverse în funcție de vegetație astfel: în
Comuna Balta, Mehedinți () [Corola-website/Science/310646_a_311975]