7,311 matches
-
agglomération. Această nouă instituție va exercita multe sarcini obligatorii și va avea propriile resurse fiscale taxe professionelle unique. Legea din 2000 referitoare la includerea, solidaritatea socială și reînnoirea urbană (SRU Solidarité et Renouvellment Urbain)31 a încercat să aducă puțină coerență în acest sistem diversificat și oarecum fragmentat prin Scheme de Coerență Teritorială (SCOT Schémas de Cohérence Territoriale) dezvoltată de agglomérations și suplimentată de Urbanizarea Locală (PLU Plans Locaux d'Urbanisme). SCOT și PLU erau destinate să lucreze împreună în armonie
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
avea propriile resurse fiscale taxe professionelle unique. Legea din 2000 referitoare la includerea, solidaritatea socială și reînnoirea urbană (SRU Solidarité et Renouvellment Urbain)31 a încercat să aducă puțină coerență în acest sistem diversificat și oarecum fragmentat prin Scheme de Coerență Teritorială (SCOT Schémas de Cohérence Territoriale) dezvoltată de agglomérations și suplimentată de Urbanizarea Locală (PLU Plans Locaux d'Urbanisme). SCOT și PLU erau destinate să lucreze împreună în armonie. Cea din urmă a înlocuit Plans d'Occupation des Sols POS
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
de raționalizare. Din acest motiv, în 1999, prim-ministrul Lionel Jospin l-a rugat pe Pierre Mauroy, care, în calitate de prim-ministru în 1982 a supravegheat prima etapă a descentralizării, să elaboreze o comisie care să comunice relansarea și să dea coerență celei de-a doua etape a descentralizării. Chiar dacă această a doua etapă deja începuse, comisia Mauroy urma să ofere procesului un nou impuls și sens al direcției. Raportul Mauroy din 2000 cu privire la viitorul descentralizării 33 Mauroy și-a prezentat raportul
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
bună cunoaștere a intereselor de gen și o mai mare solidaritate în promovarea lor. Din analiza activităților desfășurate de Organizația de Femei a Partidului Democrat a reieșit că, în condițiile în care între „vârf” și „bază” nu va exista o coerență a acțiunilor, dacă activitățile caritabile vor determina profilul organizației, O.F.-P.D. nu va reuși să promoveze interesele politice ale membrelor sale. Afirmam anterior că la conturarea părții leului contribuie și stereotipurile. Între modul stereotip în care mass-media le
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
puternic organizate influențează decizia și negocierile politice și câștigă avantaje în detrimentul celor slab sau deloc organizate, care sunt excluse de la negocieri. Grupurile de interese speciale și diferențele de gen Una dintre principalele probleme ale tranziției din România este lipsa de coerență a politicilor publice aplicate de către guverne. Presiunea socială puternică a unor grupuri a făcut ca deciziile politice să difere în funcție de categoria de populație căreia îi erau adresate. În elaborarea politicilor publice, guvernele au tratat diferit categoriile sociale confruntate cu fenomene
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
corectă. Ea devine un mediator între regulile autoritare ale căsătoriei, propuse de Scriptură, și cele personale, stabilite de experiența vieții proprii. Își susține argumentele fără însă a apela și la contra-argumentele care i se opuneau, și, de aici, lipsa unei coerențe a discursului, care devine mai mult vindicativ decât logic. „Dacă e privit ca o predică, discursul ei este absurd, dar interpretat ca o pledoarie juridică, bazată pe o strategie retorică, este perfect valid.” 307 304 James W. Cook, That She
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
statele membre își vor asuma angajamentul de a-și reduce paleta de priorități de investiții, în conformitate cu aceste obiective. De asemenea, acest pachet legislativ armonizează normele privind diferite fonduri, dedicate între altele dezvoltării rurale și afacerilor maritime și pescuitului, în vederea sporirii coerenței acțiunii UE. Bugetul alocat politicii de coeziune de după 2013 este prezentat în figura. Test recapitulativ 1. Care a fost scopul inițial al fondurilor structurale? 2. Menționați câteva obiective asociate fondurilor structurale europene. 3. Cum a afectat criza financiară recentă cheltuielile
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
schimbării climatice deasupra altor preocupări. În anumite țări ale UE, portofoliile guvernamentale au fost redistribuite prin comasarea ministerelor energiei și mediului într-un singur minister, așa cum a procedat Franța în 2007 și Marea Britanie în 2008, cu scopul de a îmbunătăți coerența elaborării politicilor. Parlamentul European, în care Verzii sunt foarte bine reprezentați, este de asemenea puternic implicat în combaterea schimbărilor climatice. Politicile din domeniul schimbărilor climatice arată însă reacții diferite în cadrul guvernelor. Miniștrii energiei sau ai industriei tind să dorească o
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
piața unică. Comisia Europeană a demarat reforme în alegerea instrumentelor de politică propuse. Odată cu intrarea în secolul XXI, UE a adoptat un număr de directive ale cadrului de mediu care au ca scop evitarea reglementării excesive și o mai mare coerență a legislației UE. De pildă, Water Framework Directive (Directiva-Cadru a Apei) din anul 2000 consolidează setul anterior de reglementări prin înlocuirea a șapte din „primul val” al directivelor legate de apă. Solicitându-le tuturor statelor membre să coopereze în managementul
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
mediu evidențiind caracteristicile sale instituționale? 2. Treceți în revistă dezvoltarea bazei legale și caracteristicile procedurale ale politicii de mediu europene. 3. Dați exemple de directive ale cadrului de mediu ce au ca scop evitarea reglementării excesive și o mai mare coerență a legislației UE. 4. De ce UE nu a reușit să îmbunătățească semnificativ calitatea mediului înconjurător? 5. Cum a reușit Europa de Est să implementeze normele europene de mediu? 6. Care este rolul UE pe scena internațională în problemele de mediu? 7. Comentați
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
duratelor de realizare, a resurselor și a costurilor aferente. Planificarea operațională<footnote Ceaușu, I., Enciclopedia managerială, Editura ATTR, p. 203. footnote> este centrată pe exploatarea pe termen mediu și scurt a resurselor. Ea vizează căutarea unei eficiențe și a unei coerențe optime de exploatare. Planificarea operațională privește planurile de acțiune și gestiune bugetară ale întreprinderii. În vederea planificării operaționale a proiectelor de inovare, în decursul timpului au fost consacrate următoarele metode: diagramele cu bare (Gantt); metodele de planificare în rețea: - metoda CPM
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
corectă. Ea devine un mediator între regulile autoritare ale căsătoriei, propuse de Scriptură, și cele personale, stabilite de experiența vieții proprii. Își susține argumentele fără însă a apela și la contra-argumentele care i se opuneau, și, de aici, lipsa unei coerențe a discursului, care devine mai mult vindicativ decât logic. „Dacă e privit ca o predică, discursul ei este absurd, dar interpretat ca o pledoarie juridică, bazată pe o strategie retorică, este perfect valid.” 307 304 James W. Cook, That She
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Principiul intangibilității. Potrivit acestui principiu, bilanțul de deschidere al unui exercițiu trebuie să corespundă cu bilanțul de închidere al exercițiului precedent. Cerința acestui principiu este aplicabilă în contabilitate sine die, este una dintre aplicațiile cutumiare. Principiul intangibilității asigură continuitatea și coerența informațiilor furnizate de situațiile financiare în succesiunea temporală a acestora. 6) Principiul contabilității pe bază de angajamente<footnote „Accrual”. footnote>. Efectele tranzacțiilor și ale altor evenimente sunt recunoscute atunci când tranzacțiile și evenimentele se produc și nu pe măsură ce numerarul sau echivalentul
Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]
-
sau funcțiile îndeplinite de acestea. Dar ceea ce determină, după părerea noastră, interesul științific major pentru studiul sistemelor complexe constă mai mult în capacitatea acestora de a se adapta la mediu și a evolua până acolo încât să creeze o nouă coerență și ordine între componentele sale sau între sistem și mediu, proprietate denumită coevoluție. Un sistem complex capabil de adaptare și coevoluție se mai numește Sistem Adaptiv Complex și reprezintă obiectul de studiu al științelor complexității sau, cel puțin, a unei
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
și sistemelor multiagent. Datorită gradului mare de interes și nivelului ridicat de activitate din acest domeniu, la început teoriile și metodele referitoare la agenți pot apărea haotice și incoerente. Ne propunem ca, în acest capitol, să introducem o mai mare coerență și ordine, fără a dezvolta prea mult acest domeniu multidisciplinar deosebit de vast. Înainte de a trece la descrierea unor aplicații economice ale acestei teorii, să definim ce se înțelege prin termeni ca ,,agent”, ,,sistem bazat pe agenți” sau ,,sistem multiagent”. Există
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
nivel ar trebui să aibă controlul general al agentului. Acest subsistem de control poate fi el însuși un agent, numit și agent mediator, ale cărui intrări sunt informații privind stările nivelelor controlate, iar ieșiri sunt acțiuni care asigură consistența și coerența de comportament a agentului. O ultimă tendință în realizarea sistemelor multiagent este cea care pornește de la agenții care au raționamente practice. Aceștia sunt acei agenți a căror arhitectură este inspirată din modalitatea practică de gândire a oamenilor. Prin raționament practic
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
ofere noi și noi informații și cunoștințe relative la sistemul respectiv. Dar caracteristica definitorie a conectivității din cadrul unui CAS este că îl face capabil să se adapteze și să evolueze și, în acest fel, să creeze o nouă ordine și coerență. Această creare a unei noi ordini și coerențe reprezintă un factor determinant al complexității. Indivizii acționând aleator sau conform unei anumite agende niciodată nu pot să lucreze eficient ca un grup sau o organizație fără a crea o coerență în ce privește
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
la sistemul respectiv. Dar caracteristica definitorie a conectivității din cadrul unui CAS este că îl face capabil să se adapteze și să evolueze și, în acest fel, să creeze o nouă ordine și coerență. Această creare a unei noi ordini și coerențe reprezintă un factor determinant al complexității. Indivizii acționând aleator sau conform unei anumite agende niciodată nu pot să lucreze eficient ca un grup sau o organizație fără a crea o coerență în ce privește un nou mod de a lucra, noi structuri
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
și coerență. Această creare a unei noi ordini și coerențe reprezintă un factor determinant al complexității. Indivizii acționând aleator sau conform unei anumite agende niciodată nu pot să lucreze eficient ca un grup sau o organizație fără a crea o coerență în ce privește un nou mod de a lucra, noi structuri și relații diferite, în care ierarhiile pot fi răsturnate sau ignorate. Acest lucru, se pare că este influențat de viteza și intensitatea cu care se propagă influențele între agenții din cadrul CAS
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
mai precis „în condiții de nonechilibru, cel puțin, entropia poate produce, în loc de degradare, ordine și organizare. Dacă este așa, atunci entropia, însăși, își pierde caracterul său disipativ. În timp ce anumite sisteme dispar, alte sisteme evoluează simultan și cresc cu mai multă coerență.” (Prigogine și Stengers, 1985). În structurile disipative apare tendințe de a avea soluții alternative care se numesc bifurcații. Acest termen este nepotrivit, deoarece separarea poate să aibă loc între mai multe soluții posibile. O bifurcație poate conduce la mai multe
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
o organizație privită ca sistem, aceste condiții pot să determine atingerea unui punct critic care să ducă la dezordine sau la crearea unei noi ordini și organizări. În acest din urmă caz se spune că s-a creat o nouă coerență. Procesele feedback pozitive sau amplificatoare susțin această transformare și ele constituie un punct de plecare pentru înțelegerea mișcării constante între schimbare și stabilitate în sistemele adaptive complexe. Pentru a înțelege de ce este necesar ca CAS să atingă condițiile departe-deechilibru trebuie
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
prin modele mentale comune, generează, la rândul lor, învățare și cunoaștere. Apare, astfel, cu o deosebită claritate, legătura existentă între conectivitate, interdependență, emergență și autoorganizare. Acești piloni ai sistemelor adaptive complexe acționează împreună pentru a crea o nouă ordine și coerență, pentru a susține sistemul și a-i asigura supraviețuirea, în special atunci când mediul înconjurător se schimbă rapid. 5.3. Exemple de sisteme adaptive complexe în economie 5.3.1. Piața de capital ca sistem adaptiv complex Printre sistemele economice care
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
sunt false. Cu toate acestea, teoria piețelor de capital continuă și astăzi să dezvolte modele și proceduri de lucru bazate pe aceste ipoteze. Un motiv ar fi inerția mare existentă în științele economice, iar un alt motiv l-ar constitui coerența matematică și logică a modelelor abstracte realizate, chiar dacă ele nu au multe puncte comune cu realitatea. O alternativă la aceste teorii ar fi considerarea pieței de capital ca un sistem adaptiv complex. Pentru ca o astfel de schimbare de paradigmă să
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
evaluare in raport cu concepția formativa de baza; promovarea unor forme de evaluare distribuite de-a lungul semestrului, În regim planificat sau neplanificat. La realizarea și modernizarea planurilor de Învățământ se recomandă a se lua În considerare următoarele principii: principiul coerenței; principiul compatibilității; principiul modularizării; principiul flexibilității; principiul echilibrării activităților; principiul actualizării periodice (www.calisro.ro/). Curriculum-ul școlar. După cum se menționează În documentele elaborate de Consiliul Național pentru Curriculum (www.cnc.ise.ro), termenul de curriculum este consemnat pentru prima
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
are atribuție la om, În special la formarea sa continuă, se produce În sfera valorilor. Dar, valoarea apare ca urmare a acțiunii exercitate de spiritul uman asupra universului entropic ce ne Înconjoară, organizându-l, dându-i o anume logică și coerență, acțiune care nu se poate materializa decât Într-o arie circumscrisă. Nu poți organiza infinitul ! Epistemologia Învățământului este și ea formată esențial din valori. Ar fi dificil să se imagineze, de exemplu, nerecunoașterea de către cineva a principiilor, teoriilor, conceptelor etc.
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]