6,231 matches
-
spre profitul lor? Da, prohibiționiști, voi ați fost promotorii comunismului. Da, proprietari, voi ați distrus în spirite adevărata noțiune de Proprietate. Această noțiune este dată de Economia politică și voi ați proscris Economia politică pentru că, în numele dreptului de proprietate, ea combătea nedreptele voastre privilegii. Și când școlile moderne, aceste școli care vă înspăimântă atât de mult, au luat puterea, la ce s-au gândit ele, ca și voi, prima dată? Să suprime Economia politică, căci știința economică este un protest perpetuu
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
ne va fi permis să spunem că în această privință nu ne temem de o comparație. Fiecare dintre acești Decius 27 are un plan care trebuie să realizeze fericirea umanității și toți au aerul de a spune că, dacă îi combatem, este pentru că ne este teamă pentru averea noastră sau pentru alte avantaje sociale. Nu; îi combatem deoarece considerăm ideile lor false, iar proiectele lor tot atât de puerile pe cât sunt de dezastruoase. Căci dacă ni s-ar fi demonstrat că se poate
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Fiecare dintre acești Decius 27 are un plan care trebuie să realizeze fericirea umanității și toți au aerul de a spune că, dacă îi combatem, este pentru că ne este teamă pentru averea noastră sau pentru alte avantaje sociale. Nu; îi combatem deoarece considerăm ideile lor false, iar proiectele lor tot atât de puerile pe cât sunt de dezastruoase. Căci dacă ni s-ar fi demonstrat că se poate face să coboare pentru totdeauna fericirea pe pământ printr-o organizare factice, există printre noi unii
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
creștere corespunzătoare a lucrurilor al căror schimb îl facilitează această monedă. Asimilați moneda jetoanelor? Cu siguranță că nu, în alte privințe; da, din punct de vedere al raționamentului pe care mi l-ați opus și pe care trebuia să îl combat. Remarcați un lucru. Ca să aibă loc o creștere generală a cantității de monedă într-o țară, trebuie fie ca această țară să aibă mine, fie comerțul său să aibă loc în așa fel încât să ofere lucruri utile pentru a
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
ne copleși. Mi s-a părut că acest Comunism (căci există mai multe specii) se prevala într-o manieră foarte logică de argumentația protecționistă și se mărginea la a trage concluziile. Ca urmare, mi s-a părut util să îl combat pe acest teren; căci, deoarece acest Comunism se înarma cu sofismele propagate de către comitetul Mimerel, nu era nicio speranță de a-l învinge atât timp cât aceste sofisme ar rămâne în picioare și triumfătoare în conștiința publică. Acesta este punctul de vedere
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
bun sau rău din punct de vedere administrativ sau fiscal, ne preocupă mai puțin. Dar imediat ce acționează în mod intenționat în sens protector, adică imediat ce se manifestă o gândire de spoliere și negarea, în principiu, a dreptului de Proprietate, îl combatem nu ca tarif, ci ca sistem. În aceasta constă, credem noi, gândirea pe care ne străduim să o ruinăm în mintea oamenilor pentru ca să o ștergem din legile noastre. Se va pune fără îndoială întrebarea de ce, având în vedere chestiunea generală
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
foarte neîncrezători în ceea ce privește intervenția guvernamentală. Ei văd în aceasta neajunsuri de tot felul, o pierdere a libertății, a energiei, a prevederii și a experienței individuale, care sunt fondurile cele mai de preț ale societăților. Li se întâmplă, deci, adesea să combată această intervenție. Dar nu din același punct de vedere și pentru același motiv care îi face să respingă Protecția. Să nu se facă deci un argument împotriva noastră din predilecția noastră, prea accentuată poate, pentru libertate și să ni se
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
pe dreptul individual, ci pe violarea sa permanentă și sistematică! Nu, autorul cărții pe care o am sub ochi nu poate susține o asemenea teză. Dar nu este de ajuns să nu o susțină, ar fi trebuit poate să o combată. Nu este de ajuns să fie atacat acest Comunism grosolan și absurd afirmat de câțiva sectari în foi denigrate. Ar fi fost poate bine să fie dezvăluit și veștejit acel Comunism îndrăzneț și subtil care, prin simpla pervertire a justei
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
el se păzește să uite că misiunea sa este de a garanta proprietățile, nu de a le nivela. Ce dezordine, ce confuzie în fapte! Și cum ați vrea dumneavoastră să nu rezulte din aceasta dezordine și confuzie în idei? Veți combate mult și bine Comunismul; atât timp cât veți fi văzut menajându-l, cocoloșindu-l, mângâindu-l în această parte a legislației pe care a invadat-o, eforturile dumneavoastră vor fi în van. Este un șarpe care, cu aprobarea dumneavoastră, prin grija dumneavoastră
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
cărțile, într-un cuvânt domeniul gândirii, și în cartea dumneavoastră o atacați cu vigoare. Eu însă cred că recunosc penetrarea anterioară a acesteia, cu asentimentul și asistența dumneavoastră, în legislație și în domeniul practic, și aici mă străduiesc să o combat. Apoi, vă fac să remarcați inconsecvența în care ați cădea în cazul în care, combătând Comunismul în perspectivă, menajați, ba chiar încurajați, Comunismul în acțiune. Dacă îmi răspundeți: "Acționez astfel deoarece Comunismul realizat prin tarife, deși opus Libertății, Proprietății și
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
însă cred că recunosc penetrarea anterioară a acesteia, cu asentimentul și asistența dumneavoastră, în legislație și în domeniul practic, și aici mă străduiesc să o combat. Apoi, vă fac să remarcați inconsecvența în care ați cădea în cazul în care, combătând Comunismul în perspectivă, menajați, ba chiar încurajați, Comunismul în acțiune. Dacă îmi răspundeți: "Acționez astfel deoarece Comunismul realizat prin tarife, deși opus Libertății, Proprietății și Justiției, este totuși de acord cu Utilitatea generală și această considerație mă face să trec
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
o frumoasă utopie. El este întemeiat pe drept și pe justiție; el realizează libertatea; el consacră proprietatea; el ar avea drept consecință uniunea popoarelor, domnia fraternității printre oameni. Aveți de mii de ori dreptate în principiu, dar noi vă vom combate până la extreme și prin toate mijloacele, deoarece concurența străină ar fi fatală muncii naționale. Mi-am luat libertatea să le adresez acest răspuns: Neg că concurența străină ar fi fatală muncii naționale. În orice caz, dacă lucrurile ar sta astfel
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
poate avea o alegere făcută pentru un motiv străin scopului pe care vi-l propuneți. Nu mă interesează toate lucrurile astea. Este unul dintre cei 221. Dar Bastiat nu se mărginea, în acest prim eseu ieșit de sub pana sa, să combată sofismele electorale; el emitea deja asupra guvernului și asupra atribuțiilor sale naturale considerații în care se găsește întreaga doctrină liberală, al cărei campion neobosit a devenit mai târziu. Dacă vasta mașinărie guvernamentală s-ar închide întotdeauna în cercul atribuțiilor sale
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
deturneze brusc cursul lucrărilor sale. Un dușman chiar mai redutabil decât protecționismul cu care avea, în rest, numeroase afinități -, socialismul, se ivise, amenințător și formidabil, din baricadele lui Februarie. Bastiat s-a întors împotriva acestui nou adversar și l-a combătut pe domnul Louis Blanc și ideile sale cu aceeași ardoare, cu aceeași vervă pe care le mobilizase odinioară împotriva domnilor Odier, Lebeuf și Mimerel. În primele zile ale revoluției, și-a dat concursul unei foi pe care distrugerea, vai!, provizorie
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
ocupe de răscumpărarea forțată a tuturor industriilor, de remiterea în mâinile statului a tuturor proprietăților, de organizarea atelierelor sociale, de crearea unuia sau mai multor miliarde de monedă de hârtie, etc. etc. Bastiat nu a încetat nicio singură zi să combată aceste funeste reverii, fie în presa cotidiană, fie în Liberul schimb, care apărea atunci în ultimele sale numere, fie în Jurnalul economiștilor, fie în micile pamflete al căror succes, grație Cerului, a devenit popular. Și să adăugăm următorul fapt, spre
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
pamflete al căror succes, grație Cerului, a devenit popular. Și să adăugăm următorul fapt, spre onoarea economiștilor: toți rivalizau în zel în această cruciadă împotriva utopiei. În timp ce Bastiat se servea de prima tribună care îi ieșea în cale pentru a combate sofismele și iluziile socialismului, domnul Michel Chevalier publica, în Jurnalul de dezbateri, curajoasele și remarcabilele sale scrisori privind organizarea muncii; domnul Wolowski avea să-l combată pe domnul Louis Blanc la Luxembourg; domnul Léon Faucher îl ataca pe imprudentul inovator
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
În timp ce Bastiat se servea de prima tribună care îi ieșea în cale pentru a combate sofismele și iluziile socialismului, domnul Michel Chevalier publica, în Jurnalul de dezbateri, curajoasele și remarcabilele sale scrisori privind organizarea muncii; domnul Wolowski avea să-l combată pe domnul Louis Blanc la Luxembourg; domnul Léon Faucher îl ataca pe imprudentul inovator în Revue de Deux-Mondes; domnii Coquelin, Joseph Garnier, Fonteyraud, ajutați de domnii Potonié și de alți liber-schimbiști devotați, au întemeiat clubul libertății muncii. Fiecare lupta, în
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
și atrăgătoare. Dar de ce trebuie ca, în loc de a utiliza, după exemplul lui Rossi, acest stil plin de magie pentru a ilumina cu o claritate nouă adevărurile fundamentale ale științei economice, Bastiat s-a servit uneori de el pentru a le combate ca și cum nu le-a înțeles? De ce a trebuit ca, în loc să demonstreze că economiștii n-au predat niciodată altceva decât solidaritatea și armonia intereselor, ceea ce ar fi putut face cu atâta ușurintă, aproape că i-a semnalat ca fiind doctori ai
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
se schimbă pe servicii, se aseamănă până în punctul de a se confunda cu formula economiștilor, produsele se schimbă pe produse; teoria sa asupra valorii nu diferă decât în ceea ce privește expresia de cea a economiștilor, căci eroarea materialității valorii, pe care o combate pe bună dreptate, datează din copilăria științei, iar cea a utilității confundată cu valoarea nu a fost niciodată o eroare generalizată printre economiști, care au distins întotdeauna foarte bine între "valoarea de utilitate" și "valoarea de schimb". În ceea ce privește populația, Bastiat
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
cu ocazia reuniunii regionale a Societății Mont Pèlerin ținute la Nairobi, Kenya. 77 Banca centrală a Statelor Unite ale Americii (n. tr.). 78 Act legislativ adoptat în iunie 1933, ca parte a măsurilor "New Deal" inițiate de președintele Franklin Delano Roosevelt pentru a combate efectele Marii Crize, care autoriza executivul SUA să reglementeze și să cartelizeze industria, printr-un așa-numit "cod de bună conduită", și relațiile de muncă. El a autorizat, de asemenea, inițierea unor vaste lucrări publice cu scopul de a crea
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
decât efecte nefaste. Câți vor regăsi filonul cultural autentic, oferit nouă în stare pură, în această mică bătălie culturală în care unii îl invocă de pe poziții culturaliste, alții de pe poziții autohtoniste, iar alții, exasperați de primii și ultimii deopotrivă, îl combat și detestă de pe încă alte poziții? Îi spun lui Noica toate acestea. Dacă există vreun punct de contact între mine și "autohtoniști", am să vă rog să nu-l căutați în latura de ridicol a problemei. Când m-am aplecat
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
echivalentă cu orice propoziție adevărată". De pildă: "Afară ninge." este echivalentă cu "Trenul de Sibiu ajunge în București la ora 3." - Da; din punctul de vedere al valorii de adevăr, aceste două propoziții sânt echivalente. Cel mai ușor este să combați logica la nivelul exemplelor. Când și-au bătut joc de ea, scriitorii (Molière sau Ionesco) așa au procedat. Dar dacă nu o cobori la nivelul exemplelor, logica nu mai apare într-o lumină ridicolă. Mașinile, de pildă, funcționează perfect cu
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
spațiul incert dintre istorie și mahala, se petrec fără noi. Mi s-a făcut nespus de dor de acel Andrei cald, bun, îndrăgostit și vulnerabil. Mi-am amintit cum vibram amândoi sub ecourile Jurnalului de la Păltiniș, proaspăt apărut, și cum combăteam de zor, fiecare pe frontul său, și cum la capătul acestei Aus-einadersetzung, al acestei corespondențe dezlănțuite cu cei din țară, a luat naștere Epistolarul... M-am revăzut stând la masa de lucru din camera mea și citind prima scrisoare care
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
când eu pot să port în mine "frica de Dumnezeu" fără să bat câmpii despre "Ființa Supremă", "posibilul non-manifest" sau "non-manifestabil", "arborele sefirotic" și alte constructe asemenea menite să astupe hăul fatalei noastre ignorante? Toate aceste construcții somptuoase menite să combată resemnarea în finit și să ne satisfacă apetitul ezoteric seamănă teribil cu palatele din povestirile orientale care sânt purtate prin văzduh având ca simplu suport un covor fermecat. La ce bun travaliul solemn al unor gânditori care, timp de un
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
neinițiat în misteriele faptelor ce se țes în Bucovina. - O nu, nu domnilor, cauza e cu mult mai joasă de cum o credeți d-voastră. Se știe, când e vorba de cauza confesională în Bucovina, pe a căreia agitatori unii îi combat și-i blamă, se știe că ea nu e decât cauza averilor națiunei românești din Bucovina, că națiunea, sub numele de confesiune, e proprietara de drept a unor averi întinse, că confesiunea e garanția dreptului și numele în care te
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]