KorAP: Find »[drukola/base=comună & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...104 105 106 ...5453 >

136,312 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004

apărut societăți comerciale și întreprinzători particulari care au avut un rol important asupra economiei, prin efortul concurenței în ridicarea calității prestațiilor de servicii, aprovizionarea cu bunuri de larg consum și a relațiilor dintre producător și consumator. V.S. 2.2. POPULAȚIA COMUNEI LESPEZI 2.2.1. NUMĂRUL LOCUITORILOR: 6.078 Elementul uman se reflectă în dezvoltarea economică a comunei, în funcție de numărul populației și de pregătire. Numărul de locuitori a fost fluctuant datorită dezvoltării economice a comunei de-a lungul timpului, a condițiilor

Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
în ridicarea calității prestațiilor de servicii, aprovizionarea cu bunuri de larg consum și a relațiilor dintre producător și consumator. V.S. 2.2. POPULAȚIA COMUNEI LESPEZI 2.2.1. NUMĂRUL LOCUITORILOR: 6.078 Elementul uman se reflectă în dezvoltarea economică a comunei, în funcție de numărul populației și de pregătire. Numărul de locuitori a fost fluctuant datorită dezvoltării economice a comunei de-a lungul timpului, a condițiilor actuale și a evoluției istorice. În general, pentru trecutul mai îndepărtat datele lipsesc din cauza distrugerii arhivelor în timpul

Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
și consumator. V.S. 2.2. POPULAȚIA COMUNEI LESPEZI 2.2.1. NUMĂRUL LOCUITORILOR: 6.078 Elementul uman se reflectă în dezvoltarea economică a comunei, în funcție de numărul populației și de pregătire. Numărul de locuitori a fost fluctuant datorită dezvoltării economice a comunei de-a lungul timpului, a condițiilor actuale și a evoluției istorice. În general, pentru trecutul mai îndepărtat datele lipsesc din cauza distrugerii arhivelor în timpul bombardamentelor din 1944. Anul Numărul Natalitate Mortalitate Spor natural Total B F 1894 6.015 2995 3020

Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
84 85 -0.2‰ 1996 6.078 72 100 -4.6‰ 1998 87 83 0.6‰ 2002 6.078 Analizând evoluția numărului de locuitori între 1894 și 2002, constatăm o creștere între 1894 și 1912, datorită întinderii mai mari a comunei, dar și a construirii fabricii de sticlă și a podului de fier de peste Siret, care au impulsionat economia comunei. Din 1912, până în 1930, populația scade pe fondul primului război mondial. După 1930, crește din nou, până la al doilea război mondial

Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
Analizând evoluția numărului de locuitori între 1894 și 2002, constatăm o creștere între 1894 și 1912, datorită întinderii mai mari a comunei, dar și a construirii fabricii de sticlă și a podului de fier de peste Siret, care au impulsionat economia comunei. Din 1912, până în 1930, populația scade pe fondul primului război mondial. După 1930, crește din nou, până la al doilea război mondial, când scade iarăși vertiginos, după care reia trendul crescător până în 1977. În 1973, atinge cel mai ridicat nivel: 7142

Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
nivel: 7142 de locuitori, după care scade din nou ajungând după anul 2000 la 6078 de locuitori. În prezent, populația stagnează datorită căderii economice și a sporului natural redus. În ceea ce privește numărul de locuitori, Lespezi este una dintre cele mai mari comune din județul Iași, ocupând locul al 16-lea din 91 de comune, cea mai mare fiind Holboca (12317 de locuitori), iar cea mai mică - Mădârjac (1567 de locuitori). V.S. 2.2.2. DENSITATEA POPULAȚIEI Densitatea medie este 0,9 loc

Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
2000 la 6078 de locuitori. În prezent, populația stagnează datorită căderii economice și a sporului natural redus. În ceea ce privește numărul de locuitori, Lespezi este una dintre cele mai mari comune din județul Iași, ocupând locul al 16-lea din 91 de comune, cea mai mare fiind Holboca (12317 de locuitori), iar cea mai mică - Mădârjac (1567 de locuitori). V.S. 2.2.2. DENSITATEA POPULAȚIEI Densitatea medie este 0,9 loc/ha sau 113,6 loc/km, în 1996. După V. Grigoraș, autorul

Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
medie este 0,9 loc/ha sau 113,6 loc/km, în 1996. După V. Grigoraș, autorul studiului „Populația comunei Lespezi”, în perioada 19681999, densitatea medie (generală) a fost oscilantă, în funcție de evoluția numerică a populației, dar și de variația suprafeței comunei. În perioada menționată, suprafața comunei a oscilat între 52,87 km2 și 52,69 km2. Prin urmare, principala cauză a variației densității a determinat și evoluția numerică a populației. Creșterea și descreșterea numărului de locuitori în perioada luată în discuție

Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
ha sau 113,6 loc/km, în 1996. După V. Grigoraș, autorul studiului „Populația comunei Lespezi”, în perioada 19681999, densitatea medie (generală) a fost oscilantă, în funcție de evoluția numerică a populației, dar și de variația suprafeței comunei. În perioada menționată, suprafața comunei a oscilat între 52,87 km2 și 52,69 km2. Prin urmare, principala cauză a variației densității a determinat și evoluția numerică a populației. Creșterea și descreșterea numărului de locuitori în perioada luată în discuție a dus la creșterea și

Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
să se înregistreze valoarea minimă de 113,6 locuitori/km2. Cele mai mari densități de populație se înregistrează în vetrele satelor Lespezi și Bursuc Deal, iar populația cea mai rară este în satul Dumbrava. Lespezi se situează așadar în categoria comunelor cu densitate generală medie. V.S. 2.2.3. EVOLUȚIA DEMOGRAFICĂ Evoluția numărului total al populației nu este liniară și nici uniformă, datorită sporului natural (bilanțul natural), mai exact a diferenței dintre natalitate și mortalitate, într-un an, la o mie

Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
mie de locuitori, dar și pe fondul migrațiilor care au loc în fiecare an. Bilanțul natural poate avea valori negative, atunci când mortalitatea este mai mai mare decât natalitatea. Bilanțul natural, alături de cel migratoriu, influențează direct evoluția numerică a populației. Pentru comuna Lespezi, bilanțul natural a avut între cele două războaie mondiale valori de 19‰ (1912) și 31,2‰ (1930), scăzând în timpul celui de-al doilea război mondial până la valori negative, după care a crescut rapid la 37,5‰ (1948), urmând o

Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
mai multe puncte de vedere: pe sexe, pe categorii de vârstă, pe naționalități, după ocupații etc. Structura pe sexe este, de regulă, rezultatul unor cauze biologice, dar și al altor contexte sociale cum sunt războaiele sau migrațiile la muncă. În comuna Lespezi, această structură a fost urmărită pe o perioadă mai întinsă, fiind folosite datele recensămintelor din anii 1930, 1956, 1966, 1977 și 1992. Astfel, se observă că pentru anul 1930, dintr-o populație de 6.335 de locuitori, 49,6

Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
8% în 1966, la 22,5% în 1992, Odată cu procesul de îmbătrânire demografică au apărut și consecințe economice, sociale, demografice, chiar psihologice. V.S. 2.2.6. STRUCTURA ETNICĂ Românii reprezintă populația majoritară (97,7 % în 1992) pe actualul teritoriu al comunei Lespezi. Informațiile pentru structura etnică a populației ni le oferă documentele istorice vechi și, mai nou, recensămintele din anii 1930, 1956, 1966, 1977 și 1992. Analizând tabelul putem evidenția creșterea numerică și procentuală a populației de etnie română, față de celelalte

Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
țigani lingurari. În număr mai mic sunt și la Lespezi, Buda și Dumbrava. Marea majoritate a etniei s-a amestecat cu populația română, astfel încât astăzi mai sunt doar 7 rromi declarați. Evreii. În prima jumătate a secolului al XIXlea, în comuna Lespezi au ajuns polonezi, armeni și evrei din Galiția și Bucovina, din cauza ocupației austro-ungare, și din Basarabia ocupată de Rusia, la 1812. Evreii s-au stabilit la Lespezi și la Heci. Evreii, cât și armenii sau polonezii, au avut un

Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
Romașcan, Hoizer, Hoiși și duși la Fălticeni, de unde nu s-au mai întors. După al II-lea război mondial, odată cu constituirea statului Israel, mare parte au emigrat, ajungând în 1956 să mai reprezinte doar 0,5% din populația totală a comunei, față de 16,4% în 1930, iar din 1966 să nu mai existe nici un reprezentant declarat al acestei etnii. Ultimii au fost Solo Șmilovici și Tuldi Moscovici, plecați după război. Rusii lipoveni au venit și s-au așezat pe Valea Siretului

Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
de persoane (9,6%) în administrație; - 249 de persoane (28,6%) implicate în alte activități. O categorie de populație o reprezintă șomerii, persoane de peste 18 ani, apte de muncă și în căutarea unui loc de muncă. În perioada 19922000, în comuna Lespezi au beneficiat de șomaj 1217 persoane. Populația la Recensământul populației și locuințelor din 18 martie 2002: 2.2.8. EVOLUȚIA ADMINISTRATIVĂ A LOCALITĂȚII De-a lungul timpului, Lespezi a fost un centru de populație rurală: sat, târg, centru de

Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
la Recensământul populației și locuințelor din 18 martie 2002: 2.2.8. EVOLUȚIA ADMINISTRATIVĂ A LOCALITĂȚII De-a lungul timpului, Lespezi a fost un centru de populație rurală: sat, târg, centru de plasă (1929-1950), iar în prezent este centru de comună. Conducerea administrativă a comunei își desfășoară activitatea într-o clădire special construită în 1929, în centrul localității Lespezi, la circa 50 de metri de D.J. 208. Clădirea a fost extinsă și reparată în ani. Între 1812 și 1825, apare pe

Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
locuințelor din 18 martie 2002: 2.2.8. EVOLUȚIA ADMINISTRATIVĂ A LOCALITĂȚII De-a lungul timpului, Lespezi a fost un centru de populație rurală: sat, târg, centru de plasă (1929-1950), iar în prezent este centru de comună. Conducerea administrativă a comunei își desfășoară activitatea într-o clădire special construită în 1929, în centrul localității Lespezi, la circa 50 de metri de D.J. 208. Clădirea a fost extinsă și reparată în ani. Între 1812 și 1825, apare pe lista de înființare a

Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
4 iulie 1875, publicată în Monitorul Oficial nr. 163, se aprobă că de la data de 5/17 decembrie 1875, județul Suceava să fie împărțit în trei plase administrative: Plasa Muntele, Plasa Moldova și Plasa Siretului (din care făcea parte și comuna Lespezi). Județul Suceava se întindea pe 160 km, de la Dorna până la Costești (între Ruginoasa și Târgu Frumos). În 1892, târgul Lespezi devenea reședința Plasei Siretului de Sus, județul Suceava. În 1923, sa înființat județul Fălticeni, care cuprindea cinci plase, inclusiv

Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
Târgu Frumos). În 1892, târgul Lespezi devenea reședința Plasei Siretului de Sus, județul Suceava. În 1923, sa înființat județul Fălticeni, care cuprindea cinci plase, inclusiv Lespezi și Pașcani. În 1929, județul Fălticeni devine județul Baia, cu reședința la Fălticeni, iar comuna Lespezi rămâne în Plasa Siretul. În 1938, lua ființă o nouă unitate administrativă, „ținutul”, iar județul Baia, împreună cu județele Pașcani, Bacău, Vaslui, Neamț, Roman, Botoșani intrau în componența ținutului Prut, cu reședința la Pașcani până în 1940. În 1942, comuna Lespezi

Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
iar comuna Lespezi rămâne în Plasa Siretul. În 1938, lua ființă o nouă unitate administrativă, „ținutul”, iar județul Baia, împreună cu județele Pașcani, Bacău, Vaslui, Neamț, Roman, Botoșani intrau în componența ținutului Prut, cu reședința la Pașcani până în 1940. În 1942, comuna Lespezi făcea parte din plasa Dolhasca, iar în 1950 intra în componența raionului Pașcani. În urma împărțirii teritoriale din 1968, este comună în județul Iași, având în componență satele Lespezi, Bursuc Deal, Bursuc Vale, Heci, Buda și Dumbrava. La 1900, comuna

Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
comuna Lespezi făcea parte din plasa Dolhasca, iar în 1950 intra în componența raionului Pașcani. În urma împărțirii teritoriale din 1968, este comună în județul Iași, având în componență satele Lespezi, Bursuc Deal, Bursuc Vale, Heci, Buda și Dumbrava. La 1900, comuna Lespezi făcea parte din Plasa Siretul de Sus, cu reședința la Lespezi. Pretura era în clădirea cu etaj de pe colț unde a fost oficiul poștal și laboratorul de cofetărie. Roșca a fost ultimul pretor înainte de război. Soția sa a fost

Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
Dolhasca; - 1832 - înglobează satul Budeni (Vârâții Budei); - 1833 - sat în ocolul Șomuz; 1834 - sat în ocolul Siretului; - 1844 - înglobat în satul Dolhasca; - 1845 - separat de satul Dolhasca; - 1846 - contopit cu satul Dolhasca; - 1854 - separat de satul Dolhasca; 1865 - sat în comuna Dolhasca; - 1896 - pierde cătunul Vârâții Budei, devenit satul Budeni; - 1898 - satul Buda avea 165 de case, populația de 719 persoane (360 bărbați și 359 de femei), din care contribuabili 120. Împroprietăriți la 1864 și 1879 erau 68 de fruntași, 94

Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
fost înființată în 1882 și era frecventată de 23 de elevi, era mixtă și deservită de un învățător. Vatra Vasile SIMINA (coord.) 78 satului avea, în 1898, 85 de fălci („Dicționarul Geografic” al lui I. Lahovari - 1901). - 1908 - sat în comuna Lespezile; - 1925 - sat în comuna Budeni; - 1929 - sat în comuna Lespezile; - 1931 - sat în comuna Budeni;1932 - sat în comuna Lespezile; - 1968 - sat în comuna Lespezi, județul Iași („Studii Monografice: Pașcani și împrejurimile”, Vol. I, Paul Nechifor, 1997 - Iași); - 1975

Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
era frecventată de 23 de elevi, era mixtă și deservită de un învățător. Vatra Vasile SIMINA (coord.) 78 satului avea, în 1898, 85 de fălci („Dicționarul Geografic” al lui I. Lahovari - 1901). - 1908 - sat în comuna Lespezile; - 1925 - sat în comuna Budeni; - 1929 - sat în comuna Lespezile; - 1931 - sat în comuna Budeni;1932 - sat în comuna Lespezile; - 1968 - sat în comuna Lespezi, județul Iași („Studii Monografice: Pașcani și împrejurimile”, Vol. I, Paul Nechifor, 1997 - Iași); - 1975 - suprafața de 127,97 ha

Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]