4,753 matches
-
eternitatea. De ce să nu transformăm răstimpul petrecut pe această planetă în prilejuri de jubilații? Cum? De exemplu, bucurându-ne de tot ce ni se întâmplă și e plasat sub semnul binelui, profitând de acest moment, aderând la această clipă. A conștientiza bogăția unei clipe efemere, dar fericite, a ști că ea constituie un dar într-o existență plasată majoritar sub semnul negativității, iată o rețetă lesne de aplicat și direct aducătoare de bucurie. Această energie pozitivă ne permite să suportăm mai
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
s-a făcut după criterii academice și însăși pregătirea examenelor și apoi înfruntarea lor au contribuit la dezvoltarea unor atitudini favorabile adaptării la învățarea universitară. Așa cum se constată, ei afirmă responsabilitate față de pregătire, planificare și buna gestionare a timpului și conștientizează mai bine corespondența dintre profilul facultății și propriile capacități și aptitudini. Studenții de la geografie au intrat în facultate pe baza mediei de la bacalaureat și au fost lipsiți de ocazia de a se confrunta cu solicitările examenului de admitere care sunt
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
care transcend ședința; propagarea mai eficientă a reprezentărilor create sau asumate de colegiul senatului în raport cu cele create în consiliile profesorale ale facultăților; insuficienta utilizare a mijloacelor materiale ca medii reprezentaționale de către consiliile profesorale. Aceste rezultate arată că, în timp ce colegiul senatului conștientizează importanța de a controla propagarea reprezentărilor în structurile de decizie, consiliile profesorale al facultăților ignoră condițiile care împiedică utilizarea reprezentărilor sale ca resurse în aceleași activități. În practicile obișnuite, înțelesurile candidate la calitatea de rezultate finale ale activităților cognitive din
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
O ne pune frecvent în fața unor abateri deontologice grave. Astfel, putem vedea patroni cu protocoale de testări psihologice în mână rezolvându-și intențiile de disponibilizare a personalului sau de penalizare a angajaților, de stopare de la o promovare etc. Ei nu conștientizează faptul că, dacă ar avea un sistem de evaluare a performanțelor profesionale și dacă ar opera în baza unor examene de cunoștințe obiective, soluția disponibilizărilor ar avea o justificare legală. Nu se gândesc nici la costurile implicate de formarea profesională
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
a diferitelor forme de activități corporale. Cunoașterea unor modalități simple de evaluare periodică a stării funcționale a organismului este, pentru această categorie de vârstă, mai ales în condițiile specifice UMF, un mijloc eficient de a i determina pe studenți să conștientizeze necesitatea practicării regulate a activităților sportive, atât în cadrul lecțiilor de educație fizică cât și independent.
STUDIU PRIVIND EFECTELE LECȚIILOR DE EDUCAȚIE FIZICĂ ASUPRA PROFILULUI SOMATO-FUNCȚIONAL AL STUDENȚILOR U.M.F. „CAROL DAVILA” BUCUREŞTI. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Doru Tudor, Maria Tudor () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_793]
-
obișnuiți cu competițiile și, mai ales, nu cred în competiții, deoarece situația ultimilor ani le-a demonstrat că totul se aranjează [...]. Am observat în timpul facilitării că oamenii care sunt recunoscuți de către sat ca fiind cinstiți și gospodari se retrag, atunci când conștientizează responsabilitatea pe care urmează să o aibă și majoritatea nu o fac din lașitate, ci datorită faptului că nu au experiență în gestionarea resurselor financiare și se tem de eventuale hoții. Ținând cont de această situație, am simțit nevoia de
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
activitate de organizare, ci și o formă concretă de sprijin furnizată celor direct implicați în realizarea activităților. În acest scop, supervizorul comunică și informează, furnizând resurse suplimentare celor deja existente la supervizați și urmărește îndeaproape gradul de motivare al supervizaților, conștientizându-le acestora nevoile și interesele. În dezvoltarea comunitară, supervizarea este percepută de unii beneficiari ca o activitate de supraveghere strictă și la limită, ca o neîncredere a finanțatorului în competența și onestitatea responsabililor cu implementarea proiectelor în comunitate. („Suntem bucuroși
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
acțiuni iraționale, atipice). Desigur, această emoționalitate severă, dezorganizantă, este întâlnită mai ales în cazul anumitor tipologii umane, cum sunt cele impresionabile/ sugestibile, sau cele egocentrice, revendicative. Trebuie menționate și situațiile, e drept mai rare, când scorul comportamentului motivat nu este conștientizat; în astfel de împrejurări subiectul respectiv va resimți consecințele emoționale ale frustrării, fără să fie în stare să descopere cauzele adevărate. 3. Mulți dintre cercetătorii frustrației văd în „emoționalitate în afectul puternic, particularitatea tipică a frustrației. De exemplu, English H.
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
privațiune, care va da naștere unei tensiuni emoționale, unei nevoi de descărcare, stare explicată: uneori prin reaua intenție a altcuiva ,,alteori prin propriile incompetențe, sau alteori este nedetermintă, subiectul frustrat neputând-o lega de o cauză precisă (nu o poate conștientiza, pe moment, datorită originii subconștiente a cauzei, sau datorită, unei stări pasagere de confuzie mentală). În acest ultim caz, de trăire nedeterminată, a stării de frustrație, cel aflat în starea, de tensiune caută, o „pricină”, fiind gata să descarce, chiar
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
adaptare a personalității, sunt următoarele lucruri: dacă forma „primară” a frustrației poate fi înțeleasă numai prin privațiune (blocarea unei pulsiuni, tendințe organice și prin descărcarea uneori nediferențiată, a tensiunii, în forma „secundară” a frustrației, starea de privațiune este finalizată și conștientizată fie prin atribuind altei persoane intenția de a ne deposeda de un bun sau de un drept, fie având conștiința unor cauze de ordin subiectiv, intrapersonal, a unei deposedări de ordin natural, ereditar. La acești doi poli ai finalității explicative
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
realizat printr-o bună cunoaștere a posibilităților și posibilităților proprii. Cunoașterea obiectivă de sine ne ajută să evităm situațiile în care nivelul de aspirație este exagerat de înalt, capacitățile proprii neputând face față acestui individ. Acei subiecți care nu-și conștientizează decalajul real între nivelul aspirațiilor și posibilitățile psihologice proprii de realizare, ajung, drept consecință a aspirației rupte de realitate, să ceară / să pretindă mai mult decât oferă; este cazul de exemplu, a acelor elevi și studenți care mereu au impresia
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
regimului concentraționar dincolo de zidurile Închisorilor și ale birourilor de anchetă. Exigențele regimului de detenție au fost așadar extinse, depășind zidurile Închisorilor, și au impregnat societatea. După eliberarea foștilor deținuți politici, brutalitățile din anii instalării și consolidării regimului comunist au fost conștientizate cu o mai mare pregnanță, frica a părăsit și ea sediul Securității, a ieșit din pușcării și lagăre de muncă În stradă, a intrat În casele oamenilor și a pervertit conștiințe. Procesul de transformare a fricii Într-un reflex social
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
doar cea dintâi depinde de voința celui torturat. Sinuciderea era utopică, reeducarea nu putea fi evitată, iar victimele erau silite să supraviețuiască doar ca să devină călăi. Disperarea victimei devenite torționar era dramatică. D. Bacu17 prezintă cazurile unor reeducați care Își conștientizau condiția de epave umane și care, la origine, erau inocenți, dar, odată deveniți torționari, absolut puri rămâneau doar cei morți În timpul torturilor. Nu zadarnic amintește D. Bacu de persecuțiile la care erau supuși primii creștini (autorul pledează pentru ideea de
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
faptul că „Paul”, un student african aflat la studii În România, avea cunoștințe În Franța, iar Doina Cornea ar fi dorit să se folosească de aceste relații ale informatorului pentru a trimite scrisorile de protest În Occident. Însă disidenta a conștientizat din primul moment că un student african care Îi declară ce mult o admiră pentru atitudinea ei civică nu poate fi decât un pion dintr-o strategie prost ticluită de Securitate. Tacticile din această perioadă Întrebuințate de cei implicați În
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
în care valorile oficiale ale unei organizații sunt internalizate de personalul său, si mai important gradul în care internalizarea este ea însuși un mijloc de prevenție împotriva guvernări ineficiente și comportamentului neetic” (Hine, D., McMahon, R.Ă. Comitetul experților independenți conștientizează faptul că este imposibil „să ignori influență pe care o poate avea o anumita cultură colectivă, asupra manierei în care regulile, procedurile și legislația operează în practică”(apud Hine, D. și McMahon, R.Ă. Reforma Comisiei Europene s-a făcut
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
integrarea europeană instituțiile publice pot beneficia de cunoștințele rezultate din cercetarea empirica și practica de specialitate. În România există un proces intens de adoptare a legislației și normelor europene însă aspectele culturale necesare pentru eficientizarea funcționării instituțiilor nu au fost conștientizate suficient. Între cultură societății și cea a instituțiilor componente există și trebuie să existe relații de interinfluențare. Cultură organizațională afectează comportamentul membrilor ei, consistând într-un set de credințe, atitudini și valori împărtășite, ce se reflectă în procedurile particulare pentru
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
Această înțelegere poate fi ușurată, după cum se desprinde din constatările sondajului IRSOP din 2005 pe care le-am prezentat, de faptul că românii percep nerespectarea unor valori europene și prezența în societatea românească a unor valori neeuropene și de asemenea conștientizează anumite trăsături caracteriale deficiențe în raport cu cele ale europenilor. dezvoltarea a noi proceduri de muncă - valorile nu trebuie doar definite verbal, ele trebuie să se reflecte în procedurile de muncă. Noile proceduri de muncă ajuta la despărțirea de vechile valori și
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
mai înainte atrag atenția asupra consecințelor total nefaste ale alegerii unor lideri capabili, care sunt însă corupți. Conducerea este întotdeauna și o problemă de valori. J. Sternberg subliniază că fiecare lider, pe lângă calitățile cognitive (înțelepciune, inteligență, creativitatea are nevoie să conștientizeze însemnătatea noțiunilor de ’bine colectiv ‘, ‘corectitudine’, ‘dreptate’. Cercetătorii științifici au datoria să elaboreze mijloacele de analiză și evaluare cât mai obiectivă a sistemului de valori ale unui lider. Conducerea nu este un fenomen individual, ea se bazează pe o relație
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
magistru”. Că și Arlie Russell Hochschild, care vorbește despre o „cultură a emoțiilor”, Candace Clark susține că există o „cultură a simțămintelor”, ce constă din ansamblul credințelor, valorilor, regulilor, cuvintelor, al altor elemente simbolice care încadrează și direcționează procesele simpatiei. Conștientizând elementele culturii simțămintelor, configurându-le, indivizii se prezintă în fața altora în maniera dramaturgica (vezi teoria dramaturgica a lui Erving Goffmană. Spre deosebire de Arlie Russell Hochschild, Candace Clark apreciază că normele culturii simțămintelor nu au caracterul unor „scripturi”, al unor reguli clare
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
trebui să stârnească și interesul organizațional întrucât o organizație care nu motivează suficient angajații și care nu manifestă nici un devotament față de ei riscă să rămână o organizație fără angajați , adică falimentară în cele din urmă deoarece salariații resimt nemulțumiri și conștientizează din ce in ce mai pregnant faptul că angajatorii au încălcat contractul psihologic Având sentimente de neliniște , fiind frustrați, angajații au performanțe scăzute care se repercutează tot asupra organizației. De aceea se impune ca măsură ameliorativa armonizarea necesităților individului cu cele ale organizației pentru
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
tot (2); viață (2); cu adevărat; afirma; afirmație; am impresia; am încredere; ambiție; anunț; aud; a avea credință; balustradă; bază; bănui; bănuială; băiat; Biblia; în bine; carte de joc; cer; în ceva; cinstesc; citez; cîine; cînd; confort; consider că; conștient; conștientizez; convinge; a convinge; cred în tine; credibil; creștin; te cred; cunoaștere; cunosc; cuviincios; da nu; declar; degeaba; despre; determinare; detest; dezastru; doresc; dorință; dovadă; dubiu; etică; examen; exist; fantome; două femei; fericire; filosofie; frumos; gînd; a se gîndi; gîndire; gînduri
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
da (4); înțelepciune (4); învățat (4); știri (4); vedea (4); bun (3); cultură (3); informare (3); înțelege (3); învățare (3); nu știu (3); știutor (3); nu știi (3); a nu ști (3); află (2); avantaj (2); bine (2); citire (2); conștientiza (2); cunosc (2); curios (2); documentat (2); face (2); a fi la curent (2); informații (2); împlinire (2); încredere (2); înveți (2); minte (2); nu (2); priceput (2); putere (2); a spune (2); știu (2); de toate (2); veste (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
în domeniul respectiv. Performanța este remunerată, iar crearea de noi deprinderi este încurajată; valorile nu mai sunt protejate excesiv, ele devin productive. Reproiectarea proceselor provoacă schimbări în structura și cultura organizațională. Angajații trebuie să creadă în munca lor și să conștientizeze că nu lucrează pentru șefii lor, ci pentru clienții firmei, implicit pentru prosperitatea acesteia; statutul managerilor se modifică de la supervizori la antrenori; structura organizațională devine, din ierarhică, heterarhică. Este genera lizată munca în echipă. Formalizarea liniilor de comunicare devine absolut
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
mișcării, consecință nemijlocită a „bătătoririi” căilor nervoase, ce vor retrasa noua engramă motorie. Trecerea de la mobilizările pasive la acțiunile pasivo-active trebuie să se constituie într-un sistem metodic de lucru, pe care atât pacientul, cât și KT trebuie să-l conștientizeze, pe tot parcursul procesului de recuperare. Concluzia acestei prezentări este că inserarea contracțiilor musculare izometrice în programul terapeutic recomandat de kinetoterapia pasivă nu reprezintă o abatere capitală de la preceptele acestei metode, ci o actualizare a unui adevăr dogmatic, ce proclamă
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
contribui și el, direct, nemijlocit, la alcătuirea celui mai judicios program terapeutic. Autoevaluarea este o latură importantă a procesului de recuperare, întrucât îi oferă kinetoterapeutului posibilitatea de a aprecia evoluția de la etapa inițială până în momentul în care pacientul reușește să conștientizeze fiecare mijloc al programului. Pentru a ajunge la această etapă, pacientul a parcurs un drum lung, cu multe evenimente, nu întotdeauna dintre cele mai fericite. Procesul de recuperare cuprinde mai multe etape, în care se pune în valoare capacitatea kinetoterapeutului
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]