2,979 matches
-
M. Minovici, vicepreședintele Societății Presei, Nicolae Romanescu din Craiova, advocatul Constantin Lecca, Grigore Dianu, redactor la Românul și alții. Corpul lui Rosetti a fost învelit în două exemplare din Românul, tipărite pe mătase albă și deasupra o cunună alcătuită din condeie de fier aurit. Apoi bulgării de pământ încep să cadă, huruind sinistru deasupra aceluia care - după cum a spus Bibicescu în cuvântarea sa: „Deși mort, va fi nemuritor“. La 13 mai vine știrea telegrafică care anunță moartea la Paris a marelui
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
C. Popescu, Nicolae Popescu (Ploiești), Al.I. Ulubeanu, Al. Vlahuță, Zaharia Chiriac (Focșani), Ion Dimitriu (Giurgiu). Apariția acestui ziar schimbă deodată atmosfera politică în București și în țară. Epoca devine, în scurt timp, ziarul politic cel mai citit. Pe lângă atâtea condeie de valoare, ziarul avea vervă, era bine informat politicește. Nicolae Filipescu însuși făcea reportagiul politic: cu încetul toți nemulțumiții se grupau în jurul acestui ziar.** Apoi ziarul ia tonul foarte violent care destăinuia temperamentul neastâmpărat al patronului. Firește, violența din presă
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
de față și a făcut întâiul vărsământ de 300 lei. Cu acest prilej, încă o faptă a Regelui, pe care am omis-o la timp. Promulgarea legii care înălța țara la rangul de Regat a semnat-o suveranul cu un condei și o călimară nouă. Academia Română a rugat pe Rege să-i doneze pe amândouă fiind, de acum, piese istorice. Regele s a grăbit să satisfacă cererea Academiei. Imediat după atentatul și asasinarea țarului Alexandru II, ministrul Rusiei la București a
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
diplomă. Cu inteligența lui mare, în scurt timp a devenit unul din fruntașii baroului. (Id., ibid.) Pagina 262 * Câteva amănunte despre noua generație de scriitori care s-au afirmat sau încep să se afirme în această perioadă: în presă încep condeie noi să se manifeste. George Ionescu, cu care am fost coleg de clasă, este la Paris, unde urmează cursurile. Sub pseudonimul Gion începe să publice periodic câte un foileton literar în ziarul Binele public. Stilul lui căutat, răzgâielile lui literare
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
literatură aceea ce a fost și în relațiile sociale: un om amabil, simpatic, vesel, comunicativ, dar cam copilăros la înfățișare. Breaslă veselă și ușoară. Barbu Delavrancea începe să se manifeste și el. Este tot la Paris și trimite de acolo „condeie“. Dar înainte de căderea lui Ion Brătianu cu vreo patru ani se reîntoarce în țară și-și acață la poartă tăblița de avocat. Alexandru Vlahuță n-a făcut studii în străinătate, el este un produs pur al pământului și al culturii
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
o lucrare de critică a criticii, „Critica lui Șerban Cioculescu". Lucrarea a fost îndrumată de cunoscutul profesor dr. Constantin Ciopraga. Începând din 1973, T. Pracsiu întră în ziaristică, loc în care și-a pus în valoare vocația de mânuitor de condei. De altfel, pentru că a întruchipat aceste calități, a fost redactor, redactor principal, redactor de rubrică, șef de secție, secretar general de redacție, redactor-șef adjunct al ziarului „Vremea nouă" din Vaslui. În acest sens a urmat și un curs de
Clipe de vrajă by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/640_a_1035]
-
sculptată, în pânza pictată, ca și în faptă. Fără el am fi sărbezi" spune George Enescu în lucrările sale. Amintirea acestui pământ, amintirile copilăriei au lăsat o urmă de neșters în ființa mea. Pornind de la faptul că fiecare om al condeiului, cu talentul, cu munca sa contribuie la cultivarea frumosului, care e menit să dea un impuls pornirilor celor mai nobile ale sufletului, consider că ceea ce contează este să vibrezi tu însuți și să faci pe alții să vibreze. Frumosul este
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
de a scrie, de a cugeta. "Cuget, deci exist" (Descartes). Cuvintele poartă în ele bucăți din sufletul meu și sunt fericită ori de câte ori reușesc să mă ridic deasupra unui obstacol. O, cărțile mele dragi... cât vă datorez că sunt om al condeiului, al culturii!. "Cultura sporește demnitatea omului" (M. Eminescu). . Provin de la țară, dintr-un mediu sănătos, un sat Costișa cu vechi tradiții și obiceiuri. Pitorescul, cadrul natural și cel etnografic, bogăția și frumusețea folclorului, hărnicia oamenilor mi-au creat încă de la
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
construirii bordeiului și a casei în Bărăgan. Spațiul explodează. Trecerea de la spațiul îngust și întunecat al vagonului la spațiul nesfârșit și luminos al câmpiei este copleșitoare. Simțul amănuntului, spiritul de observație, organizarea materiei epice, toate recomandă în Victor Aciocîrlănoaiei un condei strălucit. Iată cum patru copii fac o casă în Bărăgan: "Mai întâi am ales o suprafață de teren plană, ceva mai departe de locul unde era jalonată cu țăruși construcția viitoarei case, și am tăiat cu sapa o suprafață destul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
redactor și ulterior, redactor șef la revista "Steaua" fiind echinoxist din prima generație; cu cine ați lucrat, cu cine ați legat prietenii? Am debutat într-adevăr devreme, eram elev, în 1964, când "Steaua", m-a publicat la rubrica sa de "Condeie noi'', după ce apărusem în ziarul local, "Făclia", cu o poezie în maniera steliștilor, admirați de mine de departe. Era un pastel citadin, numit "Noaptea", prin 1962. "Echinoxul" a fost ucenicia unei promoții literare, "șaptezeciștii'', a mai multor promoții, nu doar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
noi. Cazul curentului pornografic, lăudat și premiat, la un moment dat chiar de Uniunea Scriitorilor. Alții teoretizează și promovează "fractalismul", "paradoxismul" (Fl. Smarandache), gematriile, romanul algebric etc. Chiar dacă se află în vădit crepuscul, optzeciștii încă mai susțin, teoretic, postmodernismul prin condeie ca Ion Bogdan Lefter, Al. Mușina, Iulian Boldea, Eugen Lungu, în Basarabia. Și s-ar putea continua. Ceea ce este cert e că mișcarea critică actuală este incapabilă să cearnă valorile. În două decenii, nu s-au ivit mari scriitori și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
exil, ci "diasporă". E doar un fel de a ne fura pălăria. Nu e doar vina liderilor politici, ce s-au întrecut, vreme de 25 de ani, în corupție, în demagogie și incompetență. E și vina noastră, a oamenilor de condei, care continuăm să scriem, cu o inconștiență de oameni nebuni, absconsele noastre însăilări, subtile poeme textualiste, poeme erotice(sau pornografice de-a binelea), poeme despre stele, câini și pisici etc., ignorând tenebroasele manevre ce se fac în jurul nostru. Fabricile și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
mulți ani o dusese pe picioare. De aceea poate regret și astăzi un articol publicat în Luceafărul despre unul dintre ultimele sale volume de versuri (Traversarea), nu pentru că nu ar fi fost bine scris și cântărit până la ultima întorsătură de condei, ci fiindcă, cele câteva observații, venite de la un prieten, într-o conjunctură de moment extrem de ostilă pentru Domnia Să, l-au mâhnit cu siguranță. Însă, oare nu acest var valah al lui Shakespeare îmi subliniase în atâtea rânduri, când parlamentasem
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
teme, ne duc la ideea că Întâmplarea ar fi putut să-l facă pe profesorul Cornățeanu un mare scriitor al timpului său. Descrierea naturii, a mediului rural sau citadin; oglindirea unui portret, descrierea evenimentelor sociale, sunt realizate la nivelul unui condei clasic al timpului său, fără minimă ostentație. O spunem cu toată convingerea. Organizarea stagiului: său postdoctoral a Început simplu. Fundația Rockefeller, la propunerea profesorului Dimitrie Gusti, i-a acordat profesorului N. Cornățeanu o bursă lunară de studii În sumă de
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Shri Mataji este Cea care ne-a dat tuturor Realizarea Sinelui! Shri Mataji este Cea care a conceput Sahaja Yoga și a răspândit-o în întreaga lume! Ești mulțumit acum? Este destul pentru tine? - Măi, ce-ai întors-o din condei! - Întorsneîntors, nu crezi că ți-am dat un răspuns corect?Ba da! Ce să mai zic? Dar... de unde a apărut Doamna Aceasta? Aș vrea să știu - te rog, acceptă-mi curiozitatea pământeană - cum de o ființă aparent obișnuită, manifestă niște
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
au căzut sub pragul de sărĂcie. Ani de zile pragul de sărĂcie fusese target la Banca Mondială din București - știu, că am lucrat în programele astea -, adică ceea ce câștigaserăm în 12 ani a fost dat înapoi dintr-o trăsĂtură de condei. A servit la ceva ? Am evitat doi ani un deficit bugetar. Nu știu, poate ne-ar fi atacat speculanții bancari ca în Grecia, dar nu cred... Cred că puteam găsi alte căi, dovadă că nimeni altcineva în Europa n-a
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
dintre ei, înrolați în Armata Română, printre care Lascăr Lutia și Ion Grămadă au sfințit în 1916 cu jertfa lor tranșeele dezrobirii. Numai decât dragostea de neam, de limba română a fost mobilul și rostul îndărătniciei muncii gazetărești a unor condeie care au pregătit și contribuit politic și moral la Marea Unire. Stăpâniți peste 200 de ani de asuprirea austriacă și ungurească în Țara Oașului și Maramureș, de cea austriacă 144 de 9 ani în Bucovina, de cea rusească 106 ani
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
bucătarul Charitonev. Plutonierii Jurovschi și Nicucin au adus soldați înarmați, au comandat foc, cadavrele au fost transportate în dosul fabricii IFETZKY, unde li se săpase groapa de seara, și au fost îngropați.” Politica socială și justiția stăteau și ele în condeiul ziariștilor de la Dreptatea. De pildă, Dreptatea scria în numărul său 538 din 1924: „În verdictul dat în procesul studenților au fost puși în libertate cinci dintre ei, rămânând arestat numai Ion Moța, care, pe când se afla la închisoarea Văcărești a
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Victor și Leca Morariu, C. Berariu, Maximilian Hacman, G. Rotică, Lutia, V. Gherasim, D. Marmeliuc, E. Diti Tarangul, N. Tcaciuc Albu etc., etc., pot fi găsiți în coloanele din trecut ale ziarului, iar mulți dintre ei continuă să dea contribuția condeiului lor până azi. O mulțime de tineri ai literaturii bucovinene au fost împinși, dacă nu toți, într-un public mai larg, cel puțin în cercurile din 119 Bucovina datorită în bună măsură, tot acestui prea generos cotidian. Nume ca Iulian
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
C.C.R., directorul și redactorul responsabil, se adresează „Satelor noastre”, „funcționarilor sacrificați” celor „speculați prin piraterie” - spunându-le că ziarul e al lor și îndemnându-i: „spuneți-vă păsurile prin scris, nu cruțați pe nimeni, drepturile sociale se câștigă prin presă, condeiul e o armă, folosițio!”, dar ținând seama de experiența gazetărească a celui care în 1919 lucrase la ziarul Bucovina ca secretar de redacție, apoi prim redactor și redactor responsabil, iar în 192o ca director la Democratul a pleca la drum
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
mănăstirile Bucovinei: prof. S. Reli, Mănăstirea Putnei; prof. I. Mandiuc, Mănăstirea Sucevița; păr. dr. E. Costea, Mănăstirea Voroneț; prof. M. Șesan, Mănăstirea Dragomirna; prof. Chindriș Codrescu, Mănăstirea Vatra Moldoviței. (Din Revista Bucovinei) * „Sub noul ei aspect, Bucovina Literară mobilizează toate condeiele disponibile ale presei noastre. Eseurile sunt scrise de domnii Gh. Drumar, Tr. Cantemir, Mel. Mayek, I. Mandiuc ș.a., proza literară e vrednic reprezentată prin domnii: N. Tcaciuc, Albu E., Ar. Zaharia, S. Anton, G. Antonescu, Gr. Bodnărescu, I. Munteanu, N.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
numărul său 606 din 7 ianuarie 1921. Deșteptarea, gazetă pentru popor, reapare în ianuarie 1921. În ea semnau: D. Marmeliuc, Livescu, Simeon Reli, econ. D. Furtună ș.a. Redacția și administrația în Cernăuți, strada Piața Unirii nr.3 * „Gazetarii sunt zilierii condeiului.” D.I. Lupaș „Literele sunt o republică nețărmuită...” „Pana ce ține în mână (gazetarul n.n.) nu este a sa, ci a publicului pentru care scrie...” „Limba este cartea neamului, titlul în puterea căruia un popor are dreptul la viață și independență
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
1927 de Junimea literară, Fătul frumos intră în anul III (1928) de existență” devenea revista destinată literaturii, artei, științei, vieții sociale, deziderate atât de dorite în întreaga Bucovină și România. Deși o revistă de provincie avea strânse în paginile ei condeie de pretutindeni: Leca Morariu, G. Voevidca, N. Drăganu, Dragoș Vitencu, Victor Morariu, Gh. Maxim ș.a. din Bucovina, D. Furtună, A. Gorovei, Al. LascarovMoldoveanu, Pimen Constantinscu,A.C. Cuza, Tiberiu Crudu, M.Gr.Poslușnicu, Lucian Predescu, M. Sadoveanu, V. Tempeanu, I. Șiadbei, Al.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
articolului nostru din numărul trecut: „Cereri îndreptățite”. (Din Cuvântul preoțesc, anul III, nr.22/23 1 decembrie 1936) * Gazeta Bucovinenilor, organ de informație și cultură, apare la București între 1 noiembrie 1934 - 30 septembrie 1938. Director Grigore D. Grecul. Colaborau condeie din București și din toate provinciile României. * Gazeta Gospodarilor Gazeta Gospodarilor apare la Cernăuți: 1931-1932. Este o publicație lunară. Redactor responsabil Iakob Rosenstok. Tipografia „Eminescu”, Cernăuți. Începând din 1 aprilie 1932 își ia subtitlul: revistă lunară independentă. Un număr din
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
număr temele propuse: Bucovina - procese istorice și sociale; personalități istorice și culturale bucovinene; critică și istorie literară; poezie-proză, artă, folclor, etnografie, arhiva Bucovinei, aniversări cernăuțene, restituiri, conferințe și recenzii, memorii, evenimente din istoria neamului, cărțireviste bibliografie. Scriu la revistă multe condeie încercate și pricepute, competente. Tiparul executat la Tipografia „ARC” - SRL Bulevardul Preciziei nr.9-11, sector 6, București. * După erorile în serie comise de publicația Septentrion (Rădăuți, anul II, nr.6-7, 1992-1993, p.5 / și Glasul Bucovinei (București Cernăuți nr.3
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]