5,238 matches
-
punctînd anumite probleme ale conceptelor ideologiei marxiste clasice și sugerînd anumite perspective care vor ajuta critica contemporană să depășească aceste limitări. Ideologia și cultura media: metode critice În cadrul tradiției marxiste, Marx și Engels au caracterizat ideologia ca suma ideilor clasei conducătoare care și-a impus dominația într-o anumită epocă istorică. Conceptul de ideologie constituit în Ideologia germană (în Marx și Engels, 1975: 59ff.) era în mare măsură unul acuzator și a fost folosit pentru atacarea ideilor care legitimau hegemonia clasei
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
care și-a impus dominația într-o anumită epocă istorică. Conceptul de ideologie constituit în Ideologia germană (în Marx și Engels, 1975: 59ff.) era în mare măsură unul acuzator și a fost folosit pentru atacarea ideilor care legitimau hegemonia clasei conducătoare, care își prezenta interesele proprii ca interese generale, care mistifica dominația de clasă și care servea, astfel, intereselor clasei dominante. Din acest punct de vedere, critica ideologiei reprezenta doar analiza și demistificarea acestor idei ale clasei dominante, iar criticul trebuia
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
totuși și în tradiția marxistă a criticii ideologiei probleme care au trebuit depășite. Unele tradiții marxiste, între care și leninismul ortodox, Școala de la Frankfurt, Althusser și alții, tindeau să ia în considerare o concepție compactă asupra ideologiei și a clasei conducătoare care își articulează fără ambiguități sau contradicții interesele de clasă într-o ideologie dominantă. Acest concept reduce ideologia la funcția de apărare de clasă și este așadar predominant orientată spre economie; ideologia s-ar referi în principal sau în anumite
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
dominantă. Acest concept reduce ideologia la funcția de apărare de clasă și este așadar predominant orientată spre economie; ideologia s-ar referi în principal sau în anumite cazuri, în exclusivitate la acele idei care legitimează dominația de clasă a clasei conducătoare capitaliste. Ca urmare, în această concepție, "ideologia" este limitată la acele seturi de idei care promovează interesele economice ale clasei capitaliste. În ultimele două decenii, acest model a fost însă contestat de mai mulți critici care au afirmat că asemenea
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
poziție din care alte rase, clase, grupuri sau celălalt sex sînt văzute ca secundare, derivative, inferioare și subordonate. Astfel, ideologiile diferențiază și separă grupurile în dominante/subordonate și superioare/ inferioare, producînd ierarhii și clasificări care servesc interesele elitelor și claselor conducătoare. Ideologia face așadar parte dintr-un sistem de dominație care servește la promovarea oprimării prin conferirea legitimității acelor forțe și instituții care reprimă și oprimă oamenii. Ideologia reprezintă în sine un sistem de abstracțiuni și distincții în cadrul sexului, rasei și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
produc asemenea aberații, precum sexismul, rasismul și diferențele de clasă putem vedea cum funcționează procesul de abstractizare: ideologiile care legitimizează superioritatea bărbatului asupra femeii, a capitalismului asupra altor sisteme sociale, ca o încercare de a justifica privilegiile claselor sau straturilor conducătoare; în acest fel, ideologiile capitaliste patriarhal-rasiste se sustrag nedreptăților, inegalităților și suferințelor provocate de sistemul capitalismului patriarhal-rasist, cum ar fi inegalitățile flagrante de putere și bogăție din cadrul unei societăți presupus egalitariste și suferințele grupurilor sau indivizilor subordonați. Așadar, această abstractizare
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
sociale. Susțin deci că funcțiile de "distorsionare", "mistificare", "mascare" ca și alte funcții asociate în mod obișnuit cu ideologia sînt legate de un anumit tip de abstractizare și de un gen specific de granițe ideologice, care legitimează dominația grupurilor sociale conducătoare. O formă a studiilor culturale care să fie critică și multiculturală trebuie așadar să realizeze o critică a abstracțiunilor, a reificării și a ideologiei care să urmărească categoriile și granițele trasate pînă la originile lor sociale și care să critice
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
mai bun. Prin contrast, Maverick și Goose sînt personaje mai marginale, cu o vagă apartenență la clasa muncitoare; ei sînt defavorizații, care se vor lupta cu înverșunare pentru a ajunge în frunte, glorificînd valorile și modul de viață al elitei conducătoare prin însăși strădania lor nedisimulată de a obține aceste valori și țeluri. Curînd, în film devine evident că succesul la femei este o parte esențială a ceea ce înseamnă să fii pilot de elită. După ședința inițială de orientare, piloții intră
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
necesității de a uni conceptul de ideologie cu teoriile despre hegemonie și dominație și de a delimita astfel aplicarea sa cu privire la idei și poziții care servesc la legitimarea, mistificarea și dominația de clasă care asigură dominația clasei, sexului ori rasei conducătoare asupra altor clase sau grupuri în cadrul societății, mai degrabă punînd sub semnul egalității ideile sau pozițiile politice cu ideologiile (vezi Kellner, 1978, pentru o prezentare mai veche a acestei poziții). 3 Au fost făcute unele tentative de a minimaliza importanța
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
reacționează; în același timp, proiectele dominației ideologice pot fi conceptualizate în termenii unei rezistențe reacționare la lupta populară împotriva valorilor și instituțiilor tradițional conservatoare sau liberale. În loc ca ideologia să fie conceptualizată ca forță de dominație în mîinile unei clase conducătoare atotputernice, ea poate fi analizată contextual și în relație, ca reacție la rezistență și ca semn al amenințărilor aduse hegemoniei grupurilor, sexului și rasei dominante. În consecință, filmele deceniului șase pot fi interpretate ca elemente de rezistență la conformismul social
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
revoluție democratică; în aceste condiții, oricine își putea permite anumite articole de îmbrăcăminte și de machiaj, le putea purta și expune privirilor după dorință (în vreme ce, înainte, legile rigide interziceau membrilor anumitor clase să se îmbrace și să arate asemenea elitelor conducătoare; Ewen și Ewen, 1982; Ewen, 1988). Epoca modernă a oferit, la rîndul său, noi posibilități de construire a identității personale. Societățile moderne au dat indivizilor posibilitatea să-și producă între anumite limite propriile identități și să traverseze crize ale identității
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
din partidul guvernamental de un violent incident parlamentar. Când Tache Ionescu s-a reîntors de la studii în țară, a crezut că, dintre C.A. Rosetti și Ion Brătianu, cel mai tare este Rosetti. Credința multora era că Rosetti este capul conducător, iar Brătianu un simplu executant al sfaturilor omului cel tare. Ziarele opoziției întrețineau această credință cultivând, în același timp, intriga. Zilnic se spunea lui Brătianu cum că toată țara s-ar înșira sub șefia lui, dacă s-ar despărți de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
București, clasele diriguitoare se ridicaseră spre a scutura o apăsare politică; instinctiv, la sate, țăranii s-au sculat spre a scutura o apăsare economică. Întreaga societate românească era în deșteptare. Începutul se făcuse, răscoalele din 1907 se pregăteau. Dar clasa conducătoare nu înțelesese avertismentele. Când spaima răscoalelor se mai domoli, opoziția reîncepu presiunile pentru dizolvarea Camerelor; dar guvernul amâna soluția fiindcă încerca mai întâi să-și consolideze situația. Spre a diviza opoziția, șeful guvernului intră în tratative cu unii din fruntașii
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
era aceea a lui Eugeniu Carada. Vechi liberal, ieșit dintr-o familie de oameni cu stare, venit în București spre a-și căuta norocul, a putut ajunge nu numai un om de frunte al partidului, dar și șeful acelui grup conducător din partid pe care Nicolae Fleva l-a botezat: „oculta“. În București, merituosul muzicant Alexandru Flechtenmacher avea un magazin de muzică. Într-o dimineață din luna ianuarie, venind, ca de obicei, să deschidă prăvălia, vede ieșind dintr-o ladă de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
societății ca întreg, al sistemului politic și al vieții politice de zi cu zi. În primul rând, la nivelul societății ca întreg, partidele politice sunt mecanisme generale prin care sunt gestionate conflictele. Ele sunt unul din principalele mijloace prin care conducătorii își exercită influența, străduindu-se să determine populația să le accepte politicile, și în același timp sunt mijloacele prin care și populația (sau măcar cea mai activă parte a sa) încearcă să își exercite influența. Astfel, prin partide apar și
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
forțele socio-economice reprezintă motorul istoriei regimurile comuniste marxiste conducătorii individuali au jucat întotdeauna rolul cel mai proeminent. Este suficient să ne gândim la Lenin sau Mao și la Stalin sau Castro, pentru a numi doar pe cei mai cunoscuți dintre conducătorii comuniști. Din cauza acestor dificultăți conceptuale și empirice, studiul conducerii rămâne relativ slab dezvoltat. Încă nu există o structură general acceptată pe baza căreia să poată fi clasificați și evaluați liderii. În ciuda evidentei importanțe a subiectului, majoritatea enunțurilor care se pot
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
unor sisteme cu un singur partid, deși influența tinde să fie descendentă. În asemenea cazuri, liderii pretind în general că punctele de vedere ale partidului trebuie susținute pentru că, prin natura sa, partidul constituie viitorul națiunii, o idee întâlnită îndeosebi la conducătorii comuniști. Astfel, o instituție care în principiu mediază între oameni și guvernare ajunge să fie mijlocul prin care se stabilește o legătură directă între conducători și cei conduși, din moment ce partidul este sau pretinde a fi însăși națiunea. În al treilea
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
față de soartă și considerând drept condiție a fericirii eliberarea de pasiuni și liniștea spiritului 43. teism = concepție filozofică-religioasă care afirmă existența lui Dumnezeu ca persoană absolută, exterioară naturii, dar și imanentă ei, prin prezența și acțiunea Sa creatoare, susținătoare și conducătoare a lumii. Socotindu-l pe Dumnezeu transcendent, se deosebește de panteism; atribuindu-i lui Dumnezeu, ca providență, o acțiune perpetuă, se deosebește de deism (orientare filozofică-religioasă, sec. XVII-XVIII) 44. teozofia = nume dat diferitelor doctrine filozofice-religioase de origine orientală care susțin
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
totul "mare". Le Havre mi s-a părut un sat, iar cînd am ajuns la Paris, străzile strîmte, casele mărunte, m-au impresionat destul. Eram, însă, mai aproape de țară, unde nu a mai rămas aproape nimeni din clasa intelectuală și conducătoare a țării. Aproape toți membrii ei au pierit în iadul închisorilor comuniștilor-sovietici. Numeroși sînt acei cărora nu li s-a făcut nici grația unui mormînt, fiind aruncați la groapa comună. Avuturile românilor sînt confiscate fără milă, despuierea este totală: pămînturile
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
007.000. Vineri, 23 februarie. Mihai a vizitat Curtea Criminală din Capitală, unde a urmărit „dezbaterile unui interesant proces de nuanță pasională”. Vizita făcea parte din programul educativ elaborat de Carol al II-lea, pentru pregătirea lui Mihai ca viitor conducător prin „cunoașterea metodică a realităților crude ale vieții de toate zilele”. Duminică, 25 februarie. La ora 16, Carol și Mihai, cu suita, asistă la serbarea desfășurată în noua clădire a Regimentului Pionieri de Gardă. Au participat comandanții și ofițerii altor
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
siguranța proprietății și a plasamentelor (acțiuni bancare și de altă natură)". Aceasta se baza pe „Legea bunului familial" (Homestead), care a fost opera lui Lincoln, ce a permis colonizarea rapidă a imenselor Întinderi ele continentului americano 5) A cineea linie conducătoare care a favorizat progresul american a fost „echilibrata diviziune a muncii În sectoare economice”, care au avut măsura de a cuprinde activitatea economică cea mai productivă și cea mai mare parte a populației În această activitate. Astfel, În anii 1935-1936
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
că nu le am dat o atenție mai mare la timpul lor. Un mic bilanț asupra celor constatate În SUA. Acum În liniștea de la Waldport am răgazul necesar pentru sedimentarea noianului de impresii adunate până aici. Care sunt liniile mari conducătoare ce se desprind din uriașa viață de aici? Care e infuența acestei vieți asupra agriculturii? 1) Primul fapt trebuie subliniat, după părerea mea, e acela al unei uriașe selecții naturale ce are loc În viața economică americană. O primă mare
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
complet adevărată, întrucât Marcel Buta făcea parte dintr-un lot din județul Bihor, și nu avea cum să fi trecut prin Suceava. De asemenea, este incert rolul lui Constantin Bogos, el nefiind menționat în alte părți ca având un rol conducător la Suceava, ca, de altfel, nici Popa 'Țanu'. Nu toți cei veniți de la Târgșor erau însă de partea acțiunii violente, astfel că Popa a organizat camerele 80, 81, 82 și 99 pentru torturarea lor și a celorlalți deținuți (numărul potențialelor
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
la Suceava, unde s-a alăturat acțiunii lui Bogdanovici. La Pitești a obținut informații și a pregătit cadre pentru acțiune. A participat la bătăi și crime, dar a fost transferat la Gherla în iunie 1950, unde a avut un rol conducător până în iunie 1951. Afirmă în interogatoriu că a luat parte la o acțiune legionară, al cărei scop a fost subminarea regimului comunist. Ion Stoian ar fi făcut parte din FDC Bacău încă din 1946. Arestat doi ani mai târziu și
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
iscusința diplomatică, iar în Alexandru inițiativa și spiritul motor și ațâțător.” (dr.I.G. Sbiera, „O pagină din istoria Bucovinei din 18481850 dimpreună cu niște Notițe despre familia Hurmuzachi, Cernăuți, 1899”). „Năzuința spre existență națională”, aceasta a fost „principala problemă și steaua conducătoare de la întemeierea Bucovinei” și acestei tendințe am subordonat pe celelalte.” - se spune în Bucovina nr. 41 din 14 septembrie 1849. Ținând seama de ponderea populației românești în Bucovina, ziarul devine reprezentantul acestor români față de statul austriac. De aceea, număr de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]