3,668 matches
-
textului normelor constituționale ale Uniunii Europene, care reprezintă una dintre multele acțiuni desfășurate de instituțiile comunitare pentru "democratizarea" Uniunii și, deci, pentru a-i atribui legitimitate. Dezbaterea constituantă a fost caracterizată de dezvoltarea argumentațiilor și ideilor referitoare la unele issues conflictuale deosebit de intense: definirea competențelor de nivel transnațional față de cel național; gradul de obligativitate recunoscut de Carta Europeană a Drepturilor Fundamentale în cadrul textului Tratatului; gradul de autonomie atribuit Uniunii Europene ca actor internațional; sursa de legitimare a Uniunii Europene, atât cu
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
sexuală în tendința de a alege tipul ideal al speciei (frumos, puternic, viril) ca formă naturală de manifestare, cu scopul de a conserva tipul specific al speciei (și nu transformarea speciilor cum pretinde teoria darwinistă), poate să genereze conflicte. Stările conflictuale naturale ce rezultă din acest instinct sunt determinate de concurența în realizarea alegerii (care uneori este acerbă), iar gelozia sau invidia pe cel ales, poate conduce la situații care nu sunt mai puțin agresive. Se observă la păsări, la pești
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
avea să adâncească discrepanțele dintre clasele și păturile sociale. Aceste discrepanțe vor genera conflicte ce vor alimenta permanent frământările sociale. Adăugând acestor stări de lucruri și faptul că liberalismul în expansiune depășește granițele și interesele statului, se ajunge la stări conflictuale internaționale care au stat la baza numeroaselor războaie și îndeosebi a celor două conflagrații mondiale, a căror motivație a fost în principal economică și numai în mod secundar au avut și alte cauze. După aceste experiențe istorice doctrina liberală își
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
inoperante tocmai pentru că nu se pot sprijini pe rațiuni biologice. Fosta Ligă a Națiunilor, Tribunalul de la Haga, ONU, sunt exemple elocvente. În plus crearea unei forțe de pace (tampon sau de descurajare cum se spune astăzi) ar împinge eventualele situații conflictuale la absurd, adică tocmai la război pe care aceste organisme ar trebui să-l suprime, dincolo de acest aspect dimensiunea acestor forțe de descurajare ar trebui să fie impresionantă. Concluzia la care ajunge Paulescu este că organizarea omenirii prin mijloace omenești
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Viziunea sa, aparent utopică, mai ales sub aspectul organizării sociale, rezultă din analiza atentă a evoluției istorice a societăților umane și a eșecurilor diferitelor metode și modele sociale folosite. El demonstrează că la originea acestei stări de fapt stă natura conflictuală a omului, generată de instinctele sale bazale care nu pot fi temperate decât prin cunoaștere și educație în spiritul moralității creștine. În acest context dezavuează „omul modern”, creație a massmediei americanizante (presa, radioul și cinematograful la vremea sa), care îl
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
5 piese scurte (Teatrul Odeon) distilează absurdul într-o montare în care se citesc perfect influențele lui Urmuz și Caragiale. Block Bach (Teatrul Odeon) cuplează alunecările de mușchi ale lui CRBL cu virtuozitatea duetului Monica Petrică-Răzvan Mazilu și cu gesturile conflictual miniaturale ale Cocăi Bloos atunci când se ceartă cu poșetă. Capră sau cine e Sylvia? (Teatrul ACT) despica tabuurile și le ridică la plasa convențiilor pentru care nu mai contează adversarul, ci doar răzbunarea pentru sfidarea limitei. OO! (Teatrul Tineretului din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
atitudini al copiilor în raport cu diferite norme și valori; * modul în care este perceput și considerat copilul; * modul de manifestare a autorității părintești (unitar sau diferențiat); * gradul de acceptare a unor comportamente variate ale copiilor; * dinamica apariției unor stări tensionale și conflictuale; * modul de aplicare a recompenselor și sancțiunilor; * gradul de deschidere și sinceritate al copilului în raport cu părinții. Într-o societate în care nivelul de certificare socială a competențelor crește constant, iar educația școlii rămâne principalul mijloc legitim de a accede la
Marketing educational by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
drăguță, nu s-ar putea face emisiuni duminicale pe acest subiect. Ecuația este simplă: pentru ca o politică anticorupție să aibă succes, anumiți oameni trebuie să meargă la pușcărie. Cultura politică modernă îndeamnă la moderație și la consensualism. Societățile mai puțin conflictuale (vedeți Scandinavia) sunt mai bogate, mai stabile și mai bine așezate. Problema e că domeniul despre care vorbim aici nu prea poate funcționa pe baze consensuale. Într-o țară coruptă, nu poți ajunge la un fel de pact cu corupții
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
tocmai pentru că e un standard, un model teoretic elaborat în cancelariile de la Bruxelles de diverși funcționari de stat. Statele care au creat Uniunea Europeană, vechile membre ale U.E., își au fiecare propriul specific și sunt destul de diferite, ajungând chiar în situații conflictuale legate de acțiunile și obligațiile lor. Totuși nimeni nu se îndoiește de europenitatea acestora. Așadar, pentru o țară complexată și nesigură de identitatea ei europeană, cum e România, ar fi, parcă, mai ușor să-și aleagă un model concret pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
mică idiopatică ar fi dacă terapia este însoțită de un beneficiu semnificativ pentru copilul tratat. în acest sens, numeroase studii au încercat să evalueze impactul psihosocial al taliei mici. Concluziile acestor studii sunt, din păcate, extrem de variate, de multe ori conflictuale de la probleme severe de integrare ale acestor copii până la o integrare perfectă, fără afectarea calității vieții. Această variabilitate depinde mai ales de alegerea diverselor metode de evaluare, cât și de populațiile evaluate (copii care ajung la medic sau din populația
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
și câte bile negre pune la bătaie. De ce simțim nevoia să aducem conținutul realității imediat localizate într-un proiect artistic care înseamnă mult mai mult decât ceea ce suntem obișnuiți să vedem: spectacolul ca atare? Pentru că această realitate are un potențial conflictual puternic care, odată integrat artistic, poate fi mult mai vizibil și poate schimba raportarea la resorturile problemelor, la, mai simplu spus, ce se poate face concret. Pe de o parte, cei direct vizați înțeleg cât e de important să-și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
preferințelor este așadar stabilă și foarte favorabilă televiziunii. În general, scăderea interesului pentru campanie s-ar putea explica prin factorii politici și prin variabilele de comunicare. Într-adevăr, campania din 1988 s-a desfășurat într-o lumină mult mai puțin conflictuală pe plan ideologic, decît cele din 1974 și 1981. Pe de altă parte, apariția canalelor private de televiziune, nesupuse obligației de a difuza emisiuni oficiale, i-a permis publicului să se sustragă acestei forme de comunicare electorală. Ultimul punct de
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
1952). Cercetările efectuate pe copii arată că în marea majoritate a cazurilor copii respinși din cauza comportamentului lor agresiv sunt cei care nu reușesc să-și reprezinte bine situația și nici să determine corect impactul accidentalului sau a intenției în interacțiunile conflictuale cu ceilalți. * Poate fi frustrarea justificată? În opinia lui Pastore (1952), condițiile de cercetare a frustrării implică o frustrare arbitrară. Pentru acest autor, unele aspecte ale situațiilor frustrante i-ar putea face pe subiecți să le perceapă ca pe situații
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de Coie et al., 1997). Copii maltratați sau neglijați sunt mai agresivi și mai puțin sociabili. Ei reacționează la suferința altora mai degrabă prin agresivitate decât prin empatie. Copii maltratați manifestă mult mai des acte de furie, având relații sociale conflictuale atât cu membrii propriei familii, cât și cu ceilalți. Unele studii au demonstrat că pedeapsa fizică și agresivitatea verbală aplicate copiilor mici se soldează cu violență, delicvență și probleme de relaționare la vârsta de 18 ani. Cu cât agresivitatea împotriva
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
declanșează o stare afectivă pozitivă care poate crește la rândul ei nivelul testosteronului. McCaul, Gladue și Joppa (1992) formulează aceleași concluzii pentru câștigătorii la loto, joc complet aleatoriu. Activitatea hormonală pare să influențeze declanșarea agresivității în situații de relații interpersonale conflictuale. În acest caz este mai corect să spunem că activitățile hormonale constituie variabilele personale sau "background-ul" unei situații "ostile" ce declanșează agresivitatea (Geen, 1998). Sistemul nervos și comportamentul agresiv Recentele lucrări de neurofiziologie susțin că comportamentul agresiv este un
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
important să subliniem că tocmai executarea reacției dominante este cea care reduce activarea. Concluzii Se pare că nu există nici o relație cauzală simplă între hormoni și comportamentul agresiv. Activitatea hormonală nu permite prezicerea agresivității decât în cazul unor situații interpersonale conflictuale. Legătura dintre activare și agresivitate întărește de altfel ideea existenței unei interacțiuni între învățare și factorii biologici. Dacă activare declanșează agresivitatea în anumite condiții, acestea sunt determinate de experiențele personale ale individului. Agresivitatea poate și descrește nivelul de activare fiziologică
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
emoționale. Legătura dintre aceste emoții și competențele sociale poate explica corelația negativă dintre ele și comportamentul agresiv (Miller et al., 1988). Unele studii au relevat că măsurarea simpatiei este un bun indicator al tendințelor pro-sociale și al relațiilor personale non conflictuale (Eisenberg, Fabes, Murphy, Karbon, Smith și Maszk, 1996 citat de Eisenberg, 2000). Copii care resimt empatie și/sau simpatie în timpul interacțiunilor sociale știu să dezvolte strategii comportamentale mai adaptate social, având un parcurs școlar reușit. Aceste rezultate demonstrează o legătură
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
ei înșiși sau la cei care nu știu să folosească alte forme de influențare. Și pentru că perceperea nedreptății este cauza agresivității în acest caz, indivizii care încalcă adesea regulile fără justificare vor fi cei implicați cel mai frecvent în situații conflictuale. Procesele de exprimare a plângerilor, a reciprocității, a atribuirii și a influenței sociale vor fi folosite în declanșarea agresivității instrumentale. Alegerea strategică astfel făcută va avea drept scop restabilirea ordinii și a dreptății (a se vedea Tedeschi et al., 1994
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
lor de vedere, agresivitatea este un comportament instrumental ce poate fi folosit pentru a-i influența pe ceilalți, pentru a proteja propria identitate socială sau pentru a restabili dreptatea. Agresivitatea nu este în schimb consecința normală a unei relații interpersonale conflictuale. Atunci când interesele se ciocnesc sau norma este violată, agresivitatea este folosită ca strategie comportamentală pentru atingerea obiectivului. Conform teoriilor socio-interacționiste, factorii interpersonali și situaționali sunt singurii în stare să determine agresivitatea. În acest context, analiza agresivității se axează pe actor
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
În opinia lui Toch (1993), absența competențelor sociale determină reacții agresive din cauza faptului că indivizii nu dispun de mijloacele necesare exprimării furiei într-o manieră constructivă. Acești oameni nu știu să negocieze sau să facă compromisuri în cazul unor interacțiuni conflictuale și nu știu să fie sensibili la suferința celuilalt. Într-un experiment realizat de Davitz (1952), copiii au fost organizați să se joace în grupuri de câte patru. Într-o situație, copiii trebuiau să construiască un puzzle, fapt pentru care
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
politice a unor regiuni în care se vorbesc limbi diferite, ca de pildă în Catalunia și Țara Bascilor din Spania. În concluzie, politica lingvistică poate acționa - crede Coșeriu - la trei niveluri diferite: "Politica lingvistică se dezvoltă - și poate dobîndi caracter conflictual de luptă politică - în trei planuri diferite: în planul limbii istorice, ca afirmare a unei anumite limbi istorice în raport cu alte limbi istorice; în planul limbii comune, ca afirmare a unei forme comune în opoziție cu alte forme ale aceleiași limbi
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
o conferință în plen a Colocviului Internațional de Stiinte ale Limbajului de la Suceava, Coșeriu afirmă: "Statele purilingve sînt aglomerări de colectivități etnice și lingvistice mai mult sau mai puțin diferite. Între aceste colectivități există relații de colaborare, dar și relații conflictuale, relații care se reflectă și în plan lingvistic. În privința relațiilor dintre limba proprie, a colectivității căreia individul îi aparține istoric, si o altă limbă, mai ales în cazul limbilor majoritare și al limbilor minoritare, se pot distinge trei atitudini. Prima
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
persoanelor care cresc și îngrijesc copii cu dizabilități neuro-psiho-motorii medii și severe, pentru a preîntâmpina perioadele de stres și tensiunile acumulate, dar și pentru a soluționa situații de criză precum stare de boală, deces al unui membru al familiei, stări conflictuale, pierderea locului de muncă al unuia dintre partenerii cuplului etc. Toate aceste situații au condus în trecut la întreruperea serviciilor oferite copilului, cu consecințe negative asupra recuperării acestuia. Nevoile speciale ale copiilor cu dizabilități influențează și pe toți membrii familiei
Ghid de incluziune socială by ANCA TOMPEA, CARMEN MIHAI () [Corola-publishinghouse/Science/950_a_2458]
-
stare de disconfort fizic (frigul), cu sau fără intenția de a-l determina pe interlocutor să închidă geamul din încăperea în care se află cei doi subiecți ai actului comunicativ. Pe axa "cooperare conflict", se diferențiază comunicarea consensuală de cea conflictuală (Radu, 2010, p. 51) concretizate, la nivelul comunicării interpersonale, în manifestări comportamentale verbale, nonverbale și paraverbale ale acordului/comuniunii de idei/trăiri etc., respectiv ale dezacordului/opoziției/revoltei etc. (b) Principii, finalități și funcții ale comunicării interpersonale Tranzacțională, ireversibilă, relațională
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
în relaționarea interumană. De exemplu, principiul alternanței implică, atât pentru locutor, cât și pentru interlocutor, intrarea într-o disciplină a comunicării, într-un joc al asumării, recunoașterii, negocierii de roluri (în condițiile în care se vorbește despre "modul consensual sau conflictual" al realizării alternanței Rovența-Frumușani, 2005, p. 48). De asemenea, principiul cooperării presupune, în comunicarea interpersonală și, implicit, în cea didactică/educațională, respectarea anumitor reguli, cunoscute în literatura de specialitate ca "maxime conversaționale": (a) regula cantității (mesajul transmis trebuie să conțină
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]