4,658 matches
-
heteroanamnestice arată că nu a mai consumat alcool de câteva săptămâni și nu a prezentat semne de sevraj. Pacientul pare subnutrit, confuz și îl confundă pe medic cu un unchi decedat. După o săptămână de spitalizare, pacientul pare mai puțin confuz și găsește neasistat drumul la toaletă. Își amintește numele și data nașterii fraților săi dar întâmpină dificultăți în numirea ultimilor cinci președinți ai țării. Cel mai frapant aspect îl constituie incapacitatea de a reține informații pe termen mai lung de
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
mulți pacienți devin paranoici, iritabili sau impulsivi. Aceste simptome par a fi mai pronunțate la persoanele care posedau acest tip de trăsături anterior debutului demenței. Mai mult, mediul social poate afecta în mare măsură severitatea deficitului cognitiv. Dacă o persoană confuză sau uitucă este frecvent atenționată de cei din jur, adesea enervați de deficitul acesteia sau având așteptări prea mari de la persoana în cauză, respectivul deficit se poate accentua. Așadar, deși tulburările cognitive au drept cauză condiții medicale sau intoxicații cronice
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
când trebuie să vorbească în fața unui grup de persoane sau când trebuie să intre într-un grup deja angajat într-o conversație. Dacă se găsesc în situații sociale, pot începe să tremure, să le treacă unde de transpirații, să fie confuzi sau amețiți, să aibă palpitații cardiace și uneori chiar să aibă un atac de panică. Asemeni lui Andrei, ei sunt siguri că ceilalți le observă starea de nervozitate și îi analizează și mai profund, considerându-i incapabili, proști sau "nebuni
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
ci și propria națiune" (Mukae, 1996, p. 1030). La originea crizei asociate tranziției identității se află căutarea unui naționalism japonez legitim și a unui nou rol nou, care să nu mai fie exclusiv economic, în lume. Japonia este "divizată și confuză cu privire la care ar trebui să-i fie imaginea de sine națională și la cum ar trebui să-și proiecteze identitatea în interiorul sistemului internațional" (Buzan, 1988, p. 561). În mod similar, Pyle sugerează că ajustările interne declanșate în politica japoneză reprezintă
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
este grav, cu atât mai grav cu cât silogismul, vă mărturisesc, îmi pare înlănțuit în mod admirabil. Aș vrea dacă se poate să fac lumină asupra chestiunii. Dar, vai! Nu îmi mai pot stăpâni atenția. Simt în cap un zumzăit confuz al cuvintelor numerar, bani, servicii, capital, dobânzi; sunt în punctul în care chiar nu mă mai recunosc în toate acestea. Să lăsăm, vă rog, conversația pe o altă zi. Pănă atunci, iată un mic volum intitulat Capital și rentă 48
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
în cavalerul acesteia. Este o inconsecvență pe care domnul Billault a știut să o evite. Dar, vai! Numai pentru a cădea, și el, într-o tristă logomahie! Domnul Billault este prea luminat pentru a nu simți, măcar de o manieră confuză, pericolul fiecăruia dintre pașii săi pe calea care sfârșește în Comunism. El nu se înconjoară de ridicolul de a poza în campion al Proprietății în momentul în care o violează; dar ce imaginează el pentru a se justifica? El invocă
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
asudând, respirând greu și bombănind plin de nemulțumire, fu redus la a-i reproșa că le sparge întotdeauna în același fel. Dar aplauzele galeriei l-au convins pe Bastiat că această manieră era cea bună, iar domnul Proudhon, înciudat și confuz, se grăbi să abandoneze un partener de duel atât de dur pentru a merge să caute o nouă ceartă cu domnul Pierre Leroux. La puțin timp după aceasta, Bastiat, tot neobosit, publica un volum de Armonii economice. În această carte
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
baza unei prealabile găsiri. Însă pentru ca o asemenea căutare și o asemenea găsire să poată avea loc este nevoie de un sistem de așteptări. Așteptarea de nimic determinat, așteptarea ca simplă atitudine intențională, alcătuită dintr-o mirare și o dorință confuză, este de fapt prima formă a găsirii. Ca o atare atitudine, așteptarea este ipostaza adolescentului în fața lumii. Fără să fie o împlinire, adolescența rămâne, totuși, preambulul afectiv al oricărei împliniri viitoare. Aceasta este vârsta când rumoarea nediferențiată a dorințelor și
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
deopotrivă fecundă și periculoasă. Face însă parte din miracolul adolescenței de a deține în codul așteptărilor, și deci al găsirilor ei, prezența viitoare a celui care, la rândul lui, are înscris în destinul propriu capacitatea de a răspunde acelei chemări confuze și de a o elibera înspre măsura ei. Din această pricină, cel care mai târziu - și în mod cu totul întîmplător - s-a numit Noica a putut fi găsit cu mult înainte ca întîlnirea cu el să fi avut loc.
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
obiectiv, s-a plasat în situația de a putea fi invocat de toți aceia care flecăreau apăsând pe o coardă facilă și cu sunet bine verificat. Această revendicare a lui Noica, din două direcții diferite, a dat naștere unei situații confuze pe care Noica însuși a alimentat-o și în care, Dumnezeu știe de ce, s-a complăcut cu o iresponsabilă grație. Pentru cei care vin după noi, pentru cei care ridică astăzi capul în cultură, această situație confuză nu poate avea
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
naștere unei situații confuze pe care Noica însuși a alimentat-o și în care, Dumnezeu știe de ce, s-a complăcut cu o iresponsabilă grație. Pentru cei care vin după noi, pentru cei care ridică astăzi capul în cultură, această situație confuză nu poate avea decât efecte nefaste. Câți vor regăsi filonul cultural autentic, oferit nouă în stare pură, în această mică bătălie culturală în care unii îl invocă de pe poziții culturaliste, alții de pe poziții autohtoniste, iar alții, exasperați de primii și
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
imediate ale erosului" sânt prezentate și analizate cu ajutorul a trei opere mozartiene. Primul stadiu ― Nunta lui Figaro ― este întruchipat de Cherubino, ipostază a senzualității care se trezește și al cărei obiect nu este pe deplin precizat. Dorința este ca atare confuză și, pentru că nu cunoaște satisfacerea și nu poate deveni bucurie debordantă, ea este înconjurată în permanență de un nimb de melancolie. Obiectul dorinței este de fapt cunoscut, dar pentru că dorința nu s-a exersat asupra lui, ea nu îl posedă
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
încă și trăiește separată de el, în ne-aproprierea lui. Și tocmai pentru că în acest stadiu erosul visător plutește în vagul melancoliei, pentru că dorința nu s-a conturat prin unirea cu obiectul ei bine precizat și, ca atare, ambele rămân confuze și nediferențiate, rolul "pajului mitic" este încredințat de Mozart unei voci de femeie pentru ca sugestia androginului să poată apărea. Al doilea stadiu ― Flautul fermecat ― este întruchipat de Papageno. Dorinței trezite îi corespunde acum o multiplicitate de obiecte care se succedă
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
nu va putea sau nu va voi să le înțeleagă. Și un asemenea cap cu judecată. vastă și limpede este într-adevăr autorul manualului de logică, din care cauză republica literelor române e pe cât se poate în contra lui. Insinuări, buiguiri confuze despre cosmopolitism, bănuieli de neștiință, acuzări de plagiat, toate aceste se aruncă asupra unui spirit care în fiece șir e de transparența cristalului și nu lasă nimăruia îndoieli asupra celora ce voia să zică. Și când nu mai ajung aceste
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
întregime, fie părți din ele. Referindu-se la procesul de deposedare a țărănimii răzeșești, autoarea observă just cum „în multe sate foste proprietăți ale răzeșilor apar încă răzeși proprietari, necatagrafiați” ca atare, adăogăm noi. Informații interesante, unele destul de limpezi, altele confuze, ne furnizează lucrarea cercetătorului Alex. I. Gonța, Satul în Moldova medievală. Instituțiile, la care ne-am mai referit de câteva ori, căci fiind o lucrare pe specificul satelor din Moldova, surprinde o gamă destul de largă de situații. Autorul prezintă instituția
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în fața unei hotărâri grele și a unei responsabilități imense: Poate ea să-i dea mâna lui Freddy pentru toată viața? Iese un pic afară din serbare ca să se sfătuiască cu Lydi, dar și Lydi se află într-o situație extrem de confuză. Pe de o parte loc de joacă și haleală din belșug, pe de altă trebuie să-și împartă femeiușca cu Freddy. Așa ceva nu-i ușor pentru Lydi, trebuie să înțelegeți, cu toate că lui Lydi îi place de Freddy. Și tocmai când
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
resimțite oriunde exista o legătură cu structura financiară internațională. Sînt din ce în ce mai puține sfere unde politica internă poate fi net demarcată de cea externă și internațională. Nu e de mirare că definițiile cuprinse în manualele de relații internaționale au devenit din ce în ce mai confuze. John Burton (1986) consideră conflictul ca fiind tema de bază a relațiilor internaționale. Marcel Merle (1982: 90), în lipsa altui principiu definitoriu, numește relațiile interna-ționale "fluxuri care traversează sau încearcă să traverseze o graniță". Aceste definiții evită, poate, seria de definiții
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
funcțiilor se referă la funcționarea ca unitate și numai în această accepțiune se leagă de esența structurii de profunzime, care privește guvernarea. Diferențierea rolurilor poate fi cel mai bine abordată la nivelul unităților." (Buzan ș.a. 1993: 46) Argumentarea este destul de confuză. Waltz se bazează pe o teorie a sistemului. Sistemul este definit prin totalitatea relațiilor, adică toate părțile sînt legate într-un întreg coerent. Nu e nici o diferență dacă ne referim la o analogie biologică sau la buclele de reacție ale
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
mult în favoarea implicării statului (iacobinii tradiționaliști), niciuna din părți nu a luat în calcul o întoarcere la vechiul sistem uniform și extrem de centralizat. Al doilea, era clar că reformele au fost incomplete și creaseră un sistem de guvernare teritorială destul de confuz și haotic. Mulți critici s-au concentrat asupra numărului exagerat de straturi ale guvernului teritorial, cu trei niveluri subnaționale: regiunea, departamentul și municipalitatea, care coexistă concomitent cu statul central și, din ce în ce mai mult și cu Uniunea Europeană. Unii credeau că decizia de
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
și departamentele revoluționare și prefecții napoleoniani, dar concomitent cu aceste instituții de guvernare teritorială, au fost create noi corpuri: regiunile și noile forme de asociere intermunicipală precum și consiliile de cartier. Rezultatul final al acestor dezvoltări a fost o imagine destul de confuză și dezordonată care avea nevoie de raționalizare. Din acest motiv, în 1999, prim-ministrul Lionel Jospin l-a rugat pe Pierre Mauroy, care, în calitate de prim-ministru în 1982 a supravegheat prima etapă a descentralizării, să elaboreze o comisie care să
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
fără întrerupere de la ministru la subaltern și transmite legile și direcțiunile guvernului... cu rapiditatea curentului electric"! Referirea la curentul electric trădează așa zisa bază rațională și științifică a sistemului, pe care reformatorii au văzut-o ca depășind caracterul "irațional" și confuz al Vechiului Regim. Mitul controlului atotputernic a fost simbolizat prin opulența biroului prefectoral: uniformele spledide și palatele somptuoase (la préfecture) în care locuiau (și încă locuiesc) și de unde își conduceau teritoriile, dar și prioritatea oferită prefecților în cadrul protocolului local de
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
adică, în momentul în care acestea din urmă sunt mai degrabă generale decât specifice. Direcția generală de-a lungul Europei în ultimi ani a fost spre creșterea nivelurilor autonomiei fiscale locale chiar dacă există și contradirecții astfel încât imaginea generală este oarecum confuză.11 Astfel, conform Consiliului Europei, a existat un declin al resurselor proprii și o creștere a granturilor guvernamentale centrale însă aceste granturi sunt mai puțin specifice deoarece autoritățile locale au un cuvânt important de spus în privința acestora. Franța nu a
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
aceste condiții care alienează oamenii în instituții și care este legătura acestora cu micro și macro problemele sociale variate? Ce se poate face ca să depășim condițiile ce provoacă alienare și sentimentele pe care acestea le generează indivizilor ? De ce sunt oamenii confuzi față de cauzele alienării lor? Întrebările lui Mills referitoare la structură, istorie și caracterul social asigură un instrument cu care cercetarea sociologică poate fi întreprinsă cu rezultate remarcabile. 1.4. Nivelurile de complexitate ale analizei sociologice În sociologie există două moduri
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Pythiei până la urechile noastre În același mod În care lumina Soarelui este nevoită să se reflecte pe Lună, pentru a ajunge până la ochii noștri. Zeul dovedește și demonstrează, desigur, propriile sale concepții, dar, pe de altă parte, (E) le prezintă confuze datorită trecerii lor printr-un corp muritor și un suflet omenesc. Este peste putință ca sufletul să fie pasiv și să rămână imobil și liniștit față de cel care-l pune În mișcare; În propria sa neliniște, el răspândește tulburarea În
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
se lansează În viitor și vine În Întâmpinarea celor ce vor veni, pe măsură ce se Îndepărtează de cele trecute și deja Încheiate. 40. O atare putere dețin sufletele noastre din născare, dar e lipsită de limpezime; (C) și oferă numai imagini confuze. Totuși, la fel de adevărat e că În anumite suflete se Întâmplă adesea să se dezvolte, să sclipească În vise sau În apropierea momentului morții, fie că trupul, În asemenea Împrejurări, se află Într-o stare de purificare, fiecă dobândește o dispoziție
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]