4,975 matches
-
nu are chemarea să explice faptele, fie ele și economice pure, ci are menirea să ofere explicații ale contextelor în care faptele pot să se concretizeze într-un fel sau în orice alt fel. Enunțurile în Economie se asigură de consistență în mod diferit decât în fizică. Economia stăruie mai mult (și uneori rămâne doar) în sfera certitudinilor subiective și nu poate face acest lucru decât în contexte subîntinse de fapte pe care le numim așteptări (și raționale și emoționale) și
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
Urmărind scopul acesta, Economia prezintă proceduri complexe de interrelaționare a perspectivei teoretice cu perspectiva practică, un fel de complex funcțional al experienței duale autoalimentate pe filiera teoretică și practică, ca idee și ca acțiune în egală măsură legitimate de bunul-simț. Consistența psihică a naturii umane configurează, într-o formulă sui-generis a interferențelor dintre spirit și materie, mediul social, ca expresie a contextului economic, ca situație de natură economică. Formulele de interferență dintre idee și lucrul bine făcut au expresii dintre cele
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
fără intenție) este o provocare mai degrabă ce invită la autodepășire a limitelor decât care consemnează starea apocaliptică a neștiințificității Economiei. Economia nu face nici mai mult nici mai puțină cunoaștere decât este necesară scopului ei și cât îi permite consistența obiectului de studiu. Ea este o știință socială care caută certitudini subiective suspectate de a fi aproximări ale adevărului la soluțiile complementare soluțiilor date de psihologie, pe de o parte, și sociologie, pe de altă parte, ca vecine ce străjuiesc
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
pentru întâmplarea că procesualitatea cogniției economice urmează alte reguli decât cele ale fizicii echivalează cu a da verdictul că ceva nu este real pentru că nu seamănă cu imaginea ta despre acel ceva. Or, regula minimală a înțelegerii universului cunoașterii este consistența logică sau, în limbaj tarskian, coincidența dintre idee sau fapte ca suport al înțelegerii și explicației. Am văzut că obiectul de interes al Economiei este complet altfel configurat decât cel al fizicii. Demersul cognitiv urmează alte trasee pentru a ajunge
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
implicate, sau că sensul, în măsura în care se conturează, ține de întâmplare. Distincția de esență a Economiei din punct de vedere al capacității predictive indică nu doar faptul că trecutul și viitorul nu sunt reversibile raportate la funcții, adică nu au aceeași consistență ca stări ale sistemului, dar, și mai ciudat, ele nici nu există decât sub forma prezentului acțiunii în context. Acțiunea nu poate să fie cândva, ci este pur și simplu ceea ce se întâmplă ca stare a prezentului. Suntem cumva în
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
atât putem estima mai sigur ce se întâmplă și, invers, cu cât compunem cercul din mai multe legături de fapt nu ajungem să închidem lucrarea printr-o concluzie a identității sfârșitului cu începutul (circularitatea), ci constituie o buclă în care consistența nu mai este omogenă. Deci nu putem face legătura circulară dintre consecințe și intenții, consecințele fiind diferite de intenții nu doar ca volum, ci și ca esență, nu doar ca orizont, ci și ca nivel (inclusiv al înțelegerii și explicației
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
în teritoriul randamentului pozitiv, interrelaționările factoriale fiind instabile, pe specificul jocului de prevalențe și preeminențe. Este, în esență, un joc al oportunităților contextuale regăsite în strategii ce combină perspective intensive și/sau extensive pornind de la situația concretă, mai ales de consistență, dar și de convenție extraeconomică, raportată la funcțiile muncii sau la funcțiile capitalizării, chiar și la regimurile lor normativizate social. Multifactorialitatea și funcțiile multiple ale sale solicită o perspectivă extrem de nuanțată în descrierea stărilor modelului, care, de exemplu, privit prin
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
între intrări și ieșiri, atât din punct de vedere substanțial, cât și funcțional, de orizont și nivel, cantitativ și calitativ, material și valoric, implicat și rejectat, exprimă atât de multe elemente nonlineare încât conceptualizarea are șanse de coerență și de consistență dacă utilizează exclusiv metodele logicii situaționale. Ceea ce ar putea să dea sens funcției predictive în aceste repere este că enunțurile logicii situaționale sunt eminamente conjecturi ce descriu chiar actul care se petrece în starea lui de disjungere spre cel puțin
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
consecință judecată în reperele de performanță, preformate de intenții (de ipoteze). Singurul aspect cu adevărat predictibil sunt, deci, ipotezele de lucru, asupra cărora operează și alegerea și decizia: se alege ipoteza acreditată cu cea mai mare probabilitate de a asigura consistența consecințelor și se decid orizontul și nivelul de performanță. Predicția este pentru Economie o formă intermediară de cunoaștere, o paranteză a probabilității ipotetice a așteptărilor de a se regăsi în consecințe. În acest sens, predicția nu iese din interioritatea cogniției
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
paranteză a probabilității ipotetice a așteptărilor de a se regăsi în consecințe. În acest sens, predicția nu iese din interioritatea cogniției și nu-și asumă tribuna profetului. Prin predicție în Economie se estimează întemeierea ipotezelor de lucru, gradul probabil de consistență în care proiecțiile noastre mentale, viziunile logistice au corespondență cu stabilitatea reprezentată de bunul-simț. În raport cu esențializarea proceselor cognitive de tip einsteinian, predicția pare să aibă paradoxal loc pe traseul reîntoarcerii ideilor din fapte (Hawking, 2005). B. Saltul mortal pentru identitate
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
enunțuri de adevăr, acestea rămân simple conjecturi zădărnicite în împlinirea lor ca adevăruri pe calea gândirii emoționale. Sectorizarea inconsistenței Experiența agregării pe niveluri de conceptualizare a Economiei, ca Microeconomie, Macroeconomie și Socioeconomie nu a dus la soluția așteptată a legitimării consistenței urmând traseul de la parte, relativ omogenă substanțial și procesual, la întregul complex și, deci, neomogen. Perspectiva microeconomică, inspirată direct din viziunea primară a mecanicii carteziene, a dus la o conceptualizare marcată de starea de echilibru a sistemului, uneori la limita
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
procesual, la întregul complex și, deci, neomogen. Perspectiva microeconomică, inspirată direct din viziunea primară a mecanicii carteziene, a dus la o conceptualizare marcată de starea de echilibru a sistemului, uneori la limita de jos a acceptanței principiale ca egalitate, similitudine, consistență, sens decelabil rațional etc., evident din nevoia de a opera cu preconceptele de omogenitate și reversibilitate din concepția mecanicii. Ipoteza fondatoare a echilibrului din teoria microeconomică, chiar și când viziunile tutelare au oscilat față de referențiale (de la mecanism, la organ, apoi
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
simplificării, până la unicentrarea semnificațiilor, devin surse de distorsiune, de turbulențe (vezi analiza privind tipurile de economie cazinou și autoreglementată). Nici perspectiva socioeconomică asupra proceselor economice, focalizată pe finalitate, nu reușește să construiască o viziune nuanțată, cu șanse mai mari de consistență, cu procesul real. Practic, socioeconomia sau economia instituțională încearcă se rezolve ce nu pot rezolva nici singure și nici la un loc perspectivele micro și macro, dar face această încercare optând pentru soluția ieșirii din context, adică alege calea metateoriei
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
ca și cu nișa specifică ei din cadrul mediului natural pe care l-a sfidat cu înverșunare și pe seama căruia a decontat soluția perversă a rentabilității prin metoda ceteris paribus. Complexitatea internă pe care nu o poate neglija din rațiuni de consistență logică și din interesul confirmării funcției de știință nici nu ar fi posibilă fără raportarea la perspectiva complexității în care se definește identitatea Economiei, rosturile ei explicite ca parte responsabilă de avuție, ca și rosturile implicite de parte care adaugă
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
cum a fost cazul avuției. Pare delicat să se întâmple tratarea mijloacelor în perspectiva mentală, dar această restructurare principială ține de ceva mai profund, în legătură cu decontaminarea Economiei și de virusul ideologiei. Economia se centrează antropic pentru a asigura finalitatea proceselor, consistența consecințelor, iar pentru asta, ca să spun așa, nu contează puritatea mijloacelor. Selecția pe criterii ideologice a mijloacelor nu doar ar fi concordantă cu simplificarea cerută de metoda cognitivă adoptată din fizică, ci și ar sărăci funcția economiei. Intruziunea ideologiei în
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
au devenit fiziciste, sociologia însăși sfârșind prin a fi forțată să se comporte ca mecanică socială, iar Economia, ca teorie a mecanismului producerii de avuție. Iluminismul a ajuns în cele din urmă dincolo de ceea ce și-a stabilit ca limită a consistenței, nu în sensul deschiderii care include alternative, ci în sensul celei care exclude metode. Experimentul ca instanță a adevărului în cunoaștere a scos din ecuația cogniției ceea ce nu putea fi imitat sau reprodus. Adică, Iluminismul a exclus pur și simplu
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
puritatea Iluminismului rezidă în faptul că rațional omul ar trebui să nu aibă limite în timp ce emoțional este extrem de constrâns. Mai mult, încercarea iluminismului rațional de a vedea Rațiunea ca stare de fapt a ordinii naturale subîntinde un paradox fatal pentru consistență: ca parte a realului, omul nu ar trebui să aibă limite cognitive în timp ce ca parte care gândește realul omul este teribil de limitat, de la modalitățile de exprimare, până la modelele explicative. Cu alte cuvinte, spus simplu, în măsura în care trece la cunoașterea rațională
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
sistem, închis sau deschis, imuabil sau poietic, iluminare sau învățare, mecanism sau relativism, independență sau dependență, indeterminare sau coerență, individ sau societate, haos sau ordine, univers sau multivers, timp sau eternitate etc. Lunga enumerare a alternativelor de poziționare metodologică pentru consistența explicației, deși este obositoare, nu se sfârșește. Peste această enumerare incompletă a diversificării dualismului concepțional și metodologic, iluminismul rațional a frizat infailibilitatea în cunoaștere prin inventarea metaforei explicative a ceasornicului. Constituția și rolul oricărui obiect al cunoașterii au o predeterminare
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
Funcționalismul părților este suficient pentru ceea ce vizează Rațiunea (mai ales pentru maximizarea funcției randamentale), lăsând deoparte ca neinteresantă problema singularităților în sine și mai ales a modalităților de înțelegere a lor prin împingerea limitelor după sugestia dată de saltul de la consistență la paraconsistență sau de la teorie la metateorie. Acest refuz este evident, de exemplu, în Economie, care, fixându-se randamental ca producere a obiectelor, a trebuit să opteze pentru ordinea individuală, această cale fiind însă marcată de imprevizibilitatea comportamentelor independente (deci
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
la eternitatea din metafizică, funcția contextului este să supradetermine sensul lucrurilor, pe care-l percepem ca evoluție a înțelegerii. Omul asigură curgerea timpului prin breșa pe care, în calitate de viu conștient, o reprezintă în context, ca și în eternitate. Contextul are consistența sistemului. Este metafora globală a cogniției. Este noua paradigmă a cunoașterii integrale. Metafora sistemului este globală pentru că înglobează ceea ce în celelalte căi se singulariza și este paradigmă pentru că nu exclude nicio cale de a înțelege și de a explica, extinde
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
de modernitate, una născută din iluminismul rațional (prima modernitate) și alta născută din conștiența globalității (a doua modernitate). Cele două paradigme sunt chintesența unor trasee de cogniție aranjate pe principiul impurității, al amestecului de metode pentru a se asigura de consistența dintre ipoteze și consecințe, bunăoară. Traseele cogniției cuprind, într-o variantă, o inversiune abstractă, o întoarcere pe spirală pentru a se trece la alt nivel de înțelegere și explicație (aparent prin contraziceri de formule) și, în altă variantă, o trecere
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
o metodă între altele și o metodă de folosit împreună cu altele). Empirismul nu este și nici nu poate fi mai mult decât este în fapt: o metodă de a căuta soluții la problemele reale, dar care eșuează (nu mai asigură consistența consecințelor) când vede teoria-cadru (sau ipoteza fondatoare) ca invariabilă (ca infailibilă). Magistrala complexității satisface visul lui Einstein (Hawking, 1997) de a vedea prin ochii demiurgului pentru a înțelege Universul (un vis pe care l-a exprimat încă din secolul V
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
a ales la împărțirea funcțiilor cognitive cu blestemul de a legitima scopuri împotriva firii și împotriva intersubiectivității. Pentru a fi randamentale, părțile forțate de Economie să fie la un loc își sacrifică reciproc funcțiile naturale pentru a genera scopuri de consistență artificială. Și, ca și când acest dualism sacrificional nu ar fi suficient sieși, scopul este destinat să justifice, să legitimeze ordine. Acest lucru s-a întâmplat cumva firesc, întrucât ține de condiția umană. Economia însă duce firescul condiției umane, ca lege naturală
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
virusării corpului Economiei cu Politica, ceea ce i provoacă Economiei nebunia de a se manifesta ca demiurg al spațiului public. Cu această alterare de funcții totul devine posibil, scopul este de acum să-și creeze singur mijloacele, iar acestea să aibă consistența de a acționa de unele singure. Se intră în faza decadenței absolute a conceptualizării economiei, cu două trepte, un fel de serial scurt al apocalipsei, prima definind economia autoreglativă și ultima, economia autodeterministă. Cu aceste conceptualizări empirizate se ajunge la
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
ne sugereze ideea de evoluție, nu ne ajută la înțelegerea esenței cogniției. Demarcațiile dintre căi sunt atât principiale, cât și din punct de vedere al operatorilor implicați. Dacă are ceva relevanță nu s-ar putea menționa decât raporturile intervenite în consistența principiilor și natura operatorilor. Disjungerile, când intervin, sunt în același timp de sens și de nivel. Prima fractură a algoritmilor înțelegerii înseamnă schimbarea radicală a referențialelor, când consistența devine paraconsistență, în timp ce operatorii abstracți se configurează situațional, creează contexte. Această mișcare
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]