23,191 matches
-
Vlad. Că și în eseul precedent, criticul remarcă la prozatorul clujean o „poetica a nealinierii”, concretizata prin nesupunerea la programul textualist și livresc al congenerilor săi și prin producerea unei proze referențiale, umpluta cu „substanță existențiala”. Drept martori, P. îi convoacă acum în ajutorul sau pe Gabriel Marcel, Georges Bataille și Emmanuel Levinas, din această întâlnire rezultând un discurs speculativ și digresiv, cu numeroase observații pertinente, dar și cu destule momente de suprainterpretare. SCRIERI: Între extreme. Eseu despre poezia lui Aurel
PODOABA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288859_a_290188]
-
cercetătorului, consideră O., fiindcă este un fenomen viu: „Magia contemporană cunoaște și astăzi, ca și odinioară, forme surprinzător de bine conservate, ancorate într-un sistem de credințe care găsește încă explicații pentru multe din neliniștile noastre”. O bibliografie întinsă este convocată în Școala de solomonie pentru a evoca formele magiei în istoria umanității, de la Biblie, cu influențele ei covârșitoare în condamnarea magiei și a vrăjitoriei, la Evul Mediu, la Renaștere, la diverse momente din istorie. Autoarea apreciază drept cea mai importantă
OLTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288528_a_289857]
-
o dată se operează comparații, indicându-se posibile înrâuriri, transmise către Mihai Eminescu ori către proza marilor clasici. Materia, criteriile de organizare și finalitatea, similare, configurează și a doua carte cu profil comparatist - L.N. Tolstoi și literatura română. Cauze social-istorice sunt convocate pentru a explica perioadele receptării, dar tabloul sporește în complexitate din cauza abundenței faptelor istorico-literare și a implicațiilor moral-estetice ale operei tolstoiene. Și rolul contextului autohton va crește simțitor în expunere, de vreme ce asimilarea se săvârșește în strânsă legătură cu devenirea literaturii
NICOLESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288448_a_289777]
-
așezare, dacă nu abrupt Împotrivă, cel puțin alături de direcția unică a discursului oficial; un refuz nu prin frondă, ci prin ocultare, prin relativizare, prin contabilizarea competentă a alternativelor. Spațiul nu ne Îngăduie dezvoltări masive, dar câteva elemente mai pot fi convocate aici. Totul degajă aceeași atitudine. Există În multe dintre cărțile acestor autori, am Îndrăznit să sugerăm, un stil de a scrie care capătă aerul unei veritabile strategii. Și, dacă strategia pare incipientă sau Întâmplătoare, o lectură mai atentă va fi
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
descalifica, a-i devaloriza pe ceilalți și a se valoriza pe sine. Modalitatea prin care o face e, de obicei, violentă, el Își organizează și pregătește cu atenție loviturile, de obicei la sfârșitul unei reuniuni sau profitând de o adunare convocată pentru un alt scop. Un PPS-ist (În limbajul lui Sirota : perversul psihosocial) nu e interesat de realitate sau de adevăr, pentru el importante sunt confruntarea, amenințarea, dislocarea. El invocă interese superioare, valori, inovații, faptul că e purtătorul de cuvânt
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de traduceri, în ebraică (1983), germană (1995) și engleză (1997). P., supraviețuitoare după paisprezece luni de deportare, reface în carte drumul spre locul de cumplită suferință de pe țărmul Bugului. Odiseea fetiței Sonia debutează cu arestarea grupului de evrei din București, convocat într-o școală. Smulși din viața lor obișnuită, copii, tineri și bătrâni sunt trimiși în necunoscut de-a lungul unor drumuri nesfârșite prin sate arse. Ochiul copilului înregistrează cruzimea militarilor germani care decimează coloana zdrențuită, dar și violența unor jandarmi
PALTY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288636_a_289965]
-
relevanța în comunicarea scriitorilor cu cititorii din epocă și de miza prozelor în discuție. Cercetătorul creionează astfel poetica prozei antejunimiste, a cărei trăsătură principală - din perspectiva comunicării - este hiperdeterminarea textuală, altfel spus, comunicativitatea excesivă. Demonstrația are un fundament teoretic solid, convocând o bibliografie dominată de nume importante ale naratologiei, teoriei comunicării și semioticii. SCRIERI: În livada de cremene, București, 1981; Comediile lui I. L. Caragiale, București, 1996; Caragiale, firește, București, 1999; Literatură și comunicare. Relația autor-cititor în proza pașoptistă și postpașoptistă, Iași
PAPADIMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288669_a_289998]
-
subiectivitatea interpretativă, adică tocmai identitatea personală în temeiul căreia decide și experimentează. Totuși, nici identitatea nu e unică și statornică. Ea însăși este în schimbare și rezultă dintr-o serie de identități concurente și specializate, reale și virtuale, care sunt convocate de instanța deciziei personale. Ea însăși este dependentă de traiectoria vieții personale, adică de istoria personală. Schimbarea fundamentală care s-a produs constă în dependența deciziei de persoana însăși, nu de structurile care-i sunt exterioare. Tranziția postcomunistă poate fi
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ar cuveni să ofere oamenilor de afaceri cu sensibilitate etică și religioasă șansa unei investiții nu atât în cărămizi, cât mai ales în oameni. Într-o lume atomizată și lipsită de imaginație agapică 1, Biserica are obligația de a-i convoca, a-i recunoaște și a-i cinsti pe binefăcătorii săi. Maestru și discipoltc "Maestru și discipol" Reforma sistemului de învățământ ortodox nu poate avea loc fără o regândire din temelii a statutului profesorului de teologie. În acest plan, trei sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
suspensie a fluxului ternar al temporalității). Husserl numea polul acestei pasivități primare das Ichfremde, definind astfel suspensia temporară a structurilor de anticipație ale ego-ului, „alienarea” sa în vidul de sedimentări, cristalizări, plasticizări - atât de uzuale pentru conștiință. Pe scurt, Husserl convoacă la o înțelegere radicală a conștiinței pure a subiectivității ca spontaneitate ori pasivitate absolută. În matricea acestor foarte importante decizii teoretice ale lui Husserl, o fenomenologie a revelației este deja schițată. Turnura francezătc "Turnura franceză" Reluând tema kierkegaardiană a posibilității
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
să se întoarcă la bord numaidecît, amenințîndu-l că-l va părăsi. Capitolul XCI AMBRA Ambra este o substanță foarte ciudată și atît de importantă din punct de vedere comercial, încît în 1791 un anume căpitan Coffin, din Nantucket, a fost convocat de Camera Comunelor din Anglia pentru a da explicații asupra acestui subiect. Căci pe vremea aceea și pînă relativ recent, originea ambrei sau a chihlimbarului cenușiu, cum i se mai spune, era încă o taină a savanților. Deși termenul englezesc
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
asistenți sociali ai DJPDC Prahova, au realizat interviuri. În cadrul studiului au mai fost organizate și două discuții de grup (focus grupuri) având ca obiectiv aprofundarea anumitor aspecte identificate în cursul campaniei de interviuri. La una dintre aceste discuții au fost convocate persoane cu atribuții în primăriile comunale, iar la o alta, câțiva dintre subiecții (tinerii) intervievați în prealabil. Limite și priorități Rezultatele studiului nu pot fi generalizate pentru situația unor copii care au petrecut cel puțin 10 ani în instituții de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
numai odată cu modificarea întregului Cod Civil, ceea ce - în viziunea lor - mai putea dura ani îndelungați 1. Această atitudine a parlamentarilor a stârnit noi proteste ale asociațiilor feministe. U.F.R., în colaborare cu A.E.C.P.F.R. și cu alte organizații federate a convocat o mare adunare publică la București, care s-a ținut pe 28 februarie 1932 în sala Teatrului „Ventura”. Delegatele sosite din toate colțurile țării au condamnat tendința evidentă a majorității parlamentarilor de a amâna aplicarea articolului 6 al Constituției. Ziarele
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
tot ei, căci numărul votanților și deci și al partizanilor politici vor spori cu cele 8 milioane de femei, care sunt în țara Românească, lipsite până acum de drepturile pe care le revendicăm azi, aici.2 La o altă întrunire publică convocată din inițiativa lui Calypso Botez (decembrie 1937, București), liderii P.N.Ț., Iuliu Maniu și dr. N. Lupu și-au reafirmat convingerea că este de o importanță majoră acordarea drepturilor integrale femeilor, tocmai datorită gravei crize politice și au promis că
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
regimurile autoritare Documentele vremii confirmă că organizațiile de femei au văzut în noua constituție o încoronare a eforturilor lor de mai multe decenii. Presa feministă relata pe larg despre cuvântările rostite de personalități ale mișcării de femei la adunările festive, convocate pentru a exprima speranța că de acum încolo și femeile vor putea să exercite, alături de bărbați, drepturile politice integrale. La ședința festivă ținută în „Casa femeii” din București, pe 6 martie 1938, cu participarea reprezentantelor Consiliului Național al Femeilor Române
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
demne de urmat. Comisiile de femei, înființate în cadrul Uniunii Patrioților, Frontului Plugarilor, M.A.D.O.Sz.-lui etc., organizații controlate de P.C.R., acționau în aceeași direcție. Astfel se explică prezența femeilor la demonstrațiile și mitingurile din București și din alte orașe, convocate de F.N.D. pentru compromiterea guvernelor Sănătescu și Rădescu și pentru instaurarea unui regim aservit Moscovei. „Guvernul de largă concentrare democratică” în frunte cu dr. Petru Groza (6 martie 1945) era în realitate „întruchiparea unei tipice coaliții fictive, întrucât, sub conducerea
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Democrate. Noul for s-a adresat femeilor de pretutindeni să-și unească eforturile pentru apărarea drepturilor lor, să contribuie la vindecarea rănilor războiului și la întărirea instituțiilor democratice. Un Comitet de inițiativă, creat pe 14 februarie 1946 la București a convocat Congresul de constituire a Federației Democrate a Femeilor din România (F.D.F.R.). Congresul s-a ținut în sala parlamentului, între 5 și 7 martie 1946. La lucrările sale au luat parte 500 de delegate din țară și reprezentante ale organizațiilor de
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
sovietică, au însemnat pași hotărâtori spre instaurarea „dictaturii proletariatului”. În noul regim nu mai avea nici o legitimitate existența mai multor organizații de femei cu statute și programe diferite. De aceea, la Conferința pe țară a femeilor (14-16 februarie 1948, București), convocată la indicația P.C.R., s-a creat Uniunea Femeilor Democrate din România (U.F.D.R.) în frunte cu Ana Pauker, președinta de onoare, Constanța Crăciun, președintă activă și Maria Rosetti, Eugenia Rădăceanu și Coralia Călin, vicepreședinte. În discursul său, Alexandra Sidorovici, aleasă
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
continentele pentru a contribui la vindecarea rănilor rămase de pe urma operațiunilor militare și în scopul apărării valorilor democrației. Împreună cu reprezentantele femeilor din 44 de țări, delegația română a luat parte la primul Congres internațional postbelic al femeilor, de la Paris (noiembrie 1945), convocat la propunerea femeilor franceze, în frunte cu Eugenie Cotton, și a votat pentru înființarea Federației Internaționale Democratice a Femeilor (F.I.F.D., 1 decembrie 1945). Marea majoritate a delegatelor din România erau însă activiste ale U.F.A.R., aflată sub direcția P.C.R. De
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
noastretc "Conferința Uniunii noastre" În ziua de 17 mai a.c. ș1933ț a avut loc în București, la Casa Poporului, a doua conferință a secțiunilor afiliate Uniunii femeilor muncitoare. Conferința aceasta a fost prilejuită de congresul partidului - și ea a fost convocată în scopul strângerii legăturilor dintre secțiunile noastre, spre a se lua o serie de măsuri administrative pentru mai bunul mers al Uniunii și spre a se asigura apariția regulată a gazetei Femeia Muncitoare. Au fost reprezentate la conferință secțiunile: București
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
D-na Maria Baiulescu, prezidenta „Uniunii”, au publicat articole lămuritoare, relative la această chestiune, asupra căreia se oferise greșite informațiuni în forurile internaționale. Triumful ostenelilor acestor Asociațiuni, pentru obținerea drepturilor noastre, a fost sărbătorit în mod egal și în congresul convocat de D-na Elena C. Meissner, prezidenta generală a „Asociației pentru emancipare”, congres care a avut loc la Iași, cu ocazia sărbătoririi a 15 ani de la întemeierea acestei societăți și la care au participat filialele din întreaga țară. Ca urmare
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
decembrie 1934, aducându-se în procesul verbal, iscălit de toate doamnele, care au astăzi alte păreri adică acum 4 luni, un omagiu strălucit de mulțumire doamnei prezidente generale. După aceea, doamna prezidentă văzând că totuși lucrurile nu se liniștesc, a convocat Congresul Extraordinar, conform statutelor, la 10 ianuarie 1935, pentru a statua asupra divergențelor. Pentru a lăsa Congresului toată obiectivitatea în deciziunile sale, doamna prezidentă generală a prezentat demisia pentru a 2-a oară. Hotărârile Congresului nu au fost respectate de
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
pentru Emanciparea Civilă și Politică a Femeilor Române în anul 1935tc "Darea de seamă a activității Comitetului Central al Asociației pentru Emanciparea Civilă Și Politică a Femeilor Române în anul 1935" Doamnelor membre, În conformitate cu art. 12 din statute, v-am convocat în Adunare Generală, spre a vă face darea de seamă asupra activității Comitetului Central în anul expirat. D-na casieră vă va comunica gestiunea financiară în același interval de timp. Veți asculta apoi raportul cenzorelor și se va proceda în
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
pe deasupra ambițiunilor mărunte individuale, solidarizarea tuturor organizațiilor feminine sub un front unic. Redăm părți din manifestul publicat al Frontului Feminin, din care se poate desprinde esențial, scopul, motivele și importanța noii mișcări feminine. D-na prezidentă N. dr. Bogdanovici a convocat în ziua de 21 noiembrie a.c. ș1937ț toate președintele asociațiilor feminine cu scopuri fie politice, fie opere de binefacere cu scopul de a încerca o colaborare în acele puncte comune care privesc femeia și a spus următoarele: Ridicarea nivelului ei
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
d-l dr. Lupu, în 1921, au chemat femeia în administrația publică, iar Partidul Național-Țărănesc, în 1929, a dat dreptul de vot în viața administrativă. O nouă solidarizare a acestui partid cu acțiunea feminină, a avut loc la o întrunire convocată de fruntașele și luptătoarele noastre, în sala Eintracht, unde exponenții național-țărăniști au făcut un meritat elogiu al familiei și virtuților feminine, arătând rolul covârșitor al femeii în viața politică și socială a țării. „Dv. și noi toți - poate dv. mai
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]