3,263 matches
-
din ION CREANGĂ, Amintiri din copilărie, cap. II Nu știu alții cum sunt, dar eu, când mă gândesc la locul nașterii mele, la casa părintească din Humulești, la stâlpul hornului unde lega mama o șfară cu motocei la capăt, de crăpau mâțele jucându-se cu ei, la prichiciul vetrei cel humuit, de care mă țineam când începusem a merge copăcel, la cuptorul pe care mă 56ascundeam, când ne jucam noi, băieții, de-a mijoarca, și la alte jocuri și jucării pline
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
că s-ar putea să fie amară cafeaua băută în piscină. Cartierul străinilor e populat „numai cu șomeri și vaga bonzi”. Româncele pe care Doina le întâlnește, o chelneriță și o cântăreață, și ele căsătorite „afară”, sunt niște ratate care „crapă de singurătate”. Profesoara de limba română Doina, o studentă eminentă, care putea „să rămână la catedră”, se angajează la o muncă manuală, firește, într- o sală plină cu femei robotizate, care o privesc aproape cu ură. Mai e ceva de
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Un vatman acuzat pe nedrept de uciderea unui pieton fuge de procuror și moare călcat de o mașină (Sfârșitul nopții). Muncitorul Nelu „Baronul” moare ca urmare a vieții la limita moralei pe care o duce (Zbor planat). Muncitorul Ghiță îi crapă capul prietenului său, muncitorul Mihai, din pricina unei femei (Pas în doi). Inginerului Mândrican îi moare fiica (Destine romantice). Inginerului auto Vasile Lazăr îi moare soția (Punct... și de la capăt). Geologul Strejan moare într-un accident montan în vreme ce căuta un zăcământ
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
2 factori: consistența coagulului și deshidratarea coagulului. Consistența coagulului reprezintă momentul final al coagulării laptelui și poate fi apreciată senzorial, prin următoarele procedee: * se introduce degetul arătător în coagul și se deplasează spre înainte. Un coagul bun de prelucrare va crăpa în sensul mișcării degetului, iar la scoaterea acestuia nu trebuie să rămână coagul pe el. Zerul apărut la suprafață trebuie să fie limpede și de culoare galben-verzui; * se umple o lingură cu coagul din vasul de închegare și se apreciază
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
s-au descoperit niște crăpături și linii ciudate cu aspectul unei pânze de păianjen, cărora li s-a dat numele de arahnoide, ele fiind unice doar pe Venus și se presupune că s-ar fi format când roca topită a crăpat crusta, în momentul eruperii la suprafața planetei. * Cum se poate explica canicula venusiană? Fiind mai aproape de Soare, planeta s-a încălzit, apa s-a evaporat astfel încât vaporii formați au absorbit și mai multă căldură. Temperatura a crescut, rocile s-au
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
loc plasmoliza. Acest fenomen este datorat difuziei apei din interiorul celulei spre soluția hipertonică. Dacă celula este introdusă însă într-o soluție mai diluată decât lichidul celular, adică într o soluție hipotonică, celula se umflă (fenomen numit turgescență) și poate crăpa, din cauza apei care pătrunde în interiorul celulei prin membrana celulară. Acest proces este folosit în industrie, de exemplu la extragerea zahărului din sfeclă. Aceasta este mărunțită și introdusă în vase mari cu apă, numite difuzoare. Datorită presiunii osmotice, celulele de sfeclă
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
din cauza apei care pătrunde în interiorul celulei prin membrana celulară. Acest proces este folosit în industrie, de exemplu la extragerea zahărului din sfeclă. Aceasta este mărunțită și introdusă în vase mari cu apă, numite difuzoare. Datorită presiunii osmotice, celulele de sfeclă crapă și zahărul difuzează în apă, de unde se separă și se purifică. În mod asemănător se comportă și celulele corpului animal. Concentrația plasmei sanguine, lichidul din sânge, este egală cu cea a unei soluții 0,86% NaCl. Cele două soluții au
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
numit plasmoliză, este datorat difuziei apei din interiorul celulei prin membrana semipermeabilă. Dacă o celulă este însă introdusă într-o soluție mai diluată decât sucul celular, adică într-o soluție hipotonică, sau chiar în apă, celula se umflă și poate crăpa, datorită apei care pătrunde din afară, prin membrana semipermeabilă în celulă. Acest fenomen numit turgescență, este folosit în tehnică, de exemplu la extragerea zahărului (zaharozei) din sfeclă. Sfecla tăiată mărunt este introdusă în vase cu apă (difuzoare). Datorită presiunii osmotice
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
pătrunde din afară, prin membrana semipermeabilă în celulă. Acest fenomen numit turgescență, este folosit în tehnică, de exemplu la extragerea zahărului (zaharozei) din sfeclă. Sfecla tăiată mărunt este introdusă în vase cu apă (difuzoare). Datorită presiunii osmotice, celulele de sfeclă crapă și zaharoza difuzează în apă, de unde se extrage. Mod de lucru Se ia o probă medie de rădăcini de sfeclă și se mărunțește cu ajutorul unei răzători. Din acest material se cântăresc 10 g și se trec cantitativ întrun zaharimetru de
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
ne îndemna la rostogoliri, la salturi acrobatice, la săritul caprei, la exersarea mersului în mâini și a statului în cap. Jocurile cu bunghii, palanca, de-a untul, oina rămâneau pentru mijlocul verii când, datorită secetei, pământul devenea tare și se crăpa. Păscutul animalelor cădea în sarcina mea, eu fiind cel mai nevârstnic din familie. Îmi plăceau cârlanii și vitele pe care le îngrijeam, îmi plăceau orizonturile largi care mi se deschideau la câmp, mă bucuram că aveam tovarăși de joacă, de
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
o înălț ime de 30 de metri și 120 de trepte de urcare. În trecut, turnul era mai înalt (50 de metri), însă dintr-o inscripție așezată aici c�ndva, se știe că: �� în urma focurilor și a cutremurilor înt�mplate crăp�nd, amenința a se surpa. Chibzuitu-s-a deci a se mai ușura d�ndu-se jos partea înălțată de Meletie Egumenul mănăstirii Golia la anul 1855 și păstr�ndu-se numai partea zidită din vechime, restauratu-s-a așa cum se vede în al
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
Moldovei, în zonele unde s a practicat monocultura. Simptome. Tuberculii atacați prezintă pe suprafața lor pustule plate, adâncite sau proeminente, de câțiva milimetri în diametru și neregulate ca formă. În cazul în care solul are umiditate mică, boala evoluează, pustulele crapă, confluează și pe suprafața tuberculilor apar cratere negre (râia de adâncime) . Prezența agentului patogen determină gazda să formeze un meristem ce generează suber și o creștere a celulelor din interior spre exterior ceea ce duce la apariția proeminențelor crăpate și suberificate
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
de zoosporii ce sunt eliberați prin germinarea sporangilor poartă denumirea de infecții sau contaminări secundare. În primăvară, oosporii germinează la suprafața solului îmbibat cu apă, la temperaturi de peste 10oC (maxima fiind de 32oC, iar optimum de 22-23oC). În timpul germinării, oosporul crapă iar endosporul se alungește și formează un promiceliu terminat cu un zoosporange mare, de 35-55 x 25-27 µm ce conține în interior un număr de 15-20 de zoospori biflagelați. În timpul ploilor repezi din primăvară, zoosporii eliminați din sporange, plutesc în
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
organele aeriene ale cruciferelor pot apărea pete de decolorare gălbui, diferite ca formă și mărimi. Pe fața inferioară a limbului, dar uneori și pe cea superioară, apar cruste albe-lăptoase, proeminente, inelare, subepidermice. Într-un stadiu mai evoluat al bolii, epiderma crapă și petele iau aspect prăfos, datorită eliminării sporangilor. Frunzele cu numeroase pete se usucă prematur. Tulpinile atacate se îngroașă, se îndoaie, se răsucesc și în final se usucă. Florile atacate prezintă un peduncul alungit, curbat, sepale transformate în bractei lungi
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Tulpinile atacate se îngroașă, se îndoaie, se răsucesc și în final se usucă. Florile atacate prezintă un peduncul alungit, curbat, sepale transformate în bractei lungi, groase, iar petalele își schimbă culoarea în verde și floarea avortează. Silicvele atacate devin hipertrofiate, crapă și se usucă fără a forma semințe. Hreanul atacat prezintă în afară de simptomele foliare, simptome de brunificare a rădăcinilor care, se îngroașă și putrezesc. Agentul patogen. Albugo candida (Pers.) Ktze., fam. Albugineae, ord. Peronosporales, cl. Oomycetes, subîncr. Mastigomycotina, syn. Cystopus candida
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
conțin asce cu ascospori dar la noi în țară cleistoteciile au fost semnalate foarte rar. Atacul pe fructele tinere sau în curs de maturare este asemănător cu cel ce apare pe frunzele dezvoltate. În dreptul petelor albicioase, țesuturile fructului se brunifică, crapă și încep să putrezească . Agentul patogen Sphaerotheca pannosa (Wallr.) Lév., fam. Erysiphaceae, ord. Erysiphales, cl. Pyrenomycetes, subîncr. Ascomycotina, f.c. Oidium leucoconium Desm. Miceliul hialin, septat și ectoparazit, se fixează de organele plantei-gazdă cu ajutorul apresorilor din care pornesc haustorii. Pe
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
sunt opriți din creștere iar frunzele se încrețesc. Atacul pe ciorchini face ca aceștia să se brunifice și apoi să se usuce pe timp de secetă. Pâsla miceliană acoperă și bobițele care, ca urmare a măririi volumului, de multe ori crapă, iar conținutul acestora se scurge în afară, oferind un mediu excelent pentru dezvoltarea altor microorganisme. Pe timp secetos, bobițele se usucă, semințele ies în evidență, iar ciorchinii distruși în totalitate exală un miros de mucegai. În toamnele ploioase, bobițele atacate
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
și în special pe sepale, este asemănător cu cel descris pe frunze. Pe sepale apar pete mici, cenușii, care iau un aspect catifelat datorită conidioforilor și conidiilor. Pe fructe apar, de asemenea, pete cenușii-măslinii în dreptul cărora țesuturile se suberifică și crapă. Fructele tinere se deformează puternic iar pulpa lor are gust fad. Deseori, crăpăturile de pe fructe reprezintă porți de intrare pentru sporii de Monilinia fructigena, cât și pentru alte ciuperci care distrug pulpa. Pe lăstarii tineri, petele sunt mai greu de
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
la piersic, zarzăr și cais. Petele ies puțin în relief, ceea ce face ca fructele să fie aspre la pipăit. Pulpa fructelor de cais și zarzăr devine pâsloasă și are un gust fad. Pe lăstarii verzi, în jurul mugurilor, scoarța se brunifică, crapă și apar ușoare ulcerații ce fac ca mugurii să se usuce. Uneori ramurile tinere se deformează, apar umflături, ulcerații, cancere deschise, prin care se produc scurgeri abundente de gome. Atacul pe lăstari este foarte periculos, întrucât duce la uscarea și
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
dar eu știu sigur că e ceva viu acolo. Dar cum pot oare să mă urc până sus?” Pe când se frăsuia el și se tot Învârtea prin jur se produse un zgomot și chestia păru că prinde viață. Plasa se crăpă, Întâi puțin, apoi brusc se desfăcu și apăru cea mai minunată insectă pe care o văzuseră ei vreodată. Ariciul căzu pe spate de uimire. Asta depășea puterea lui de imaginație. Furnicuțele o luară la fugă speriate. Un fluture cu o
Darul : meditaţie pentru suflet by ALEXANDRA LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/785_a_1762]
-
contrast cu trecătorii grăbiți. Cu cîntecul familiar al mierlei și florile de salcîm care deschid ferestrele. Cu melcii ieșiți după ploaie care ne fac pașii mai șovăitori și mai grijulii. Chiar dacă nu e resimțită cu intensitatea durerii, învățătura de minte crapă ușor gingia și mugurul se desfoaie încet. Poemele verii sînt dintr-o dată parcă mai rezervat-constatative și mai obiective. Tărîmul evocat este unul de sine stătător care pare să ignore observatorul ținîndu-l la distanță. Greieri, cosași, țînțari, musculițe, flori și fructe
Frumuse?ea trecerii by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/83678_a_85003]
-
sa ma - pa ma - re b) Joc didactic : „Cu ce sunet începe cuvântul ....?” mânca - re floa - re covoa - re floa - re c) Joc de cuvinte „Spune repede și corect?” 1. Pe cap un copac, pe copac un ac. 2. Căprarul crapă capra în patru. 3. Bucură-te cum s-a bucurat Bucura de bucuria lui Bucurel care a venit bucuros de la București. 4. Șapte sape late și alte șapte sape late să le car pe toate în spate. 5. Fata lui
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
de faptul că poa‑ te pânzele vor fi transportate dintr‑un loc în altul și pentru ca această operați‑ une să fie mai ușoară se folosește o altă tehnică: pentru a putea fi înfășurate, nu se acoperă cu ipsos, căci acesta crapă când pânza este făcută sul; se face totuși o pastă din făină amestecată cu ulei de nucă, în care s‑au pus două sau trei mâini de ceruză, iar după ce pânzele au fost acoperite de la o margine la alta cu
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
bătrânul se hotărăște să-l dea celor trei copii: Fanny Delhomme, Buteau, Hyacinthe, poreclit Jesus Christ: ”Și apoi pământul, nimeni nu-l ia cu sine când se duce. Trebuie dat, trebuie dat...În sfârșit, noi am muncit destul, vreau să crăpăm liniștiți”. Dacă moș Fouan este nevoit, din cauza bătrâneții, să cedeze pământul, Vasile Baciu, din romanul rebrenian, merge și el la notar, dar este constrâns să cedeze pământul căsătorind-o pe Ana cu Ion. Cei trei copii ai lui Fouan primesc
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
numit plasmoliză, este datorat difuziei apei din interiorul celulei prin membrana semipermeabilă. Dacă o celulă este însă introdusă într-o soluție mai diluată decât sucul celular, adică într-o soluție hipotonică, sau chiar în apă, celula se umflă și poate crăpa, datorită apei care pătrunde din afară, prin membrana semipermeabilă în celulă. Acest fenomen numit turgescență, este folosit în tehnică, de exemplu la extragerea zahărului (zaharozei) din sfeclă. Extracția zahărului din tăieții de sfeclă, are loc prin procesul de difuzie, cu
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]