4,293 matches
-
organismul coloniei, coralul verde al pădurii sau al crângului, experiența, aventura, plăcerea estetică - cred că aș putea include aici și adevărul -, toate se află dincolo de coronament și zidul exterior al frunzelor, și dincolo de individ. Evoluția a transformat omul Într-o creatură a cărei percepție este izolatoare, care privește lumea nu numai antropocentric ci și individualizat, oglindă a felului În care ne place să ne imaginăm propriile noastre euri. Aproape Întreaga noastră artă de dinaintea impresioniștilor - sau a celui care, pentru ei, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
verii. Ne simțim, sau credem că ne simțim, mai apropiați de „esența“ copacului (sau a speciei lui) când se Întâmplă să se afle asemeni nouă, În izolare; Însă evoluția n-a plănuit ca arborii să crească separat. Ei sunt niște creaturi cu mult mai sociale decât noi și nu sunt mai naturali ca specimene izolate decât este omul ca marinar naufragiat sau ca pustnic. Societatea lor creează sau sprijină la rândul ei alte societăți de plante, insecte, păsări, mamifere, microorganisme; pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
istoric al formei sale prezente științifice sau pseudoștiințifice. Numirea lucrurilor este Întotdeauna implicit o formă de categorizare și, prin urmare, de adunare a lor Într-o colecție, o Încercare de a le lua În posesie; și pentru că omul este o creatură extrem de acaparatoare, hipnotizat de cele mai multe societăți moderne să creadă că actul acumulării este mai plăcut decât faptul de a fi acumulat, că a obține este superior lui a avea, simplele denumiri și obiectele de care ele sunt legate se perimează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
și roman) după vechea zicală Aut Caesar, aut nullus. Dacă nu pot fi Cezar, mai bine nu sunt nimeni. Dacă nu pot avea cunoștințele unui savant, nu știu nimic. Dacă nu pot avea parte de acele minunate prim-planuri și creaturi rare În natura din jurul meu, la naiba cu ea. Poate că, pentru cei care sunt Îndepărtați de natură În viața lor de zi cu zi, e mai bine să existe orice reprezentare a ei decât nimic. Și totuși, În mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
ipoteză sumbră și nu o realitate prezentă. Am credința că principala cauză a acestei dezbinări mai mult mentale decât fizice constă mai puțin În nebunia sau unilateralitatea societăților și sistemelor noastre educaționale, sau În evoluția istorică a omului spre o creatură predominant urbană și industrială, o termită gânditoare, cât În felul În care, pe parcursul acestor ultimi o sută cincizeci de ani, am depreciat genul de experiență sau de cunoaștere pe care Îl definim În mare drept artă; și, mai cu seamă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
de reproducere - În care, pentru arbori, longevitatea joacă un rol major. Poate tocmai această natură pasivă, răbdătoare a sistemului lor de autoconservare i-a permis omului, În ciuda temerilor sale ancestrale cu privire la ceea ce ei ar putea ascunde, În termeni de alte creaturi sau de supranatural, să-i ierte În privința unui aspect, și anume să vadă În adâncurile lor tăcute și ceva protector, matern, chiar asemănător pântecelui femeiesc. De-a lungul istoriei, copacii au oferit sălaș și refugiu celor urmăriți și persecutați pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
militar prusac. Herr Major, mă consider prizoniera dumneavoastră. Faceți ce credeți de cuviință cu mine, dar aveți milă de aceste suflete nevinovate. Femeia cere clemență pentru copii nu cu glas umil, dimpotrivă, aproape poruncitor, de parcă soarta ei și a micilor creaturi nu ar fi la discreția celor care o capturaseră. Von Streinitz sesizează totodată că necunoscuta vorbește fluent germana, fără accent, ca o nativă. Privește atent chipul cu trăsături fine, puțin înăsprite, care arată pătrunderea și inteligența unei femei instruite. Nemișcați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
sirenă rătăcită pe malul mării. Adusă în text, orice asmenea ființă duală devine, pe jumătate, o alcătuire de hârtie. O reflectare fidelă a narațiunii înseși. Altminteri, de ce numărul actanților care roiesc aici, îndrăgostiți sau geloși, curioși sau aroganți, în jurul frumoasei creaturi marine ar fi egal cu al celor care au participat la scrierea Poveștilor de dragoste...? Scaunele parcă au fost împrăștiate de furtună în toate colțurile. Cel pe care a stat sirena e răsturnat. De mai sus, de mai departe, din
Cinci cititori în cinci feluri de lectură by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8373_a_9698]
-
intre în unitate sunt cele din Echipa Tehnică de Intervenție Rapidă - membri ai Armatei Spațiale. Ei sunt înarmați până-n dinți cu muniție suficientă pentru a neutraliza orice fel de inamic... sau cel puțin așa cred ei. Numai că descoperă niște creaturi dintr-o altă dimensiune, care pândesc în întuneric, ucigându-i pe supraviețuitori. Scenariștii David Callaham și Wesley Strick au vrut să facă un film unic, cu o fundație solidă în experiența jocurilor video. „Am păstrat unele dintre cele mai memorabile
Agenda2005-49-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/284469_a_285798]
-
Sânt dar în Constantinopol două curente opuse, unul pentru pace, cellalt pentru război. Mahmud-Damat, care voiește mai cu seamă ca sultanul actual, ginerile său, să rămâie în locul pe care-l ocupă, pentru ca alături cu tronul ginerelui să-nflorească roiul de creaturi de serai ale socrului, ar voi într-adevăr pacea și spre acest scop cheamă din noaptea vremilor umbra prorocului si-i pune în gură porunca de a încheia pacea. Sigur însă că într-un oraș așa de mare ca Constantinopolul
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
mănține drepturile lui naționale și integritatea teritoriului nostru. Și de acest jurământ nu-l poate dezlega decât numai nația, de va voi; și nu va voi poate. Retragă-se toate elementele curate și neatârnate dimprejurul bufniței, ca să rămâie singur între creaturile sale, să rămâie între Flevi, Fundești, Pătărlăgeni, Serurie, Pseudo-Ureche și // între toți cei afurisiți de-a nu avea odihnă nici în mormânt ca să îndeplinească slujba sacrilegiului. Nu răsturnarea lor de la guvern voim. Din contra. În fața lui Dumnezeu, a țării, a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
doar libertatea noastră, un sentiment atât de firesc și de total, încît nici gândul, nici impulsul inconștient nu ne vin de a o stingheri pe-a altora... Sîntem toți zeități ale acestui pământ... Dar cum să părăsești o astfel de creatură când simți în tine, după ce ți-a dăruit o oră plină de farmec din viața ei, certitudinea unei depline detașări? Iată capcana. Desigur, încă o oră, apoi ne vom despărți și, cum se spune, după aceea fiecare va merge pe
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
vreme ți-ai găsit să vii la mine?), gândind, în timp ce, fără să mă uit, îi vedeam chipul pătat de culori roșii-galbene și vineții, buzele ușor întredeschise, șiragul dinților, ochii mari, străini parcă de ea, de inocența întregului ei chip: adorabilă creatură! Apoi tare, scoțîndu-și mantila: Nici vorbă că nu ești o mică cerșetoare franciscană. Sauf le bourdonnement fatal..." "Quel bourdonnement?!" se miră ea senină, după care, cu aceeași seninătate, se desbrăcă de tot, alunecă sub pled și își trase cearceaful peste
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
peste cap... O luai în brațe, dar nu se destinse, rămase întoarsă cu spatele și repetă, în șoaptă: "Quel bourdonnement fatal?!", și abia apoi, tresărind cu putere, se răsuci și îmi arătă o expresie uluită. Îi șoptii: "Am gîndit: adorabilă creatură!". Răsuflarea ei, auzind aceste cuvinte, se înteți și văzui pe chipul ei cum înțelegerea îi urca încet spre gândire, dar nu micșorîndu-i, ci sporindu-i perplexitatea. Da, repetai, desvelindu-i tâmplele cu amândouă mâinile și apropiindu-mi foarte tare chipul de-
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
asta e ceva extraordinar, contrariindu-mă, fiindcă nu găseam nimic deosebit în ceea ce îi spusesem. Singurătatea mea lângă ea mă făcu să ies de sub farmecul inițial al primei noastre zile în care parcă prea repede... și îmi păruse o adorabilă creatură. Da' era, mă întrebai, era în realitate? Ce se întîmplase cu minunatul ei surîs? Se stinsese pentru totdeauna? Începui, în timpul interminabilelor ei sporovăieli, în timpul meselor la "cîrciumioară", în timpul îmbrățișărilor la mine în odaie sau al plimbărilor prin pădure, să mă
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
lăsa moale în interiorul chesonului. Va mai trece un anumit timp până la revenirea coșmarului. Lângă ea, ființa sangunară reacționa la aceste răbufniri instinctuale prin mici mișcări convulsive, parcă sub influența neîmpăcatei sale vecine. Apoi se relaxa la rândul său și visa creaturi cu sânge cald, cu plăcerea companiei propriei specii și speranța de a o regăsi într-o bună zi. Știa că se vor trezi împreună odată, ori niciodată. Această ultimă posibilitate nu-i tulbura defel odihna. Răbdarea sa era mult mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
ei îi dădu un cot colegului. ― Hei, o fi o formă de viață extraterestră, nu? Face ceva parale. Ripley atunci se gândi să se miște. Mișcarea ei fu abia perceptibilă, dar câteva meșe de păr lunecară și descoperiră în parte creatura care dormea lângă ea. Șeful echipei se îndreptă și scutură din cap cu năduf. ― N-avem noroc. E doar o pisică. Să asculte era penibil, să privească, nici vorbă. Gâtlejul parcă-i era un filon de antracit înăuntrul craniului, din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
din gură. Noi sunete îi asaltară urechile: trilurile unei păsări exotice. Își recăpătase auzul și gustul, era timpul să treacă la simțul văzului. Ochii se deschiseră către o junglă ecuatorială. Copacii își ridicau spre cer brațele verzi și stufoase. Niște creaturi cu aripi multicolore, irizate, zburătăceau bâzâind, din ramură în ramură. Păsări cu pene caudale nemăsurate nu conteneau să se prăvălească și să se avânte iarăși în urma unor insecte. Un quetzal trăgea cu ochiul la ea din sălașul său, instalat în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
moarte, ca niște muguri. Un aguti apăru, o văzu și plecă degrabă. Undeva în stânga, o maimuță, atârnând într-un copac maiestuos îi cânta puiului ei să adoarmă. Supraîncărcătura senzorială era prea însemnată. Fu nevoită să închidă ochii în fața abundenței de creaturi gureșe. Mai târziu (o oră? o zi?) în mijlocul rădăcinilor aparente ale marelui copac apăru o fisură. Aceasta se lărgi, dând la iveală torsul unei maimuțe-veveriță ocupată cu datul peste cap. Din crăpătură apăru o femeie care o închise în urma ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
făcea parte Ripley. Își păstră întreaga demnitate moștenită de la strămoși, manifestându-și în același timp toleranța obișnuită a acestor feline față de ființele umane. Primul observator extraterestru care ar putea asista la această scenă ar ghici imediat care din cele două creaturi prezente pe acest pat aparținea speciei superioare. Bărbatul care venise cu surpriza cea bună trase un scaun lângă pat și așteptă răbdător până când Ripley îl va băga în seamă. Era în jur de treizeci de ani, drăguțel, și purta un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
Dumnezeule! O explozie de sânge coloră brusc în roșu aprins cearșaful de deasupra, sub care ceva se ridică, dându-i o formă piramidală. Stupefiați, medicul și tehnicienii dădură înapoi. Cearșaful se ridică și mai mult. Apoi alunecă și Ripley văzu creatura. Meditehniciana leșină, iar medicul nu reușea decât să emită sunete nearticulate; o larvă groasă, fără ochi, dar cu gura plină de dinți ieșea din toracele pacientei, frângându-i coastele. Lucrul acela se răsuci încet și când colții nenumărați se aflară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
din cauza neputinței ei. ― Vreți să știți ce cred eu? Van Leuwen consideră că era preferabil să intervină. ― Capsula a fost studiată de o echipă, centimetru cu centimetru, și nu s-a găsit nimic care să permită stabilirea faptului că o creatură cum ai descris-o dumneata ar fi urcat la bord. Interiorul aparatului este intact. Niciuna dintre suprafețele metalice n-a fost atacată de vreo substanță corozivă. Ripley reușise să se stăpânească în cursul dimineții. Răspunsese la întrebările cele mai stupide
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
o plictisească grozav pe reprezentanta ACE. Sau poate că femeia se săturase să audă a "n"-a oară același lucru. Oricum, consideră că trebuia să ia cuvântul. ― Am explorat peste trei sute de lumi și nimeni n-a semnalat existența unei creaturi care, după cum te exprimi dumne,ata... Se aplecă pentru a citi de pe copia declarației lui Ripley.)... "își petrece perioada de gestație în interiorul unui corp-gazdă, adică în acele împrejurări, un coxp uman viu" și are "acid molecular concentrat ca sânge." Ripley
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
cei care l-au plasat pe Ash printre membrii echipajului lui Nostromo, iar cea mai bună metodă este să mă scoată țap ispășitor. De acord, perfect. Dar ceva nu poate fi "aranjat", Cin fapt ce nu se poate șterge. Aceste creaturi există. Eu voi dispărea, ele nu. Acolo, pe planeta aceea, se află o navă extraterestră la bordul căreia se găsesc mii de ouă. Mii. Mă-nțelegeți? Vă sfătuiesc să trimiteți acolo o expediție cu misiunea de a căuta acest aparat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
să purifice aerul saturat de praf. Era în fața sasului și nu reușea să-și ia ochii de pe corpul tatălui ei care zăcea pe solul acestei planete. Mama lor izbutise să-l târască înăuntru. Și Newt vedea ceva pe fața lui. Creatura era turtită și avea niște coaste proeminente, un mare număr de picioare chitinoase aidoma celor de artropode și o coadă lungă musculoasă încolăcită pe gâtul lui Russ Jorden. Semăna cu un limur mutant, cu o carapace suplă. Corpul tresăltă ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]