3,573 matches
-
ci la păstrarea ușilor inimilor deschise, așa cum le-a deschis Hristos prin Jertfa Sa, ca preț de răscumpărare, ca să scape și de dispute și de închinare la idoli. Este chemarela deschiderea tuturor simțurilor pentru învățătura despre Dum nezeu cuprinsă în „Crez” ca adevărata înțelepciune, grăind-o și as-cultând-o necontenit cu luare aminte și cu concentrare<footnote Nicolae Cabasila, Despre viața în Hristos, 26, PG 150, col. 421 D. footnote>. Este vorbade ușile simțurilor, pentru care la Botez se pune semnul crucii
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Sfintei Scripturi: „ Toatălitera Scripturii este ca un zid care înconjoară via pe dinafară, pentruca via, și mai ales fructul ei cel ascuns, să nu fie vizibil celor din afară”<footnote Origen, Comentariu la Matei, P.G 13, col. 1500. footnote>. „Crezul” ar însemna în Biserică, deci, un „gard” al dogmelorpentru a nu se pierde libertatea duhovnicească dobândită numai prin„adevăr” (Ioan 8, 32), adică pentru a nu se pierde „învierea” dobândită prin Jertfa Mântuitorului și arătările Sale și calea către Du
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Fiului Omului nu veți avea via-ță întru voi” (Ioan 6, 53). Revelația prin Înviere a făcut să încetezeorice „mitologie”. Această mitologie era și argumentul lui Arie cași al lumii care considera crucea lui Hristos o „nebunie” (1 Corinteni 1, 23). „Crezul” nu a menționat Botezul lui Hristos cu DuhulSfânt, deoarece acest eveniment nu putea fi cunoscut decât prin Jertfa și Învierea lui Hristos. Acest lucru este simbolizat prin clătinarea Sfântului Aer în timpul mărturisirii Crezului până la menționarea evenimentului Învierii, care vădea Întruparea
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Hristos o „nebunie” (1 Corinteni 1, 23). „Crezul” nu a menționat Botezul lui Hristos cu DuhulSfânt, deoarece acest eveniment nu putea fi cunoscut decât prin Jertfa și Învierea lui Hristos. Acest lucru este simbolizat prin clătinarea Sfântului Aer în timpul mărturisirii Crezului până la menționarea evenimentului Învierii, care vădea Întruparea drept „Cale”.Perdeaua Sfintelor Uși este deschisă în timpul recitării „Crezului”, ca semn că în urmarea Lui ucenicii văd viața lui Hristos înDuhul Sfânt iubind arătarea Lui. Sfintele Uși rămân închise, de oarece ucenicii
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
acest eveniment nu putea fi cunoscut decât prin Jertfa și Învierea lui Hristos. Acest lucru este simbolizat prin clătinarea Sfântului Aer în timpul mărturisirii Crezului până la menționarea evenimentului Învierii, care vădea Întruparea drept „Cale”.Perdeaua Sfintelor Uși este deschisă în timpul recitării „Crezului”, ca semn că în urmarea Lui ucenicii văd viața lui Hristos înDuhul Sfânt iubind arătarea Lui. Sfintele Uși rămân închise, de oarece ucenicii încă nu erau conștienți de „semănarea” în ei a viețiilui Hristos, când a zis în preajma Jertfei: „Lucrul
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
împărtășită lor prin „semănare” va fi și puterea unității lor treimice în Bi serică: „Slava pe care Mi-ai dat-o le-am dat-o lor, ca toți să fie una,precum Noi una suntem” (Ioan 17, 22). După cum înainte de „Crez”s-a invocat iubirea în Hristos ca a celor „născuți de la Dumnezeu”(Ioan 1, 13), căci numai ei pot mărturisi Sfânta Treime deoființă șinedespărțită, tot astfel șederea în Hristos este hotărâtoare pentruinvocarea Duhului Sfânt în ipostaza învierii oamenilor prin slava
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
În rugăciunile și slujbele Sfintelor Taine ale Bisericii Ortodoxe se aratălămurit că Sfintele Taine anticipează proslăvirea în viitor<footnote J. Tyciak, Gegenwart des Heils in den Östlichen Liturgien, Freiburg, 1968, p. 38. footnote>. În concluzie, putem spune că Simbolul niceo-constantinopolitanrămâne Crezul cel mare al Bisericii. În el găsim simțirea autentică aBisericii apostolice, iar Biserica ecumenică și l-a ales în secolul al IV-leaca pe un „nor umbros”, care să protejeze viața și spiritualitatea ei,pentru „șederea” ei în Hristos în chip
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
se lasă la cheremul speculațiilor. Ea are valoare de lege, totdeauna și oriunde valabilă. Bunul simț, forjat din secolul al XVII-lea, operează retușuri. Dar scăpărările de idei, ambiții, imperative sociale și dorinți individuale se însoțesc de bunele intenții și crezuri în progresul care trebuie să se reflecte și-n sănătatea oamenilor, în grija pentru copii, cerută de Rousseau, într-un regim de viață mai uman pentru atâți loviți de soartă, sugerat de Diderot și Voltaire. Aici se sintetizează medicina Secolului
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
caută să nu se izoleze de spiritul continental, dezvoltă relații comerciale, religioase, culturale și medicale cu Occidentul, cu Orientul — prin Constantinopol —, cu vecinii, afirmând unitatea de obârșie, limbă, credință și ideal: libertate, prosperitate, unire națională. Acestea sunt, de fapt, componentele crezului european luminist. Dar, pentru provinciile românești condițiile sunt diferite și nevoia de cadre medicale stringentă. De aceea, tineri capabili, cu burse și fără burse, încep să se îndrepte spre centre europene, pregătindu-se juridic, medical și în alte științe. Așa
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
subordonat respectului față de verosimil, a cărui importanță o măsurăm astfel. Catharsisul nu se poate realiza decât dacă acțiunea reprezentată este credibilă pentru spectator. "Credința este de absolută necesitate în poezie", scrie el în Prefața la Adone în 1620. Unde lipsește crezul, atenția sau afecțiunea lipsesc așijderea; însă unde nu există afecțiune, nu poate exista emoție și prin urmare curățire, sau amendare a moravurilor oamenilor, care este scopul poeziei." El revine la asta într-un mod la fel de categoric, în Scrisoarea despre regula
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
niște spirite rele, cu sau fără dreptate, fie împotriva sistemului însuși, fie contra programului partidului. [...] Partidul comunist, ca orice Biserică față de dogmă, reglementează strict studierea acesteia, învățându-i pe unii detaliul teologiei și necerându-le altora decât să profeseze un crez simplificat, pe care primesc misiunea de a-l apăra fără șovăire și fără să crâcnească de criticile "contrarevoluționare". Nu trebuie să ne mirăm peste măsură de vigoarea acestor teze perimate, care surprind astăzi prin spiritul lor de sistematizare grosolană și
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
se dezlegă limba și bătrânului. - Să mă prezint, urgent, la Unitate... la Bârlad. - Hm?... făcu bătrânul. ...Soarele asfințise dincolo de crestele copacilor, după coama dealului. Clopotele de la Schit începură sa bată de Vecernie, a doua zi era Sf. Mc. Gheorghe. - Ci crez‟, tatî, oari a ci război... ha, ci zâci?! Vorbi el cu glas nesigur, înghițind în sec. Anton îl întreba, formal pe bătrân, deși știa bine că va fi. - Dă, Antoane... știu eu... Numa‟ Dumnezeu știe, măi băiete! răspunse bătrânul, știind
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
spre o cafenea. — Nu mă pot abține, zise el. Nu-mi place să întârzii. Da, de asta își aducea perfect aminte. Își amintea cum, la vremea respectivă, se gândise că genul ăsta de principiu îi putea uni, era ca un crez pe care-l împărtășeau amândoi. Dar a sfârșit prin a fi unul din multele lucruri care i-au despărțit. Pentru că de fiecare dată când el nu putea să nu întârzie, ea era convinsă că fusese cu o femeie, și cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
ajung, Trag la hanuri scoase de pe hartă, Îmi apari în gând, te aud strigând, Și, anemic, trec din poartă-n poartă. Te iubesc nespus, știu că ți-am mai spus, Mă repet cu patimă deplină, Dar perseverez, fac din tine crez, Iar prin neguri îmi rămâi lumină. 5 mai 2011 Mă îndrăgostesc de tine în fiecare diminieață atunci când orașul cască alene tu deschizi larg ferestrele și aduci dimineața în pumni ne spălăm cu ea pe față apoi vorbim despre dragoste sărutând
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
Casa de Pariuri Literare, 2012Ă, precum și articole, recenzii și reportaje în revistele România literară, Cultura și Observator cultural. SIMONA SORA a fost foarte prezentă în presa culturală românească a ultimului deceniu și a coordonat revista literară Dilemateca. A tradus volumul Crezul meu de Carlos Fuentes (Curtea Veche, 2005) și se numără printre autorii antologiilor Tovarașe de drum. Experiența feminină în comunism (Polirom, 2008) și Prima mea carte (ART, 2011). A publicat eseurile Regăsirea intimității (Cartea Românească, 2008) și Ultima Thule. Fortărețe
A scrie. A naste. Tudor. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Svetlana Cârstean () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1767]
-
domnule detectiv. Mă întrebam dacă nu cumva sprijiniți în sinea dumneavoastră acțiunile întreprinse de Patrioții mei în Canton Falls. - Eu? - Nu mă refeream la aiurelile cu privire la conspirația pe care am fi pus-o la cale. Mă refeream de fapt la crezul nostru de bază. - Hai, Andrew. E mai bine să păstrezi liniștea, spuse avocatul. - Doar port o discuție amicală, Joe. Deci, ce părere aveți? spuse Constable privind din nou către Bell. - Ce vreți să insinuați, domnule? întrebă acesta înțepat. Aluzia la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
niște închipuiri îndrăgite, fiind încă privite, chiar și de o parte a domnilor prezenți la masă, drept fenomene științifice. Miturile respective erau confirmate de prezența acelui magistrat respectabil, care făcuse încă din timpul războiului parte din Parlament și afișa un crez național sever, ceea ce îi dădea chipului său un plus de asprime. După cuvintele de deschidere, înaltul oaspete de onoare ne-a salutat pe Armin și pe mine, cei mai tineri membri ai societății, numindu-ne „floarea cercetării într-o țară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
pe o figură modelatoare. Privirea lui, trecea peste multe nu numai fiindcă era înalt. La fel de puțin dispuși la compromisuri și, din această cauză, batjocoriți trebuie să fi fost și primii creștini la apariția lor. Emana un aer blând-revoluționar. De aceea, crezul său pacifist, care și-a găsit expresia în xilogravura Iisus rupe arma, îndreptată împotriva reînarmării germanilor iar apoi utilizată la scară largă ca afiș, a fost multă vreme exemplar pentru mine - asta înseamnă până târziu, la protestele împotriva rachetelor sovietice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
onoarea lui Willy Brandt - pe atunci, primar general al Berlinului de Vest: el cu diferite flaute și fluiere, de la sopran până la alto, eu cu o duzină de poezii din cea de-a treia carte a mea, Gleisdreieck, în care apărea crezul meu, „asceză“. Din păcate, banda pe care, spre sfârșitul anilor ‘50 el a înregistrat, cu o glazură dulce din cale-afară și tonuri scrâșnite, stridente, muzica la un libret de balet compus de mine pentru Anna, Gâsca și cinci bucătari, s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
trăiesc pe spinarea statului. Dar continuu să cred, domnul meu, că omul trebuie să se descurce singur. — Și eu la fel, domnule Parodi, a spus molcom Fang She. Mulți oameni Își dau acum viața În lume asta Întru apărarea acestui crez. Pujato, 21 octombrie 1942. H. Bustos Domecq Două fantezii memorabile (1946) MARTORUL Isaiia, VI, 5 — Că bine le mai zici, nea Lumbeira. Egzistă spirite pă bune căpoase, care preferă mai bine o rație dă băsmiri, care chiar și Nunțiu cască
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Închiriez niște fălci. Asta-i tot, domne. Ori aproape tot. Nicicând n-am mai fost dă față la vro altă viziune a lu don Wenceslao, da mi-a zis el că altele n-or fi mai puțin minunate. Și io crez așa un șoz, fincă jupân Zalduendo era bulca lu Ăl de Sus, bașca că, Într-o după-amiază, trecând pă la casa lui, câmpu mirosea tot numa a prăjeală. Douăj de zile după, musiu Zalduendo era decât hoit și duhu lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Pecus, nu obișnuiește să-și păstreze laurii neînvinși În fața lu don Biciclu. Entuziasmu conștiinței În mers a făcut ca În mai puțină vreme decât Învestești tu, grăsulico, ca să lași tejgheaua fără factură, ăla să se piarză În zare, că io crez că s-a dus În patu lui, care-i la Tolosa. Purcelușu tău ți-e confidențial, Nelly; pedalam d-acu unii mai mult, alții mai puțin, cu nerăbdarea lu Marele Hoțoman dă Biciclete, da, cum mandea nu renunț nicicând să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
grișu mi-ar fi fost gătit cu benzină dă arioplan; doamnele nu tre lăsate s-aștepte. Pujato, 21 decembrie 1950 Umbră și pompă Mare chestie! Io, care privesc todeauna fără Înteres societățile dă binefacere și alelante comisii dân premărie, alta crez de când sunt trezorier la Pro Bonu Public și-mi vin răvașe cu ghiotura care ie potop cu iele În ale mai babane contribuții. Totu mergea ca pă roate, până când unu care s-afla În treabă, că niciodată nu lipsește, s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
pă veridic. Și iera să cad dă stupefiație când mi-a zis: — Piano, piano și nu-ți lua nasu la purtat. Dacă defectezi, o să-ți dau amendă dă exces dă viteză. ți-am turuit așa cum ți-am turuit pen-că io crez că ie vremea să pui punctele pă i, da nici un minut mai devreme. Faci un pas prematur, faci cunoscut că io nu sunt ăla care mă ia iei și mă lași În stratosferă. Ie vorba d-un șoz delicat. Vorba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
trăiesc pe spinarea statului. Dar continuu să cred, domnul meu, că omul trebuie să se descurce singur. - Și eu la fel, domnule Parodi, a spus molcom Fang She. Mulți oameni Își dau acum viața În lumea asta Întru apărarea acestui crez.“ Dar să fim atenți: nu ne putem juca mereu cu gluma. Așa demonstrează, dincolo de hazul nebun și chiar de hohotele de râs pe care le poate trezi marginalul narator fără nume din poate enigmaticul, pentru un român, monolog Sărbătoarea Monstrului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]