51,468 matches
-
Legea nr. 190/2013 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 7/2011 pentru modificarea și completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 418 din 10 iulie 2013. Dispozițiile legale criticate au următorul conținut: Articolul 56^1 Nu pot fi inițiate și aprobate documentații de urbanism care au ca scop intrarea în legalitate a unor construcții edificate fără autorizație de construire sau care nu respectă prevederile autorizației de construire. ... 14. În opinia
DECIZIA nr. 314 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256795]
-
Nu pot fi inițiate și aprobate documentații de urbanism care au ca scop intrarea în legalitate a unor construcții edificate fără autorizație de construire sau care nu respectă prevederile autorizației de construire. ... 14. În opinia autorilor excepției, textul de lege criticat încalcă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5), cu privire la exigențele de calitate a legii, și ale art. 16 alin. (1), referitoare la egalitatea cetățenilor în fața legii, fără privilegii și fără discriminări. ... 15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea
DECIZIA nr. 314 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256795]
-
de natură să creeze un regim discriminatoriu pentru persoanele care, pentru a obține autorizație de construire pentru clădiri edificate în lipsa acesteia, trebuie să obțină aprobarea unei documentații de urbanism și cele care, anterior modificărilor introduse prin textul de lege criticat, au intrat în legalitate fără a fi obligate să facă astfel de demersuri (Decizia nr. 734 din 21 noiembrie 2019, paragraful 22, precitată). ... 18. Întrucât nu au apărut elemente noi, care să determine schimbarea jurisprudenței în această materie a Curții
DECIZIA nr. 314 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256795]
-
autorităților publice, fără privilegii și discriminări (Decizia nr. 785 din 23 noiembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 148 din 14 februarie 2022, paragraful 34). ... 20. Față de susținerile autorilor privind lipsa de claritate a textului criticat și, în consecință, discriminarea destinatarilor legii din perspectiva intrării în vigoare a interdicției de a intra în legalitate prevăzute de art. 56^1 din Legea nr. 350/2001, Curtea observă că prin art. VIII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 7/2011
DECIZIA nr. 314 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256795]
-
plății indemnizației pentru limită de vârstă reglementate în favoarea deputaților și senatorilor, precum și de repunere în plată a acestei indemnizații. ... 9. În motivarea excepției de neconstituționalitate sunt formulate critici de neconstituționalitate extrinseci referitoare la procedura de adoptare a legii criticate. ... 10. Astfel, se susține că în cursul lunii februarie 2021 au fost inițiate trei propuneri legislative având ca finalitate abrogarea art. 49 și 50 din Legea nr. 96/2006, iar în cursul unei singure zile, respectiv 17 februarie 2021, s-au
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
partea Guvernului prin raportare la art. 111 alin. (1) din Constituție. Punctul de vedere al Guvernului a fost solicitat, dar cu privire la o altă propunere legislativă, având un conținut similar, însă primirea acestuia s-a realizat după adoptarea legii criticate, astfel că Parlamentul nu avea cum să analizeze acel punct de vedere, înregistrat tardiv. De asemenea, Consiliul Legislativ a subliniat și necesitatea analizării situației indemnizațiilor pentru limită de vârstă aflate în plată, însă Parlamentul nu a luat în considerare această
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
convențional menționat. Rezultă că, prin prisma acestei jurisprudențe, indemnizația pentru limită de vârstă este un bun, ceea ce înseamnă că persoana în cauză nu poate fi lipsită de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică. Or, întreruperea, prin legea criticată, a acordării acestei prestații sociale după ce a fost dobândită echivalează cu o confiscare în lipsa unei cauze legitime, de utilitate publică. Se subliniază că, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, în măsura în care suspendarea sau diminuarea unor
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
urmare, se conchide că, deși parlamentarii care aveau pusă în plată indemnizația pentru limită de vârstă continuă să îndeplinească condițiile de acordare a acesteia, legiuitorul a suprimat prin voința sa exclusivă aceste drepturi sociale previzibile ale parlamentarilor. Prin urmare, legea criticată încalcă art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenție. ... 16. Prin raportare la art. 15 alin. (2) din Constituție, se arată că legea criticată aduce atingere unei situații juridice consolidate, respectiv celei a foștilor parlamentari care beneficiau de dreptul la
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
ulterioare celei în condițiile căreia s-a născut, fără a încălca principiul neretroactivității. Prin urmare, stingerea unui drept social cu caracter viager, care se afla deja în patrimoniul celor care au deținut calitatea de parlamentar până la momentul adoptării legii criticate, încalcă art. 15 alin. (2) din Constituție. ... 17. Prin raportare la art. 16 din Constituție, se arată că legea criticată stabilește o inegalitate între parlamentari (puterea legislativă) și magistrați (puterea judecătorească) în condițiile în care aceștia sunt supuși unui regim
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
caracter viager, care se afla deja în patrimoniul celor care au deținut calitatea de parlamentar până la momentul adoptării legii criticate, încalcă art. 15 alin. (2) din Constituție. ... 17. Prin raportare la art. 16 din Constituție, se arată că legea criticată stabilește o inegalitate între parlamentari (puterea legislativă) și magistrați (puterea judecătorească) în condițiile în care aceștia sunt supuși unui regim similar al incompatibilităților și interdicțiilor. Autorii excepției realizează o analiză a incompatibilităților și interdicțiilor magistraților - prin raportare la principiul independenței
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
pentru limită de vârstă ar fi asociată cu eliminarea restricțiilor, în caz contrar puterea legislativă ajunge să aibă mai puține drepturi decât cea judecătorească, situație contrară principiilor constituționale. Prin urmare, se încalcă art. 1 alin. (4) din Constituție. ... 24. Legea criticată încalcă principiile care garantează independența instituțiilor fundamentale ale statului, principii care conferă protecție constituțională indemnizației pentru limită de vârstă. Printre aceste principii se numără, potrivit autorilor excepției de neconstituționalitate, exercitarea atribuției deputaților și senatorilor de a sesiza Curtea Constituțională pe
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
și predictibilitatea legislativă din moment ce parlamentarii sunt în continuare beneficiarii pensiei contributive pentru limită de vârstă. Indemnizația pentru limită de vârstă este un beneficiu acordat acestora, care nu are caracter de compensație ca drept de asigurări sociale. ... 34. Legea criticată nu creează inegalități între parlamentari și magistrați, având în vedere situațiile obiective în care aceștia se află. Doar pentru că legiuitorul acordă magistraților o formulă specială de calcul al pensiei ca variantă a pensiei pentru limită de vârstă, nu înseamnă
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
probleme de constituționalitate, în lumina deciziilor Curții Constituționale nr. 238 din 3 iunie 2020 și nr. 678 din 29 septembrie 2020. Se invocă jurisprudența Curții Constituționale cu privire la obligativitatea solicitării avizului Consiliului Legislativ, aspect îndeplinit cu referire la legea criticată. Se subliniază că art. 148 din Constituție nu este incident în cauză, dat fiind că prevederile europene invocate reglementează pensia pentru limita de vârstă la încheierea mandatului parlamentar european și raportarea acestui drept la dreptul la pensie câștigat conform legislației
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
dat fiind că prevederile europene invocate reglementează pensia pentru limita de vârstă la încheierea mandatului parlamentar european și raportarea acestui drept la dreptul la pensie câștigat conform legislației naționale, în timp ce indemnizația pentru limită de vârsta reglementată de legea criticată nu se circumscrie acestui drept stabilit de legislația europeană. ... 40. Cu privire la criticile de neconstituționalitate intrinsecă, se invocă Decizia nr. 873 din 25 iunie 2010, subliniindu-se că pensiile speciale, nefiind un privilegiu, ci fiind institute de către legiuitor
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
doar dacă există o rațiune suficient de puternică spre a duce în final la diminuarea prestațiilor sociale ale statului sub forma pensiei; or, în cazul de față, o atare rațiune este, așa cum rezultă din Expunerea de motive a legii criticate, contextul actual, al deficitului anual major al bugetului de stat și cel predictibil pe următorii ani în care menținerea indemnizațiilor pentru limită de vârstă constituie și va constitui o presiune suplimentară și deloc necesară asupra bugetului de stat al României
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
neconstituționalitate. Totodată, domnul Ioan Vida a depus un memoriu amicus curiae în sensul admiterii excepției de neconstituționalitate. ... CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale președintelui Senatului și Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, înscrisurile depuse, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 43. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
acordate în baza prevederilor art. 49 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare. “ . ... ... 46. Curtea observă că dispozițiile art. 49 și 50 din Legea nr. 96/2006 la care fac referire textele criticate reglementau dreptul la indemnizația pentru limită de vârstă acordată deputaților și senatorilor. ... 47. În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (3), (4) și (5) privind statul de drept, principiul separației și
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
o imposibilitate de prezență a parlamentarilor la ședința antereferită. Prin urmare, apreciază că se încalcă art. 64,art. 65 alin. (2) lit. j) și art. 76 alin. (1) și (3) din Constituție. ... 51. Cu privire la procedura de adoptare a legii criticate, Curtea reține că propunerea legislativă a fost depusă în data de 16 februarie 2021; Biroul permanent comun (BP) a luat-o în discuție la aceeași dată și a stabilit termen de depunere a raportului de către comisia permanentă comună la
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
Curtea a constatat că aceste considerente referitoare la respectarea termenelor în procedura de legiferare sunt valabile și în cauzele care au făcut obiectul deciziilor nr. 633 din 12 octombrie 2018 și nr. 650 din 25 octombrie 2018 și, astfel, legile criticate nu încalcă prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție, sub aspectul principiului legalității. ... 64. Aceste considerente menționate la paragraful anterior au vizat o lege aflată în procedură de urgență, aprobată ca atare, astfel că, prin respectarea art. 76 alin. (3
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, îl acordă din nou prin Legea nr. 357/2015 pentru completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor (sub forma indemnizației pentru limită de vârstă), îl retrage din nou prin legea criticată]. S-a creat, astfel, o insecuritate juridică vădită în raport cu drepturile patrimoniale acordate deputaților și senatorilor ulterior încetării mandatului lor, drepturi ce nu pot fi afectate, întrucât constituie unul dintre elementele constitutive ale statutului constituțional al membrilor Parlamentului, fiind
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
Partea I, nr. 699 din 14 noiembrie 2013). Neconstituționalitatea unei dispoziții legale nu are numai o funcție de prevenție, ci și una de reparație, întrucât ea vizează în primul rând situația concretă a cetățeanului lezat în drepturile sale prin norma criticată (Decizia nr. 866 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 1 februarie 2016, paragraful 30). ... 79. Prin urmare, întrucât Legea nr. 7/2021 pe perioada sa de activitate se bucură de prezumția de
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
că dispoziția legală care permite achitarea amenzii în termen de 15 zile nu reprezintă o dispoziție de drept material, ci o dispoziție de procedură, nefiind încălcat principiul legii contravenționale mai favorabile. De asemenea, instanța de judecată susține că prin reglementarea criticată nu se instituie o situație discriminatorie prin edictarea normelor tranzitorii. ... 9. Judecătoria Pitești - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, iar dispozițiile art. 22 alin. (1) din Legea nr. 203/2018 contravin art. 15 alin. (2) din Constituție. ... 10
DECIZIA nr. 141 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256767]
-
de neconstituționalitate. ... 11. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... CURTEA, examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile avocatului prezent, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 12. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3
DECIZIA nr. 141 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256767]
-
judecătorești, în jurisprudența sa, Curtea a reținut că aceasta nu trebuie analizată in abstracto, ci trebuie verificat, în primul rând, interesul procesual al invocării excepției de neconstituționalitate, mai ales din prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituționalității textului de lege criticat (a se vedea în acest sens Decizia nr. 465 din 23 septembrie 2014, paragraful 20, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 29 octombrie 2014, Decizia nr. 712 din 27 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial
DECIZIA nr. 141 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256767]
-
vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... 11. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 12. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3
DECIZIA nr. 554 din 14 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256787]