2,852 matches
-
Tocmai de acest om cu spiritul scânteietor, majestuos și feeric are nevoie lumea noastră mică, poate și pentru a obține protecție, înălțare, demnitate, așa cum fragilele fire de iarbă din solul secătuit de apă și substanță hrănitoare au nevoie. Sufletul și cugetul neamului au de unde absorbi idei, vigoare, sensibilitate, mai ales în timpuri ale căror surâs și mulțumire prefăcută amăgesc dulce și vicios. Doar cel ales dintre aleși își lasă numele pe o stea. Cum puterea minții uriașe poate atinge veșnicia, de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
serviciuri mai reale acolo unde curgea sângele; poate că aș fi fost atât de norocit de a-l popri să nu se verse. Pă când arătam și celorlalți reflecțiile mele, Rustan-bey veni din nou și membrii guvernului provizoriu cunoscându-mi cugetul se unise cu stăruința lui, la care, nemaiputându-mă opune, mă îndreptai către celălalt lagăr cu secretarul comisarului imperial. Fuat-efendi, a cărui inimă mărinimoasă nu se supărase de refuzele mele, mă priimi cu destulă grație; și eu, după ce îi esprimai
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
cunoscut și chiabur oborean trage să moară și cheamă pe preot ca să se spovedească. Preotul se îmbracă și se duce la chemare, iar omul, care era pe punctul de a părăsi viața, îi spune. — Părinte, am un greu păcat pe cuget; eu sunt acela care, în anul cutare, am omorât pe muscalul din Calea Moșilor. În locul meu au fost osândiți trei oameni nevinovați care și astăzi zac în ocnă. Vreau să-mi descarc sufletul. Uite, colo, scoarța asta e furată de la
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
buni dintr-o clasă de 30 de elevi, au primit cravata „roșie de pionier”, în cadrul unei ceremonii solemne, urmată de o mică serbare. Cu această ocazie am învățat versuri pe care mi le amintesc și azi: Cu suflet oțelit și cuget treaz, Cinstesc învăpăiata ei culoare, E înroșită-n sângele viteaz, Vărsat în lupte de clasa muncitoare. Noi, pionierii, mergeam prin sat, cu cravata roșie la gât și ne salutam cu cuvintele Salut voios de pionier ! Eram mândri că suntem pionieri
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
cu mijloacele pe care le au, la schimbarea României. Iași, mai 2013 Redau scrisoarea în transcriere: Azi, 28 ianuarie 1962, Iași Bohosievici Nicolai către „colega” Mîndreci Ioan, Salut, Vremea frumoasă și buna veste care mi-a sosit mi-au luminat cugetul și am purces a-ți scrie această epistolă de pe meleagurile pe care le-ai părăsit cu atâta grabă. Scumpe prietene, întreg târgul Iașilor a început să se vaete aflând că l-ai lipsit de prea cinstita ta figura de oltean
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
25 milioane de români, din care aproape 5 milioane în afara granițelor țării, mai departe sau mai aproape. Acest concurs se află sub umbrela Despărțământului „Mihail Kogălniceanu” al Asociațiunii Culturale „Astra”, asociațiune care are în obiectul ei de activitate „unirea în cuget și în simțiri” (vorba poetului) a românilor de pretutindeni. Cred că elevii participanți la acest concurs, nu numai la faza finală, cunosc câte ceva despre această Asociațiune. Dacă nu, este de datoria noastră să le prezentăm momente din lupta românilor pentru
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
De la secretare, până la colegi. Vremea se petrece, veac cu veac se-ngână Și-n curând mileniul se va înnoi ... Alături de pace-n urarea străbună, Gândul meu de bine te va însoți. Fie ca norocul să te fericească, Cinste și credință, cuget românesc, Multă sănătate, tihnă sufletească, Mișule bădie, asta îți doresc! LA ANIVERSARE Ioan Mercheș Într-o zi cu har Prinsă-n calendar, Și-ntr-un colț de rai, S-a născut ... Mihai Fețișoara lui, Spicul grâului. Ochișorii lui, Mura câmpului
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
reamintit adesea că guvernul austro-ungar are mai cu seamă în vedere căutarea unor soluțiuni definitive susceptibile de a preveni complicațiuni ulterioare. În această ordine de idei dară a fost de părere ca delegații români să fie ascultați; tot cu același cuget Excelența-Sa, rezervându-se de a insista, când va fi vorba de navigațiunea pe Dunăre, asupra principiului libertății celei mai complecte, dorește astăzi ca Congresul să pronunțe anexarea Dobrogei la România și în același timp, conform cu opiniunea exprimată de d.
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
și de mamă printre oameni" (Teognis), iar Paul Doumer lansează îndemnul: "La toate vârstele, în toate situațiile, iubește, respectă și onorează pe cei care ți-au dat viață!". Pasiunea trebuie fructificată, . Pasiunea mea este de a scrie, de a cugeta. "Cuget, deci exist" (Descartes). Cuvintele poartă în ele bucăți din sufletul meu și sunt fericită ori de câte ori reușesc să mă ridic deasupra unui obstacol. O, cărțile mele dragi... cât vă datorez că sunt om al condeiului, al culturii!. "Cultura sporește demnitatea omului
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
ogorul învățământului bucovinean". Caut și acum să nu fac umbră pământului în zadar, căci . Pe tot parcursul activității mele am căutat să îmbin cu dăruire munca de educator cu aceea de iubitor al scrierii de poezie și proză, rămânând credincioasă cugetului meu, iar această mărturisire este ca o spovedanie, o eliberare sufletească. Cea dintâi dezamăgire Eram doar de-o șchioapă și vroiam musai să fiu școlăriță. Mi-am pregătit trăistuța cu abecedar, caiete și chiar un penar (de la Oltea, sora mea
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
grozavă domnișoara, dacă-ți dai toată simbria pentru ea, rânji el, cântărind din ochi mogâldeața Înfășurată În zdrențe, din care răsărea numai o față murda ră sub o basma trasă pe frunte. Pe Sfântul Trudpert, aproape că am mustrări de cuget că ți-am luat atâția bani! adăugă el râzând. Fugarii se urcară În căruță, se ascunseră În fân și țăranul dădu bice cailor. Făcuseră de-abia câțiva pași, când, deo dată, se auziră din turn trâmbițe care anunțau sosirea stăpânului
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
mare talent deveniți slugi în casa răului, dar bine plătiți, îngrășați, gălăgioși, incapabili să vadă murdăria produsă de ei, din abundență, împrejur. Un porc, în coteț, păstrează un loc curat, unde îi place să zacă de plăcere, spre deosebire de spurcații în cuget și simțiri. A.B.Nu doresc încă să ne luăm rămas bun, vă rog să îmi citiți un poem... V-aș ruga să mă scuzați, v-aș îndemna să citiți "Testamentul din strada Nisipuri", care implică aventura unor poeți pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
au stat tot într-o închisoare, dar una fără zăbrele și sârmă ghimpată, fiind supuși aceluiași 'proces de destructurare psihică și remodelare, conform unui plan alcătuit în mod științific, dar rău intenționat, ce a urmărit anihilarea a tot ce este cuget românesc. Va trebui să treacă cel puțin tot pe atâta timp cât am trăit sub o sclavie ideologică pentru a reveni la normalitate'. Într-un alt articol, Ioniță apreciază că regimul comunist a aplicat sistemul de la Pitești 'în regim de două viteze
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
întâlneai cuvântul ”camarad”, de exemplu. Încercând să surprindă atmosfera încărcată de miasme și sfâșiată de contradicții, Lucian Blaga nota: „După frământarea individualistă urmează integrarea unei noi spiritualități colective. Personalitatea creatoare va deveni din nou o forță impersonală în slujba unui cuget colectiv.” Sextil Pușcariu întrun interviu despre poezie face aprecieri la obiect în legătură cu producția poeților bucovineni. Iconar a fost prezentă cu regularitate, adică lunar, la cititori; purta alături de titlu câte un citat biblic, nu-și dezvăluia cui aparține 396 și ce
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
în nr. 112/1939: ...”Cu acest număr Junimea Literară, care nu e nici cenaclu, nici revistă pentru câțiva inițiați, ci mânăstire voievodală, cu slujitori de elită, dar cu ușile deschise larg pentru toți care îi respectă cultura și iubesc frumusețile cugetului și graiului românesc.”... * Junimea Literară, revistă de literatură, artă, știință, sub conducerea unui comitet de redacție. Director I. Nistor. Secretar de redacție: Leca Morariu. Anul XIII (1924). Nr.1112, Cernăuți, noiembrie decembrie 1924. Semnalăm din conținut: D.Dan, Un felon
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
un editorial nesemnat: "Noi îl sărbătorim pe Eminescu pe care niciodată statul burghezo-moșieresc nu l-a sărbătorit cum se cuvenea, pentru că ar fi însemnat să-și facă propriul proces. Noi îl sărbătorim pe Eminescu căruia regimul burghezo-moșieresc i-a strîmbat cugetul și cuvîntul (!), pentru că noi știm și avem voie să alegem (!) tot ce în opera lui aparține poporului nostru și este rodul împlinit al gîndirii și geniului său artistic". În aceeași manieră va fi confiscat de ceaușism centenarul morții poetului. Pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
ce vrei și poți afirma că retractezi și că nu știi și că n-ai făcut și că n-ai auzit și că e om de treabă și vechi progresist și că zi-i și descarcă-te și liniștește-i cugetul și încheie pace cu tine însuți și turuie și dă-i cît te-o lăsa. De ce? Pentru că tot ce spui în public (dacă nu-s ședințe secrete, ca la noi) nu are nici o valoare și nu se consemnează, ori dacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
România postbelică, o rezistență și prin cultură!”, ei ignoră, voit sau nevoit, identitatea națională, care s-a format târziu față de unele state vecine cum e Polonia, de pildă, și, prin cultură în primul rând. Ce au adunat, la început, „în cuget” populațiile de pe cei trei versanți ai Carpaților, lipite, supuse și „asediate” de imperii străine și de spiritul lor arogant și totalitar, dacă nu „litera scrisă”?! Cea bisericească, la început, cu Coresi, Samuil Micu și alți „creatori” și traducători de cărți
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
acel har rar, zeesc, și când el își asumă vocația, una dintre cele mai dificile, supraumane uneori, se apropie de un oficiant al sacrului, de unul dintre acei preoți ce stau în mijlocul mulțimii și spre care se îndreaptă ochii și cugetele mai ales în vremuri grele, barbare, de care poporul nostru nu prea a fost scutit! Spre cine să se îndrepte?!... Sigur, a putea fi „martor și complice” într-o relație personală, de prietenie, de rudenie sau de iubire, e infinit
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
reduce bagajul spiritual inițial la minimul vital. Neavând a da socoteală niciunui trecut personal, negăsind în el convingeri religioase profunde, nu voi avea de ars, odată ajuns acolo, nici tămâie nici drapele. Candoarea îi dă ignorantului o anumită libertate a cugetului. Ea incită mai mult la hoinăreală decât la rechizitoriu. Dacă te defulezi mai puțin ca gură-cască împins de curiozitate sau ca propovăduitor zelos, asta mă mai întreb și acum. Conform Evangheliilor, în scurta lui viață, atât în cea intimă cât
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
ș-au umplut biserica. Erau acolo toți învățătorii cercului cultural, și agenții sanitari, și doctorul spitalului de la Fântânele, din apropiere. Apoi în față, lângă altar, cucoanele satului, și funcționarii, foarte demni, cu fețele foarte liniștite. Din când în când în cugetul lor, căci parcă se gândeau la ceva, închideau ochii prelung, cașicum o mare pace sufletească, un fel de amurg de seară de vară, le stăpânea sufletul. Oamenii stăteau îmbulziți, stăteau gata. Aveau ceva pe suflet. Făcuseră sfat înaintea noastră. Vorbește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
trebuia să îmi asum responsabilitatea unei sancțiuni nedrepte, care marca primul pas pentru expedierea acasă a așa-zisului vinovat, sau să mă pronunț clar, fără menajamente despre interpretarea forțată a "incidentului". Am continuat, intenționat, să mă fac că stau și cuget la cele spuse în cadrul ședinței, până când ambasadorul va decide să supună la vot propunerea sa. Tovarășe diplomat, dumneavoastră ce părere aveți ? se decise ambasadorul să-mi ceară direct opinia. Tovarășe ambasador, poziția mea în ambasadă vă este bine cunoscută. Sunt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
n-au fost alese pe temeiul glăsuirei obștești, de-a dreptul, deopotrivă și tăinuite după sistemul proporțional, și să chezășluiască pe deplin bunul mers al acestor așezământuri. 5. Să apere toate slobozeniile, câștigate prin revoluție, precum: slobozenia cuvântului, tiparului, credinței, cugetului, unirilor, adunărilor și grevelor, să chezășluiască neatingerea persoanei și a locuinței și să așeze judecată dreaptă pentru tot norodul. 6. Să desființeze pedeapsa de moarte pentru totdeauna pe pământul Republicei Moldovenești. 7. Să chezășluiască pe deplin drepturi deopotrivă pentru toate
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
ne-a înzestrat cu minte limpede și cu inimă bună, ne-a hărăzit însă și grele încercări. Începând acum o viață nouă, ca Iov pe care l-a binecuvântat Domnul după dureri, să ne strângem rândurile și să avem în cugetul nostru, ca pe un odor prețios, gândul că, de azi înainte, limba și cultura noastră una sunt nedespărțite. Cum a glăsuit și poetul-prooroc: „Români din patru colțuri, acum ori niciodată, Uniți-vă în cuget, uniți-vă-n simțiri !” Scriitorii din
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
strângem rândurile și să avem în cugetul nostru, ca pe un odor prețios, gândul că, de azi înainte, limba și cultura noastră una sunt nedespărțite. Cum a glăsuit și poetul-prooroc: „Români din patru colțuri, acum ori niciodată, Uniți-vă în cuget, uniți-vă-n simțiri !” Scriitorii din România, Ardeal și Bucovina: Mihail Sadoveanu, Ion Agârbiceanu, P. Locusteanu, Gheorghe Ranetti, Corneliu Moldovanu, N. N. Beldiceanu, Gh. Rotică, A. Cazaban, Ion Minulescu, Radu D. Rosetti, Ion Petrovici, Gh. Tutoveanu, Mihail Codreanu, Eugen Herovanu, N.
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]