10,969 matches
-
care Asachi le socotește demne de urmat sunt, bineînțeles, din aceeași sferă: Virgiliu, Racine etc. Cu toate acestea, observăm grija pentru autodefinirea națională pe care o cereau rațiunile momentului prin îndrumarea tinerilor spre un raport echilibrat între influența străină și cultivarea propriilor valori culturale și lingvistice. La fel ca majoritatea pașoptiștilor, Asachi are intuiția valorii, care este asociată cu fenomenul clasic și reprezentanții acestuia, dar are, totodată, și intuiția necesității afirmării spiritului național în contextul istoric al secolului al XIX-lea
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
imposibil de a gândi cei doi termeni clasic și romantic altfel decât sub forma unui anumit maniheism, a unei opoziții, care defavoriza net clasicismul, punându-l sub semnul inferiorității estetice. Începutul secolului al XX-lea va inversa, însă, polaritățile prin cultivarea unei aversiuni împotriva romantismului, perceput drept o exagerare, și prin reconsiderarea în manieră pozitivă a valorilor la care se renunțase cu un secol în urmă. Astfel, afirmarea principiilor clasice s-a făcut mai întâi prin condamnarea celor romantice, după cum se
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
sărac pentru cei care nu cunosc luxul. Un poem este culmea luxului, adică a reținerii, opusul avariției."253 Printr-o exprimare oarecum paradoxală trăsătură de altfel fundamentală a stilului lui Cocteau din eseurile sale unde se observă plăcerea surprizei prin cultivarea unor sintagme oximoronice se evidențiază încă o dată ideea situării poeziei în zodia simplității ce nu trebuie percepută totuși sub forma zgârceniei, a economiei inutile și meschine de mijloace, ci în sensul unei sobrietăți care include măreția, aparținând zonelor superioare ale
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
obținut consultând dicționare, enciclopedii sau introduceri generale în filozofia contemporană. S-ar putea spune că apropierea de Wittgenstein, ca sistem de referință în orizontul gândirii, se află astăzi la noi aproximativ în același punct în care era acum un secol cultivarea clasicilor filozofiei. Dacă în acea vreme erau justificate cărți cu titluri ca Viața și opera lui Kant, mi se pare că același lucru este valabil, astăzi, pentru Wittgenstein. Cartea de față urmărește, în principal, două obiective greu de armonizat. Primul
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
ceea ce a aflat despre viața lui Wittgenstein. Existența altor oameni i-a putut atrage atenția lui Noica îndeosebi prin ceea ce i s-a părut exemplar din punctul de vedere al propriilor sale opțiuni: dezinteresul pentru bunuri materiale, pentru succes vizibil, cultivarea acelei austerități care favorizează deplina concentrare asupra lumii ideilor.1 Dacă ceea ce a provocat admirația lui Noica a fost puterea lui Wittgenstein de a renunța la tot ceea ce nu servește unei înfăptuiri majore pe tărâmul gândirii, atunci ar fi fost
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
supuși și să dea astfel socoteală de modul în care au ajuns în stăpânirea ideilor și proiectelor lor intelectuale, apoi cu Wittgenstein lucrurile stau altfel. Lui nu i se poate aplica schema uzitată, cea de a înregistra descoperirea vocației și cultivarea ei sistematică, emergența proiectului unei opere și înfăptuirea lui pas cu pas, pentru a conchide că opera vorbește de la sine, că ea ne spune singură totul. Altfel spus, nu ambiția intelectuală, dorința de a lăsa în urma lui o operă l-
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
numai o manipulare a opiniei publice prin deformarea informației, dar și blocarea jocului liber al imaginației cititorului. O despărțire clară a lumii faptelor, pe de o parte, a valorilor și sentimentelor, pe de altă parte, credea el, este esențială pentru cultivarea onestității și sincerității, ca valori centrale ale vieții. Popularitatea foiletonului reprezenta pentru Kraus doar una dintre expresiile estetismului, în care el vedea un indiciu major al declinului culturii. Protestul lui Kraus împotriva estetismului se întâlnea cu cel reprezentat de arhitectura
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
UN WITTGENSTEIN II? 237 limbajului prin raportare la asemenea noțiuni, pe care Wittgenstein le numește acum „supranoțiuni“ sau „supraconcepte“, este descrierea a ceva mult mai simplu decât este în realitate limbajul nostru. În supoziția consacrată într-o istorie îndelungată a cultivării gândirii pure, supoziția că înțelegerea a ceea ce este limbajul, gândirea, cunoașterea, a ceea ce este binele sau virtutea reprezintă o pătrundere spre esențe situate dincolo de orizontul experienței curente, Wittgenstein vede trăsătura distinctivă a tradiției filozofice occidentale de care el se desparte
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
sunt cele ale lui Pierre Bayle, Voltaire, David Hume sau Friedrich Nietzsche. Îndoielile sceptice privitoare la capacitatea minții omenești de a pătrunde natura ascunsă a realității, rațiunii sau limbajului au fost văzute drept tot atâtea expresii ale unei atitudini potrivnice cultivării filozofiei în genere. În „Prefața“ primei ediții a Criticii rațiunii pure, Kant va da expresie acestei stări de spirit, caracterizându-i pe sceptici drept „un soi de nomazi care disprețuiesc orice cultivare statornică a pământuluiă“2. Cu greu s-ar
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
drept tot atâtea expresii ale unei atitudini potrivnice cultivării filozofiei în genere. În „Prefața“ primei ediții a Criticii rațiunii pure, Kant va da expresie acestei stări de spirit, caracterizându-i pe sceptici drept „un soi de nomazi care disprețuiesc orice cultivare statornică a pământuluiă“2. Cu greu s-ar putea contesta totuși că avertismentele scepticilor au contribuit sau puteau să contribuie la temperarea încrederii euforice a filozofilor în mijloacele pe care le foloseau pentru a ridica atât de ambițioasele lor construcții
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
de a le subordona viața intereselor, dorințelor și înclinațiilor sale.24 Cu dezaprobare trebuie să fi întâmpinat Wittgenstein și implicarea crescândă a lui Russell în activități publicistice destinate unei audiențe largi, cu toate consecințele ce rezultau de aici, între altele cultivarea unui scris ușor, atrăgător și deci, în mod necesar, mai superficial. Russell însuși admitea că nevoia de a câștiga bani prin scris, după ce în timpul războiului își pierduse poziția la Cambridge, nu putea rămâne fără consecințe. El se plângea că trebuie
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
limbii literare / 188 Normarea și instituirea normei / 193 Conceptul de "vorbitor" / 199 Partea a doua: Determinările și relațiile limbii / 207 Știința lingvistică / 207 Conștiința lingvistică / 211 Competența lingvistică / 218 Determinismul lingvistic / 224 Limbă și tradiție / 228 Limbă și cultură / 232 Cultivarea limbii / 238 Limbă și gîndire / 241 Limbă și psihic / 249 Limbă și realitate / 251 Limbă și valoare / 258 Libertatea lingvistică / 263 Obiectiv și subiectiv în limbă / 268 Partea a treia: Relațiile și determinările filozofării / 275 Implicarea limbii în particularizarea filozofiei
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
între elementele și aspectele unei limbi a fost numit de către Louis Hjelmslev arhitectura limbii 15. Cele mai importante aspecte ale limbii sînt date însă, cum a arătat G. I v ă n e s c u, de gradul ei de cultivare și de tipul ei de evoluție, din perspectiva participării voinței și a prezenței sau absenței unor scopuri care să vizeze limba însăși, care duc la distincția între limba populară (sau istorică) și limba literară (sau de cultură)16. Dintre cele
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
al teoriei amalgamării stilurilor. După Coteanu 50, există o tendință de omogenizare a limbajelor (în concepția sa echivalente cu stilurile funcționale), căreia i se contrapune diversificarea prin modul individual de organizare a mesajului. Fenomenul se produce în funcție de "regula gradului de cultivare", potrivit căreia exprimarea individuală (care se fundamentează pe limba funcțională), realizată prin amalgamarea a cel puțin două limbaje funcționale, este dominată de tipul ce reprezintă gradul de cultivare cel mai înalt. Fenomenul este, desigur, real, dar în loc de dominare ar trebui
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
individual de organizare a mesajului. Fenomenul se produce în funcție de "regula gradului de cultivare", potrivit căreia exprimarea individuală (care se fundamentează pe limba funcțională), realizată prin amalgamarea a cel puțin două limbaje funcționale, este dominată de tipul ce reprezintă gradul de cultivare cel mai înalt. Fenomenul este, desigur, real, dar în loc de dominare ar trebui să se considere mai degrabă o influențare și, în acest caz, limba funcțională care are la bază un dialect sau un subdialect este influențată de un aspect dialectal
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
ultim aspect, s-a remarcat deseori faptul că elemente ale stilului științific și filozofic, cărora li se atribuie un astfel de prestigiu, sînt preluate de alte limbaje, îndeosebi de cele ale literaturii (acestea considerate cu un nivel mai scăzut al cultivării, prin nespecificitatea abstracției) și astfel pot primi o răspîndire socială mult mai mare decît cea pe care le-ar asigura-o limbajele de profil. Conținutul limbii Fiind mijlocul prin care se denumesc realitățile și se comunică despre ele, limba este
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
sînt de fapt aspecte corupte, decăzute ale limbilor literare, interesul pentru crearea unor limbi de cultură (naționale) corespunzătoare limbilor vernaculare reușind cu greu să înlăture această prejudecată. Ca atare, lucrările apărute ca urmare a interesului pentru limbă au fost de cultivare a limbii: gramatici, retorici, dicționare etc. Pe de o parte, asemenea lucrări urmăresc să dea limbii o formă determinată, iar, pe de altă parte, ele urmăresc să realizeze o formă unică a limbii, să instaureze deci o formă comună a
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
sens negativ, că decade, atunci cînd nu-și mai exercită pe deplin funcțiile sociale, cînd nu mai este chemată să fie expresie și să fie componentă a unei culturi cu dezvoltare normală și cînd este lipsită de atenția și de cultivarea oamenilor de cultură 168. Considerînd limba ca o realitate culturală, net deosebită de realitățile de tip fizic, Eugen C o ș e r i u crede că, în legătură cu limba, nu ar trebui să se vorbească în nici un caz de "evoluție
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
aceeași realitate: spiritul sau viața spirituală a comunității. De aceea, toți factorii de cultură, precum apariția scrierii, inventarea tiparului, perfecționarea telecomunicațiilor, creșterea nivelului cultural al populației, studierea limbii în școală etc., își pun amprenta asupra evoluției și stării limbii literare. Cultivarea limbii Cultivarea este acțiunea umană orientată spre asigurarea unei evoluții și unui aspect determinat pentru o realitate și, în acest context, cultivarea limbii reprezintă activitatea care urmărește desăvîrșirea mijloacelor de expresie, perfecționarea tuturor aspectelor limbii din perspectiva unor idealuri culturale
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
spiritul sau viața spirituală a comunității. De aceea, toți factorii de cultură, precum apariția scrierii, inventarea tiparului, perfecționarea telecomunicațiilor, creșterea nivelului cultural al populației, studierea limbii în școală etc., își pun amprenta asupra evoluției și stării limbii literare. Cultivarea limbii Cultivarea este acțiunea umană orientată spre asigurarea unei evoluții și unui aspect determinat pentru o realitate și, în acest context, cultivarea limbii reprezintă activitatea care urmărește desăvîrșirea mijloacelor de expresie, perfecționarea tuturor aspectelor limbii din perspectiva unor idealuri culturale generale. O
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
nivelului cultural al populației, studierea limbii în școală etc., își pun amprenta asupra evoluției și stării limbii literare. Cultivarea limbii Cultivarea este acțiunea umană orientată spre asigurarea unei evoluții și unui aspect determinat pentru o realitate și, în acest context, cultivarea limbii reprezintă activitatea care urmărește desăvîrșirea mijloacelor de expresie, perfecționarea tuturor aspectelor limbii din perspectiva unor idealuri culturale generale. O asemenea activitate se desfășoară, desigur, la nivelul limbii literare și reprezintă efortul de a face cultură, de a evolua în
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
caracteristică a omului instruit și, prin aceasta, de a corespunde unui ideal de cultură. Din aceste motive, limba literară se numește și limbă cultă (sau limbă de cultură, după germ. Kultursprache), limbă care funcționează după regulile stabilite prin acțiunea de cultivare. Emanciparea prin cultivare a limbii nu se realizează decît ca o componentă a emancipării culturale în general, încît idealul urmărit prin cultivarea limbii este de fapt un ideal al dezvoltării culturale, fiindcă o limbă capabilă să redea toate nuanțele gîndului
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
instruit și, prin aceasta, de a corespunde unui ideal de cultură. Din aceste motive, limba literară se numește și limbă cultă (sau limbă de cultură, după germ. Kultursprache), limbă care funcționează după regulile stabilite prin acțiunea de cultivare. Emanciparea prin cultivare a limbii nu se realizează decît ca o componentă a emancipării culturale în general, încît idealul urmărit prin cultivarea limbii este de fapt un ideal al dezvoltării culturale, fiindcă o limbă capabilă să redea toate nuanțele gîndului atestă că asemenea
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
limbă cultă (sau limbă de cultură, după germ. Kultursprache), limbă care funcționează după regulile stabilite prin acțiunea de cultivare. Emanciparea prin cultivare a limbii nu se realizează decît ca o componentă a emancipării culturale în general, încît idealul urmărit prin cultivarea limbii este de fapt un ideal al dezvoltării culturale, fiindcă o limbă capabilă să redea toate nuanțele gîndului atestă că asemenea nuanțe sînt proprii culturii, iar o limbă bogată în nuanțe expresive și poetice dovedește că operele (artistice) create în
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
fiindcă o limbă capabilă să redea toate nuanțele gîndului atestă că asemenea nuanțe sînt proprii culturii, iar o limbă bogată în nuanțe expresive și poetice dovedește că operele (artistice) create în cultura respectivă i-au exersat posibilitățile în acest sens. Cultivarea limbii este reflexul manifestării voinței ca o cauză a schimbării lingvistice și reprezintă, din punct de vedere filozofic, una dintre laturile de bază ale activității umane, latura practică. De altfel, însăși filozofia a fost concepută de mulți gînditori ca avînd
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]