5,148 matches
-
este dacă această diferențiere există, pentru că faptul este mai mult decât evident, ci care au fost conținutul și semnificația ei în diversele universuri culturale umane. Asupra acestei probleme dorim să ne oprim în continuare, fără a emite pretenția unei tratări cuprinzătoare a temei, cât semnalarea importanței sale pentru rafinarea aparatului exploratoriu al arheologiei paleoliticului. 2. Între mit și etnografie: arhetipul social al epocii paleolitice Sărăcia documentară, dar mai ales misiunea, epistemologic copleșitoare, de a iniția, deci întemeia istoria umanității, au condamnat
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
Imaginea populară, de „primate ucigașe” (killer apes), a primelor hominide, este grăitoare; ea s-a instalat cu încăpățânare în imaginația arheologilor, în ciuda repetatelor critici ale bazei empirice pe care s-a edificat această supoziție (vezi, pentru o trecere în revistă cuprinzătoare, Gowlett 1996). La urma urmelor, arheologia nu poate măsura decât succesul vânătorii, nu și eșecurile, adică tocmai regula relevată etnografic, iar regimul de acumulare a documentației arheologice și filtrul tafonomic ridică dificultăți uriașe pentru măsurarea ponderii efective a resurselor obținute
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
2002). 3.3.2 Dezvoltarea conceptului de sine Percepțiile de sine sunt determinate de interacțiunea cu mediul. Procesele de formare a atitudinii, schimbarea atitudinii și auto-atribuirii, contribuie la dezvoltarea unui set de percepții de sine. Când feedback-ul este clar, cuprinzător și consistent, se formează un set de percepții puternice. Feedbackul ambiguu, lacunar și inconsistent duce la percepții se sine slabe. Există două forme primare de informații care pot fi primite despre sine din partea mediului (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). 3.3
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
rațiunea umană este cuprinsă de amețeală. Descartes însă evită să cadă în capcana scepticismului. După ce avea să stabilească evidența cogito-ului, el știe, ca un bun geometru, că nimic nu va asigura adevărul acestei evidențe,dacă nu există o certitudine mai cuprinzătoare de ordin moral: În consecință, Descartes recunoaște că experiența existențială care-l conduce la termenul de îndoială și a cărei expresie rațională,în discursul său, este cogito-ul, nu este absolvită sau nu poate fi admisă finalmente fără concursul lui Dumnezeu
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
de artă precum picturile sau simfoniile. Estetica este un mod de cunoaștere a artei, având tendința autentică de a deveni o știință. Iar obiectul acestei științe este acea dăruire de sine, acea ținută pur contemplativă. Prin urmare, ea este mai cuprinzătoare decât filosofia artei.Prima problemă care trebuie pusă, este: munții, apusurile, picturile și sim‑ foniile, formează o clasă omogenă cu proprietăți comune semnificative? Nu putem răspunde adecvat acestei întrebări fără să ne punem și o altă întrebare: dacă operele de
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
și se ferește cu vinovăție de Isus. Lumina care este pe peretele din spate‑ le personajelor, îi scoate în evidență; numai Iuda rămâne în umbră. Gesturile apostolilor denotă surpriză și panică. Cristos abia pare să le remarce, fiindcă gestul său cuprinzător arătând spre pâine și vin, vorbește despre instituirea sfintei Euharistii. Prin caracterul său misterios și prin toată detașarea și complexitatea perso‑ nală, caracterul lui Leonardo este o mărturie elocventă a imaginației, creativi‑ tății, cunoașterii și demnității forțelor omenești în același
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
se remarcă armonia personajelor, arhitectura spațiului și îmbinarea culorilor. Raffaelo și‑a descoperit propria viziune când ajuns la Roma, și‑a depășit stadiul imitativ din perioada florentină anterioară. În frescele sale pentru apar‑ tamentele Vaticanului a ajuns la o cunoaștere cuprinzătoare a principiilor ar‑ ticulate prin seria de fresce pictate care ulterior vor fi considerate o culme a culturii renascentiste. De la Disputa (1509) și Școala din Atena (1510‑1511) din Stanza della Segnatura, la Expulzarea lui Heliodorus (1512) și Elibera‑ rea
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
navei de la Sant’Apollinare Nuovo din Ravenna, derulând procesiunea fecioarelor și martirilor, trebuie privite ca factori complementari, așezați față în față și îndreptați către altarul bisericii. Ele sunt într-adevăr elemente ale unei opere de artă mai mari și mai cuprinzătoare, și anume interiorul clădirii în totalitatea sa. Numai atunci când o operă ocupă o poziție centrală în contextul său spațial mai larg ea poate fi într-adevăr suficientă sieși și în același timp o componentă integrală a întregului decor. Cina cea
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
componentă semnificativă ca pe o microtemă. Mult mai greu sesizabilă, dar tot atât de importantă pentru înțelegerea adecvată a compoziției este divizarea verticală din peisajul lui Bellini (figura 81). Divizarea este abia indicată de profilul stâncilor din prim-plan, croind drum perspectivei cuprinzătoare a fundalului. Axa laterală accentuează o demarcare și mai mare între călugărul cu chilia sa rupestră din partea dreaptă jos și priveliștea naturii înfloritoare din stânga sus. Oarecum într acolo se lasă bănuită localizarea apariției invizibile către care este orientată exaltant privirea
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
1. Calculul costurilor transportului ca bază pentru fixarea prețului de vânzare Ca și la transporturile de mărfuri, calculul costului transportului elementar se bazează pe costul direct al acestuia și este necesar să se prevadă contribuții la acoperirea costurilor suficient de cuprinzătoare. Și aici, costul transportului elementar reprezintă o limită inferioară pentru stabilirea prețului de vânzare. Trebuie să se ia în calcul, în mod individualizat, următorii parametri esențiali: *număr de vagoane, de rame, de trenuri pentru care se face calculul; *tip de
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
Polirom, Iași, 2002, p. 90. interpenetrare afectivă (interpătrundere), introiecție, transpoziție, transfer de identificare, împărtășire experiențială, insimțire, ș.a. II.5.2. Competența didactică - valori adăugate de empatie II.5.2.1. Complementaritatea rolurilor Profesia/ocupația de cadru didactic are un statut cuprinzător în orice societate modernă. În ciuda unei recunoașteri de statut, există și abordări nu lipsite de interes care pun în evidență: a) particularitățile de ambivalență ale profesiunii, în special atribute - calități cu expunere și percepție publică, precum forță și slăbiciune, siguranță
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
o declarație comună În care se afirmă că participanții au luat notă de conținutul Cartei și aderă la principiile incluse În aceasta, angajându-se totodată a depune toate eforturile pentru transpunerea lor În practică. Carta Atlanticului a fost prima declarație cuprinzătoare de principii la care s-au asociat toți aliații, inclusiv Uniunea Sovietică. Următoarea etapă logică a fost lărgirea bazei de adeziune la aceste principii. Această etapă a sosit mai repede decât se putea crede, ca urmare a intrării S.U.A. În
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Paraschiva Cozma, Maria Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93559]
-
de încălzire a probelor de lucru . În figura de mai jos, prin curbele termice se evidențiază : 1 - tranziția enantiotropă a cuarțului la 5730C 2- tranziția monotropă aragonit calcit Capitolul III Cristalografie. Cristalogeneza Termenul de „ cristalogeneză “ este un termen scurt și cuprinzător al mai multor teme cum ar fi: “creșterea cristalelor „ „creșterea și dizolvarea cristalelor„ sau, pur și simplu „cristalizarea și recristalizarea” . III 1.Cristalizarea. Recristalizarea. Noțiuni generale În stările gazoasă și lichidă particulele se găsesc într-o permanentă mișcare de agitație
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
încălzire a probelor de lucru . În figura de mai jos, prin curbele termice se evidențiază : 1 - tranziția enantiotropă a cuarțului la 5730C 2- tranziția monotropă aragonit calcit 59 Capitolul III Cristalografie. Cristalogeneza Termenul de „ cristalogeneză “ este un termen scurt și cuprinzător al mai multor teme cum ar fi: “creșterea cristalelor „ „creșterea și dizolvarea cristalelor„ sau, pur și simplu „cristalizarea și recristalizarea” . III 1.Cristalizarea. Recristalizarea. Noțiuni generale În stările gazoasă și lichidă particulele se găsesc într-o permanentă mișcare de agitație
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
semnate de către critici de artă și critici literari" (p. 52) și la "studii ale unor critici literari, apărute în aceeași perioadă și dedicate aceleiași problematici a influențele reciproce dintre discursul literar și cel plastic" (p. 52). Ea schițează o panoramă cuprinzătoare a acestor cercetări, pe care le prezintă critic și observă că există trei centre de interes ale acestor articole: "ilustrarea textului, similitudinea dintre literatură și arta vizuală, în linia doctrinei ut pictura poesis și - cel mai slab reprezentată - problema descrierii
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
p. 52). De altfel, din cauza lipsei de interes a criticilor români, cel puțin până în 1995, pentru ekphrasis Cristina Sărăcuț comentează un singur articol care privește acest subiect, al Ameliei Pavel. Este adevărat ca înainte de 1995 s-au publicat puține lucrări cuprinzătoare privitoare la ekphrasis, dar cercetarea acestui topos a atras din 1995 atenția multor cercetători, care s-au referit descrierea unor opere de artă în texte literare cât și la relația dintre literatură și ilustrația de text6. În cadrul acestor cercetări, literatura
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
specificității naționale, a Predaniei ca măsură de revitalizare a ethosului românesc. De aceea, nu se poate echivala nici măcar acest hibrid intitulat "ortodoxismul" cu ceea ce istoricul Keith Hitchins numea "o filosofie a culturii și o teorie a dezvoltării". Sintagma cea mai cuprinzătoare cu privire la raportul dintre tradiția religioasă și națiune rămâne cea conturată de teologul Dumitru Stăniloae, Ortodoxie și românism. Într-un context al multiculturalismului și al lui political corectness, al globalizării endemice, o privire critică, lucidă asupra proiectului romantic al ideii de
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
poporului român. Autorul pleacă de la presupoziția corectă a existenței în spațiul românesc a celor două ramuri esențiale ale creștinismului: Ortodoxia și Catolicismul la care se adaugă luteranismul, deși am prefera termenul de protestantism care acoperă o realitate religioasă mult mai cuprinzătoare. Trecem peste faptul că nu împărtășim poziția lui Simion Mehedinți de a considera luteranismul (protestantismul) ca ramură a creștinismului european pentru simplul argument că acesta nu admite Predania, Tradiția Bisericii Creștine, unicul îndreptar de funcționare a doctrinei creștine, aceasta pentru
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
se înrădăcinează în istorie, ea pune mâna pe motivele trecutului pentru a realiza un montaj, o mitologie modernă care poate ajunge la un program de exterminare a celuilalt, ca în Rwanda. Pe plan antropologic, războiul apare drept un termen prea cuprinzător, care nu permite să ne dăm seama de diversitatea situațiilor. Numai în "lumea" melaneziană, putem distinge o jumătate de duzină de tipuri de conflicte. Războiul poate fi instituționalizat, convențional, inițiatic, economic, poate fi civil sau militar, obișnuit sau transformat în
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
tendințe de propagare regională sau chiar globală. Toate transformările menționate s-au repercutat negativ nu numai asupra sistemelor naturale ci și asupra societății umane, care a devenit astfel conștientă de faptul că ea însăși reprezintă o parte a unui sistem cuprinzător, cu existență proprie și cu modul său specific de funcționare. A mai rezultat că orice acțiuni independente, care nu țin seamă de această coexistență necesar armonică, vor conduce la efecte grave pentru întreaga structură. S-a conturat în acest mod
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
exprimă, parțial, realitatea care constituie obiectul de studiul al geografiei. O analiză sumară a sensului fiecăruia relevă că mediul natural nu poate să exprime mai mult decât componenta organică și anorganică a ansamblului terestru. Mediul geografic este un termen mai cuprinzător deoarece integrează și componenta antropică, lăsând însă neclară poziția omului ca atare, pentru care termenul "mediu" ar însemna că el, ca individ și membru al unei societăți, se delimitează de acest ansamblu 2. Spațiul geografic are tendința să exprime tridimensional
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
la ansamblul terestru, el are meritul de a fi vizat concomitent și structura și funcționalitatea, dar numai ale unei părți din acesta, cea naturală. Dintre toți termenii menționați peisajul are încărcătura cea mai vastă și mai confuză. Este suficient de cuprinzător, încât să nu excludă nimic din realitatea terestră (atât cea obiectivă cât și cea percepută de om) și concomitent suficient de vag, încât să nu implice nici o referință structurală sau funcțională. Mai mult, deoarece i se atribuie frecvent numai un
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
mulți dintre termenii menționați, coexistă în una și aceeași lucrare de specialitate sau manual. Pentru evitarea caracterului incomplet, a suprapunerilor parțiale, a confuziei, în lucrările geografice românești recente se utilizează noțiunea și termenul de geosistem 3. Ele sunt suficient de cuprinzătoare pentru a se referi la toate elementele structurii terestre și au un caracter sistemic explicit, care exprimă structura și funcționalitatea întregului ansamblu. În cele ce urmează, fără a elimina total termenul, "mediu", îl considerăm preferabil pe cel mai recent, întrucât
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
pentru selecția naturală, controlând-o; conjunctura economică mondială, strategiile naționale de dezvoltare etc., controlează mecanismele piețelor ș.a.); d) în final, sistemele se pot coordona prin forțe proprii, decizând, organizând și asigurând dezvoltarea propriei structuri. Această funcție de coordonare este cea mai cuprinzătoare, presupune o bună integrare în rețeaua de unități sistemice și asigură o funcționare durabilă: zonalitatea latitudinală și altitudinală a asociațiilor vegetale și animale, marile structuri politico-economice etc., sunt expresii ale coordonării și dezvoltării de tip sistemic. 2.2.1.Autoreglarea
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
se pot redresa prin forțe proprii sau rețeaua sistemică oferă un sprijin eficient. Alteori, funcționalitatea sistemică nu mai poate menține unitatea degradată. 2.3. Niveluri de organizare sistemică. Aplicații a) Pe nivelul global de organizare, geosistemul este unitatea cea mai cuprinzătoare, cu structura cea mai eterogenă și funcționalitatea cea mai complexă. Structural, geosistemul este alcătuit din elemente abiotice, biotice și social-economice. Funcțional, geosistemul exprimă sinteza dinamică a tuturor fornelor de mișcare prin care interacționează sistemele și componentele naturale și social-economice. Structural
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]