2,987 matches
-
străine, T. colaborează în 1802 la traducerea, din grecește, a Acaftistului Sf. Cruci. Lucrarea sa de căpetenie este însă Gramatică românească (1797), îndatorată lui Samuil Micu și lui Gh. Șincai, lui I. Piuariu-Molnar, dar și lui Ienăchiță Văcărescu. Într-o Cuvântare înainte, supralicitând în spirit raționalist importanța gramaticii în genere, autorul îi acordă o poziție privilegiată între alte științe. Gramatica ar fi „măiestria măiestriilor”, aducând „lumina înțelepciunii” și risipind „îmbeznirea minții”. Tocmai absența unei gramatici ar fi cauza decăderii limbii române
TEMPEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290129_a_291458]
-
fie cei cinci asceți împreună cu care practicase asceza în junglele Uruvelă și care îl abandonaseră, nemulțumiți că renunțase la automortificare. Îi găsește în Parcul Cerbilor din Isipatana, pe locul actualului Sarnath, în apropiere de Benares. Lor le expune prima sa cuvântare, celebra predică de la Benares, cunoscută și cu denumirea de Dharmaćakrapravartana (păli: Dhammacakkappavattana), „Punerea în mișcare a Roții Legii”. În această cuvântare, Buddha enunță Calea de Mijloc și cele patru Nobile Adevăruri despre suferință, originea suferinței, încetarea suferinței și drumul care
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
găsește în Parcul Cerbilor din Isipatana, pe locul actualului Sarnath, în apropiere de Benares. Lor le expune prima sa cuvântare, celebra predică de la Benares, cunoscută și cu denumirea de Dharmaćakrapravartana (păli: Dhammacakkappavattana), „Punerea în mișcare a Roții Legii”. În această cuvântare, Buddha enunță Calea de Mijloc și cele patru Nobile Adevăruri despre suferință, originea suferinței, încetarea suferinței și drumul care duce la încetarea suferinței. „Prin predica de la Benares, Buddha a pus în mișcare roata învățăturii proprii, învățătură prin care el respingea
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
La Jilava am stat o lună, o lună și ceva. N-am stat mult. Și de acolo am ajuns În renumita Gherla, unde prima luare de contact s-a petrecut după ce porțile s-au Închis În spatele nostru. A fost o cuvântare a comandantului, Goiciu, unul din marii criminali ai acestei țări, care a murit liniștit În patul lui... Din ce a spus el am reținut câteva cuvinte, pe care le reproduc mot à mot, că nu le-am uitat. Ne-a
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
mai mari, că prin ’45 aveam 15 ani... și am bătut din picioare, ș-am vrut să părăsim sala. O parte o reușit să fugă, să plece, da’ pe-o parte ne-au oprit și am stat ș-am ascultat cuvântările lor. Și, de-atunci, noi am devenit mai naționaliști, adică pentru țară, că nu m-o interesat pe mine altceva... nici nu cunoșteam ce-i comunismul sau alte partide, că noi n-am fost nici pă timpul legionarilor, că eram
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
de Război, med. aur. 2) Carol I, domnitorul României, med. argint. Pistol, 25 metri: 1) Căpitan Dumitrescu Dimitrie din stabilimentul Artileriei, med. aur. Oamenilor din trupă li s-au distribuit ca premii obiecte și bani. Apoi, generalul Florescu rosti următoarea cuvântare: „Preaînălțate Doamne, Deprinderea la arme, care din timpii cei mai vechi a fost considerată ca cea mai nobilă și mai bărbătească, continuă în timpii noștri a fi încurajată nu numai de guvern, dar și chiar de fiecare cetățean. În adevăr
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Ion I. Heliade-Rădulescu. Duminică, la 30 aprilie, i s-a făcut înmormântarea națională la care au participat mii și mii de oameni. Corpul i-a fost înmormântat la biserica Mavrogheni de la șoseaua Kiseleff. S-au rostit, ca de obicei, numeroase cuvântări, iar marele B.P. Hasdeu a vorbit în numele presei. Discursul și l-a terminat astfel: „V-am obosit de emoțiune... nu!... am obosit de admirațiune! Un cuvânt și am terminat. Se zice că Mircea cel Mare se dusese după moarte să
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
domnitor - era mitropolit al Ungrovlahiei de la 14/26 septembrie 1850. 11. Trenul mortuar cu corpul neînsuflețit al fostului domnitor al Principatelor Unite a intrat în țară la 15/27 mai 1873, prin punctul de frontieră Ițcani; ceremonia funebră a Numeroase cuvântări funebre au fost rostite, dar cele mai însemnate au fost acele ale lui Mihail Kogălniceanu, Nicolae Ionescu și Petre Grădișteanu. Dar al lui Mihail Kogălniceanu a fost un mic cap d-operă de elocință, înălțime de cugetare și perfecțiune literară
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
că la noapte va fi revoluție, că în mahalale e mare fierbere, că Dealul Spirii și Tabaci pornesc către centru, că alte mase se îndreaptă către Văcărești spre a libera pe Fleva. Din minută în minută surescitarea creștea. Se țineau cuvântări înflăcărate și se discuta în ce chip am putea libera pe Fleva chiar în noaptea aceea. Îmi amintesc că cel mai înflăcărat era un domn Zăgănescu. Acesta propunea lucruri extreme. El era de părere ca să pornim in corpore către Văcărești
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
dezvoltat interpelarea adresată d-lui Maiorescu, ministrul Instrucțiunii, cu privire la violarea mai multor articole din legea instrucțiunii publice. Interpelarea fusese amânată de mai multe ori deoarece Senatul se descomplecta și ședințele nu se puteau ține. În ziua de 27, în urma unor cuvântări agresive și mustrări adresate mitropolitului primat pentru felul cum a aplicat regulamentul, mustrări venite din partea profesorilor Al. Orăscu, vicepreședinte al Senatului, și a marelui jurisconsult C. Bosianu, Ion Deșliu și-a putut dezvolta interpelarea. După o lungă și foarte animată
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
pe calea dezvoltării capitaliste și democratice. 80. Bacalbașa încurcă datele. C.A. Rosetti a fost ales președinte al Adunării Deputaților la 25 iunie/7 iulie 1876, iar Manolache Costache Epureanu și-a prezentat demisia Ion Brătianu îi răspunse printr-o cuvântare foarte curtenitoare, aducând laude caracterului integru al lui Manolache Costache, cât și mulțumiri pentru serviciile aduse cauzei liberalismului 81, însă Epureanu se retrase, iar prim-ministru fu numit Ion Brătianu. Cu acest prilej cabinetul fu remaniat. Odată cu Epureanu mai ieșiră
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și un mare partizan al drepturilor evreilor. Unii spuneau că are în ascendența lui origina semită. Locuia în strada Scaune, în casa care a trecut apoi în proprietatea lui Nicolae Filipescu. Am asistat la ceremonia funebră și la înmormântare. Acasă, cuvântarea funebră a rostit-o Vasile Boerescu. Până la carul funebru l-am dus pe umeri patru studenți de-ai lui. Eu eram unul din cei patru. Gheorghe Costa-Foru a murit de uremie. Știrile de peste Dunăre sunt rele pentru insurgenții bosniaci și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
agenții săi, provoacă agitația stu denților universitari. Îmi amintesc că ne-am adunat în număr foarte mare în una din sălile Universității. Discuția a fost foarte agitată. Ion Bibicescu, student la Facultatea de Litere și redactor la Românul, rostește o cuvântare înflăcărată în mijlocul zgomotului mare. Cum mulți dintre studenți erau conservatori sau adversari ai roșilor, Bibicescu nu era agreat fiind bănuit că este agent guvernamental. În sfârșit, acoperită de un zgomot ce asurzea și în agitația febrilă, se votează o moțiune
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
este în drept a se adresa poporului român“), primind o motivație nesatisfăcătoare („Baronul Stuart scuzează această proclamațiune prin necesitatea de a anunța românilor în mod public că armata rusă n-a intrat cu gânduri dușmănești“) (Regele Carol I al României, Cuvântări și scrisori, tomul I, 1866- 1877, București, 1909, p. 518). 39. În Senat, Convenția cu Rusia a fost discutată și votată în ședința care a avut loc la 17/29 aprilie 1877, de la orele 9 seara la 3 noaptea. Discuția
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de Hohenzollern, la 25 mai /6 iunie 1877: „Nu mai puteam rămânea privitori impasibili; nu voiam să fim tratați ca provincie turcească... Acum, armata mea are frumosul rol de a se bate pentru o idee“ - Regele Carol I al României, Cuvântări și scrisori, tomul II, 1877-1886, București, 1909, pp. 20-21) luându-se hotărârea de a se proclama cu orice risc independența țării. În acest sens deputatul liberalradical Nicolae Fleva a fost desemnat să interpeleze guvernul în ședința Adunării Deputaților din ziua
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ziua de 10 mai studenții universitari au făcut o caldă manifestațiune de simpatie Domnitorului și Doamnei. O delegațiune de studenți s-au urcat în Palat și a oferit un buchet de flori Doamnei. Unul din membrii delegațiunei a rostit o cuvântare căreia i-a răspuns domnitorul. Apoi, în aclamațiuni, studenții în mare număr, urmați de un numeros public, s-au îndreptat spre locuința lui C.A. Rosetti, în strada Doamnei (astăzi Paris) și l-au aclamat. C.A. Rosetti a ieșit
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
aclamațiuni, studenții în mare număr, urmați de un numeros public, s-au îndreptat spre locuința lui C.A. Rosetti, în strada Doamnei (astăzi Paris) și l-au aclamat. C.A. Rosetti a ieșit în balcon și a rostit o scurtă cuvântare entuziastă.79 În ziua de 24 mai sosește în gara Târgoviștei (Gara de Nord) împăratul Rusiei.80 358 bucureștii de altădată marea covertă cuirasată turcă Lufti-Djelil, care staționa în brațul Dunării de la Măcin; se zice că n-a scăpat nici unul din oamenii
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
stradele. Calea Griviței de astăzi, strada Târgoviștei de atunci, ca și Podul Mogoșoaiei (Calea Victoriei) erau pavoazate cu drapele române și ruse. Trotuarele gemeau și un puternic serviciu de pază era organizat. Se observa numeroși agenți ruși pretutindeni. Primarul a rostit următoarea cuvântare: „Sire! Orașul București e fericit a saluta în augusta persoană a Maiestății-voastre pe oaspele cel mai ilustru ce a onorat vreodată țara noastră! Actele mari prin cari Maiestatea-voastră a știut să graveze adânc numele său în inimile supușilor săi și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
din sudul Basarabiei. Prințul Carol i-a replicat însă cu fermitate că „pentru rezolvarea acestei cestiuni Europa singură poate fi forul suprem. Silința principală a Măriei-sale este de a păstra integritatea teritoriului, garantată de tractate...“ (Regele Carol I al României, Cuvântări și scrisori, tom. II, 1877-1886, București, 1909, pp. 22-23). Evenimentele inspiră pe Vasile Alecsandri care, în acele zile glorioase, este poetul epocii și al neamului. Nimeni nu era mai fericit înzestrat de la natură ca să cânte redeșteptarea vitejiei române și gloria
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
la acest reproș, principele Carol îi scria soției sale, la 15/27 iulie 1877, de la Poiana: „Aceasta e adevărat; voi refuza necontenit a face acest serviciu de jandarm; pentru aceasta armata mea e prea bună“ (Regele Carol I al României, Cuvântări și scrisori, tomul II, 1877-1886, București, 1909, p. 42). 99. V. p. 319, nota 114. pod, unde s-au oprit. Soldații treceau, iar cei rămași pe mal nu mai conteneau cu urale și aclamații.100 Trupele din milițiile oltenești, puse
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
trupelor române din fața Plevnei. Ion Brătianu a luat portofoliul Războiului, iar Ion Câm pineanu interimatul Finanțelor.107 În același timp, principele Carol, care se afla în capul armatei române în ziua când a trecut Dunărea, a rostit pentru trupe următoarea cuvântare: „Ostași, A trecut anul de când lupta de peste Dunăre între turci și creștini pune în primejdie hotarele noastre. Pentru a le apăra, țara a făcut apel la voi. La glasul ei v-ați părăsit căminele cu avântul oamenilor cari au conștiință
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
o furtună de urale și strigăte de „Trăiască!“. De pe la ferestre, lumea arunca cu flori, cu mici drapele tricolore etc. Seara a fost la Teatrul Național o reprezentație festivă. Sala geme de un public care exaltează de entuziasm. După imnuri și cuvântări ocazionale, apar pe scenă eroii cari au cucerit steagul.126 Toată sala e în picioare și muzica cântă imnul național. Aclamațiile vuiesc ca o furtună, doamnele din loji, în picioare, aplaudă, unele își smulg 376 bucureștii de altădată 124. Soldatul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Oglindă, aide mémoire, jurnalul e incompatibil cu iconodulia. *Avînd în minte portretul flatant pe care G. Călinescu i l-a făcut Mareșalului Tito (cf. Gîlceava înțeleptului cu lumea, 2, p. 695-696), am citit cu interes toate cele șapte fragmente de cuvîntări și interviuri ale acestuia din urmă despre literatură, artă, ziaristică, știință, publicate de revista „Lumina” (nr. 11/1977). Primul e din 1946, ultimul din 1969. Remarcabil e, mai întîi, felul în care se adresează conducătorul iugoslav publicului său. Tito pare
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
vilă în centrul orașului. Dar, iată încă un exemplu frapant!, socotelile oamenilor nu sînt aceleași cu socotelile lui Dumnezeu. Funeraliile sale vor fi de o amploare indecentă: va fi îngropat în prima linie a cimitirului, cu grămezi de coroane și cuvîntări. Va participa - îmi spun cei doi colegi - întreg secretariatul, iar de la București va veni Angelo Miculescu, ministrul agriculturii. În raport cu meritele reale ale personajului, aceste excese sînt, desigur, o altă ironie. Bineînțeles, nu la adresa lui, ci la a noastră. * M-a oprit
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
citit cîteva studii despre Aetiu Hristicus, Dionisie Exiguu sau Ioan Cassian, și sînt în curent cu argumentele protocroniștilor, nu cred că e de ajuns. În timp ce fac corectură, spicuiesc din numărul viitor (151) cîteva din „elogiile” unor șefi de instituții: „O cuvîntare care consfințește” (Raluca Mocanu, rectorul Institutului), „Magistrala expunere este un tezaur de idei-forță” (Mihai Holman). „Magistrală” e și pentru Petre Filioreanu, redactorul-șef al ziarului. Ea „poartă amprenta gîndirii creatoare a celui mai revoluționar comunist al partidului nostru”, crede Mihai
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]