4,270 matches
-
care dau sensul persoanei și care fac ca acțiunile și conduitele individului să aibă un pronunțat caracter moral, exprimate prin datorii, drepturi, voința de a acționa liber sau capacitatea de autocontrol și abținere, curaj sau prudență, inițiativă sau defetism, sacrificiu, dăruire etc. Se poate remarca faptul că acțiunile morale sunt manifestări psihologice ale persoanei, dublate Însă de valorile morale care le impun o anumită finalitate. Aceste acțiuni sunt marcate de valorile morale pe care persoana respectivă și le-a Însușit prin
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
dintre sursele importante ale Psihologiei Morale. Elementul care constituie tema centrală, atât În sfera religiei, cât și În cea a Psihologiei Morale, este reprezentat de iubire. Iubirea, ca virtute creștină fundamentală, semnifică apropierea dintre oameni, o apropiere sufletească, interioară, o dăruire reciprocă, dezinteresată. Cel mai important aspect este legat de iubirea aproapelui, care este nu numai virtute morală, ci și atitudine sufletească. Ea atinge plenitudinea În iubirea dintre persoana umană și persoana divină, așa cum este realizată În persoana lui Iisus. Morala
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
a ascunde nimic celuilalt. A doua formă este generozitatea În relații, protecția și Încurajarea celuilalt, făcute cu tact, pentru a nu-l leza sau pune Într-o situație de inferioritate, ci pentru a-l ajuta În mod efectiv. Ultima este dăruirea. Ea are forme diferite: de la simpla dăruire de obiecte, valori etc., până la dăruirea de sine. Darul este dezinteresat, el este o punte de legătură Între persoane, dar și o completare reciprocă. Tendințele de evitare a unei persoane față de ceilalți sunt
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
este generozitatea În relații, protecția și Încurajarea celuilalt, făcute cu tact, pentru a nu-l leza sau pune Într-o situație de inferioritate, ci pentru a-l ajuta În mod efectiv. Ultima este dăruirea. Ea are forme diferite: de la simpla dăruire de obiecte, valori etc., până la dăruirea de sine. Darul este dezinteresat, el este o punte de legătură Între persoane, dar și o completare reciprocă. Tendințele de evitare a unei persoane față de ceilalți sunt atitudini psiho-morale care au la originea lor
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Încurajarea celuilalt, făcute cu tact, pentru a nu-l leza sau pune Într-o situație de inferioritate, ci pentru a-l ajuta În mod efectiv. Ultima este dăruirea. Ea are forme diferite: de la simpla dăruire de obiecte, valori etc., până la dăruirea de sine. Darul este dezinteresat, el este o punte de legătură Între persoane, dar și o completare reciprocă. Tendințele de evitare a unei persoane față de ceilalți sunt atitudini psiho-morale care au la originea lor frustrări, complexe de culpabilitate și inferioritate
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
În spatele minciunii stă un complex de culpabilitate și frica de pedeapsă legată de acesta. Minciuna este expresia nesiguranței, a nesincerității În relațiile interpersonale, dar și incapacitatea de a avea relații sufletești și morale pozitive, de deschidere și apropiere sinceră, de dăruire reciprocă. În sensul acesta, minciuna este corelată moral cu furtul. Calomnia este atitudinea care constă În deteriorarea imaginii unei persoane, a reputației acesteia din punct de vedere moral, social, profesional etc. La originea acestei acțiuni stă un complex de inferioritate
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sufletească și, În același timp, morală a unei persoane de a se orienta către ceilalți, cu deschidere și devotament sufletesc total și desprins de orice interes personal. În plan exclusiv moral, altruismul desemnează doctrina care consideră ca virtute morală supremă dăruirea de sine, către și pentru ceilalți, adesea chiar cu prețul renunțării de sine. În sensul acesta, altruismul reprezintă virtutea morală fundamentală din care se dezvoltă sacrificiul de sine. Fiind o orientare către ceilalți, altruismul mă scoate din interioritatea mea care
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sufletesc-interior este Întâlnire și comuniune. Prin aceste aspecte, altruismul contribuie la completarea mea cu celălalt și la completarea celuilalt prin mine. Este o completare Între ceea ce ofer eu și ceea ce mi se oferă mie. În felul acesta, altruismul reprezintă o dăruire sufletească reciprocă. Egoismul mă conservă și mă dezvoltă interior, pe când altruismul mă afirmă și mă dezvoltă În exterior, prin relațiile mele sufletești și morale cu ceilalți. Singurătatea egoistă, care ar reprezenta pericolul de a mă Închide În mine, este compensată
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Egocentrismul, alterocentrismul și egodepășirea sunt atitudini psiho-morale existente ca virtualități ale persoanei umane. Ele se manifestă În act, prin intermediul sentimentelor morale. În felul acesta, egocentrismul generează egoismul sau filautia, izolarea sau megalomania, Închiderea În sine, avariția. Alterocentrismul generează filantropia, deschiderea, dăruirea, comuniunea cu ceilalți, generozitatea, putând merge până la sacrificiu, căldura, simpatia, iubirea. Egodepășirea are un caracter mult mai subtil, mai diferențiat. Ea urmărește realizarea unor idealuri, sacrificiul de sine, lupta pasională pentru realizarea unor scopuri nobile, Înalte, devoțiunea, abandonarea intereselor banale
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
ocrotire reciprocă. Existența ta devine garanția existenței mele, pentru că prin iubirea care ne apropie și ne unește noi ne susținem și ne completăm reciproc. Aceasta nu Înseamnă Însă dependența unuia față de celălalt sau subordonare, ci o dezvoltare reciprocă continuă, de dăruire prin iubire, care este inepuizabilă. Este un sentiment, dar și o forță morală: „Iubirea care mișcă sori și stele”, după cum spune Dante. Trebuie remarcat faptul că, În acest caz, iubirea este mai mult decât un sentiment. Ea este forța morală
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
În orice fel de Împrejurare. De aici și Înțeleapta remarcă: „Prietenul la nevoie se cunoaște”. Din punct de vedere moral, prietenia presupune În mod obligatoriu anumite atitudini sufletești care exprimă valorile morale, și anume: deschidere către celălalt, sinceritate În relații, dăruire, bunăvoință și toleranță, sprijin reciproc, respect, valorizarea celuilalt. Se poate spune, În concluzie, că prietenia este, În esența ei, un sentiment moral care leagă două persoane. Din acest motiv, este exagerat sau chiar nepotrivit să se vorbească despre prietenia dintre
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
două persoane. O formă particulară de relație interpersonală bazată pe iubire este comuniunea. Prin comuniunea dintre persoane, sau dintre om și Dumnezeu, eu mă regăsesc În tine și tu te regăsești În mine, Într-o relație de reciprocitate totală, de dăruire, dar În care cele două persoane, deși se interiorizează reciproc, rămân totuși independente și inconfundabile. Este, completare reciprocă. O sursă de trăiri și experiențe sufletești noi, permanente, o stare de echilibru Între persoane, alimentată de un flux emoțional continuu. Deși
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
funcțiile supraeului și se orientează către trecut. Ele privesc idealurile persoanei și tendințele conservatoare ale acesteia. În cadrul grupei tipurilor pasive distingem următoarele două forme: 1. Tipul idealist Acesta este tipul eroului care ilustrează și Împlinește valorile idealurilor morale, mergând până la dăruirea de sine. El este tipul personajului exemplar care acceptă autosacrificiul pentru realizarea idealurilor pe care le pune mai presus decât propria persoană. Se consideră predestinat pentru această misiune. Corespunde valorilor supraeului moral. 2. Tipul altruist Acesta este tipul educatorului. El
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
exemplar care acceptă autosacrificiul pentru realizarea idealurilor pe care le pune mai presus decât propria persoană. Se consideră predestinat pentru această misiune. Corespunde valorilor supraeului moral. 2. Tipul altruist Acesta este tipul educatorului. El este caracterizat prin spiritul altruist, de dăruire. Iubește ordinea, disciplina, echilibrul și stabilitatea. El Își construiește acțiunile pe baza valorilor tradiționale pe care le cultivă și le transmite În mod metodic. Din aceste considerente, acțiunile sale se sprijină pe valorile trecutului, tradiții și stabilitatea oferită de acestea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
care le cultivă și le transmite În mod metodic. Din aceste considerente, acțiunile sale se sprijină pe valorile trecutului, tradiții și stabilitatea oferită de acestea. La fel ca eroul, educatorul se dăruiește celorlalți. Ambele sunt tipuri psihomorale altruiste, deschise către dăruirea pentru ceilalți. II. Tipurile active Grupa acestor tipuri psihomorale se raportează la funcțiile inconștientului, proiectându-se către viitor. Ele privesc realizarea, satisfacerea pulsiunilor primare ale individului, precum și descărcarea tendințelor agresive ale acestuia. În cadrul tipurilor umane active se disting următoarele forme
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
aspiră spre deschidere. C.G. Jung, plecând din dubla perspectivă a culturii și a psihanalizei, delimiteză la rândul său două tipuri: tipul prometeic și tipul epimeteic. Tipul prometeic corespunde modelului uman și de viață caracterizat prin prudență, măsură, dar și prin dăruirea de sine până la sacrificiu, tipul introvert. Tipul epimeteic corespunde modelului uman și de viață caracterizat prin deschidere, lipsă de prudență și de măsură, cel care Întâi acționează și ulterior gândește și evaluează consecințele actelor sale, tipul extravert. Tipologiile culturale sunt
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
mă Încarcă afectiv față de persoana aflată În stare de dificultate. Dăruind acesteia ceva de la mine, eu realizez un act de „catharsis moral” și prin aceasta mă simt eliberat de „povara distanței” care mă separă de acesta. Bucuria binefacerii produsă de dăruire constă În faptul că, oferind ceva din partea mea celui lipsit, „o parte din/de la mine” trece la el, realizând un echilibru simbolic. Bucuria celui care primește este pentru mine o „stare de satisfacție” a eului meu moral. Dăruind, eu mă
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Darul meu este gestul simbolic care ușurează sau chiar anulează suferința, reprezentând un „catharsis moral” al celuilalt. Prin aceste aspecte, darul stabilește un echilibru psihologic și moral Între persoane, o relație particulară reciprocă de apropiere interioară. Darul și formele de dăruire sunt multiple și ele au o largă gamă de nuanțe: pot fi morale, medicale, psihologice și sociale. Le vom analiza În continuare. Formele morale ale dăruirii constau din următoarele: sacrificiul simbolic al unui dar sau obiect simbolic, sacrificiul de sine
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
moral Între persoane, o relație particulară reciprocă de apropiere interioară. Darul și formele de dăruire sunt multiple și ele au o largă gamă de nuanțe: pot fi morale, medicale, psihologice și sociale. Le vom analiza În continuare. Formele morale ale dăruirii constau din următoarele: sacrificiul simbolic al unui dar sau obiect simbolic, sacrificiul de sine („nu dai nimic când nu te dai pe tine Însuți”Ă, asceza. Aceste forme de dăruire au, În principal, o semnificație morală de renunțare la ceva
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
și sociale. Le vom analiza În continuare. Formele morale ale dăruirii constau din următoarele: sacrificiul simbolic al unui dar sau obiect simbolic, sacrificiul de sine („nu dai nimic când nu te dai pe tine Însuți”Ă, asceza. Aceste forme de dăruire au, În principal, o semnificație morală de renunțare la ceva personal În favoarea altuia, la o desprindere de sine pentru celălalt. Formele medicale ale dăruirii constau din actele pe care medicul sau personalul de Îngrijire medicală le acordă celor bolnavi, ca
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sine („nu dai nimic când nu te dai pe tine Însuți”Ă, asceza. Aceste forme de dăruire au, În principal, o semnificație morală de renunțare la ceva personal În favoarea altuia, la o desprindere de sine pentru celălalt. Formele medicale ale dăruirii constau din actele pe care medicul sau personalul de Îngrijire medicală le acordă celor bolnavi, ca ființe apropiate aflate În suferință. Ele constau din următoarele proceduri: tratamentul medical sub toate aspectele sale, vizita bolnavilor și susținerea acestora medico-psihomorală, Încurajarea psihoterapeutică
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sub toate aspectele sale, vizita bolnavilor și susținerea acestora medico-psihomorală, Încurajarea psihoterapeutică, consilierea preventivă sau În stările de convalescență, asistența specială acordată În secțiile de reanimare-terapie intensivă, asistența specială a bolnavilor cronici cu afecțiuni incurabile (E. Kübler-Rossă. Aceste forme de dăruire medicale au În primul rând caracterul de „Îngrijire” corporală, dar și cu efecte morale și psihologice asupra stării de spirit a bolnavilor, a suferinței acestora. Este un act de susținere și de preluare coparticipativă a suferinței lor. Formele psihologice și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
În primul rând caracterul de „Îngrijire” corporală, dar și cu efecte morale și psihologice asupra stării de spirit a bolnavilor, a suferinței acestora. Este un act de susținere și de preluare coparticipativă a suferinței lor. Formele psihologice și sociale ale dăruirii constau din următoarele: susținerea, compătimirea, sfătuirea și apelul la exemple pentru persoanele aflate În dificultate; Încurajarea, oferirea de soluții sau de sprijin direct, aport emoțional și intelectual, comunicare, scoaterea din izolare, activități utile, Încurajare, redarea Încrederii și a demnității umane
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
pentru persoanele aflate În dificultate; Încurajarea, oferirea de soluții sau de sprijin direct, aport emoțional și intelectual, comunicare, scoaterea din izolare, activități utile, Încurajare, redarea Încrederii și a demnității umane, a convingerii utilității sociale a persoanei respective. Aceste forme de dăruire vor contribui la restaurarea personalității celor aflați În suferință, În situații de impas, la resocializarea lor. O formă contrară dăruirii, care are o mare importanță și trebuie studiată de psihologia Morală, o reprezintă refuzul dăruirii sau furtul Între persoane apropiate
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
izolare, activități utile, Încurajare, redarea Încrederii și a demnității umane, a convingerii utilității sociale a persoanei respective. Aceste forme de dăruire vor contribui la restaurarea personalității celor aflați În suferință, În situații de impas, la resocializarea lor. O formă contrară dăruirii, care are o mare importanță și trebuie studiată de psihologia Morală, o reprezintă refuzul dăruirii sau furtul Între persoane apropiate. Ele reprezintă tot o formă de „relații interpersonale”, dar a căror natură este opusă principiilor morale, constituind acțiuni imorale care
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]