5,260 matches
-
Cervante) Pentru faptul știut că siguranța pe care o avem asupra deținerii unui lucru ne face să ne slăbim interesul față de acel lucru. Și invers: lucrul rîvnit este considerat mai valoros, decît altele similare, pe care deja le deținem. * „Cel deștept nu comite prostii neînsemnate.” (J.W. Goethe) Probabil, pentru faptul că la un astfel de om așteptările sînt Întotdeauna pe măsura Înzestrării lui. * „Pentru a iubi pe oameni, trebuie din cînd În cînd să-i părăsim.” (G. Papini) Altfel, relațiile
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Gracian) Într-adevăr, omul bun este vulnerabil, deoarece bunul său simț Îl face să se Încreadă În oameni. Însă e dureros să vezi că „sinceritatea” este luată drept naivitate. Însă nu numai oamenii sinceri și binevoitori, ci și cei foarte deștepți sînt, de cele mai multe ori, ușor de păcălit. Explicația ne-o dă același B. Gracian: „Familiari cu lucrurile neobișnuite, viața de toate zilele e pentru ei ceva rămas necunoscut, deși atît de necesar. Contemplarea lucrurilor sublime nu le mai lasă timp
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
nou, ci de a-și impune punctul de vedere. * „Proști sînt toți cei care par, și jumătate din cei care nu par.” (B. Gracian) Aceasta, probabil din motivul pe care-l invocă scriitorul I.L. Caragiale: Proștii spun prostii și cei deștepți le fac”. * „GÎndirea constituie măreția omului.” (Blaise Pascal) Una din explicații ne-o dă Însuși Pascal: „Prin spațiu universul mă cuprinde și mă Înghite ca pe un punct; prin gîndire Îl cuprind eu”. Excelența psihică: talent, geniu - mediocritate, oligofrenii „Geniul
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
ridicolă a lucrurilor care te privesc are o virtute curativă: „A te ironiza pe tine Însuți Înseamnă a te feri de boala stupidă a amorului propriu exagerat...” (George Sand). * „Nu trebuie să riscăm să glumim decît cu oameni politicoși sau deștepți.” (La Bruyère) Numai prin aceste două calități putem Înfrînge, pe moment cel puțin, sensibilitatea propriului orgoliu, rănit de ironia cuprinsă Într-o reușită vorbă de duh. Andrei Pleșu consideră că „umorul” ar trebui să fie o componentă esențială și, totodată
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
de ore; ce fel de “împreună”?). A defini poezia e o treabă care nu a dat rezultate, cu toate că, cel puțin de la Aristotel încoace, au încercat-o capete de primă mărime, decât care, orice am crede, n-om fi noi mai deștepți. Nu a dat și nu poate da rezultate câtă vreme ne folosim de mintea noastră omenească și vie, și nu de mașini. Iar dacă într-o zi, Doamne ferește, vom avea, dată de un creier electronic, o definiție precisă a poeziei
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
a spus el? Până la urmă, Încet, șovăitor, bate pe taste: Ce știi pe tema asta? ELIZA dă răspunsul pe loc: Mai multe decât crezi. Robin se face alb ca varul, apoi roșu ca racul. Scrie: Bine, dacă ești așa de deșteaptă, spune-mi cine va obține catedra UNESCO.” Iar calculatorul, eliberându-se treptat de condiția sa de mașină, răspunde imperturbabil: „Philip Swallow.” Calculatorul e În stare să Își exprime opiniile Înfrânate, inclusiv despre rezultatele alegarilor universitare, pentru că nu este așa de
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
este destinul său.” (Heraclit) șoarecii cei mai șireți sunt prinși cei dintâi. (Prea Încrezători În viclenia lor, nu-și iau nici cele mai elementare măsuri de precauție.) „Cel mai bun mijloc pentru a fi Înșelat e să te crezi mai deștept decât alții.” (La Rochefoucauld) Când hoțul pleacă după apă are grijă să Încuie ușa. Pentru că este convins că toți sunt hoți ca el.) Cine Învață de la altul e hoț cinstit. Pentru că prin aceasta nu-l deposedează de un bun, ci
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
zece Înțelepți”; „Când te iei după un prost, mai mare prost ești”.) „Prostul e de două feluri: cel care nu se Îndoiește de nimic și cel care se Îndoiește de toate.” (Ch.J. de Ligne) Mintea prostului se cântărește cu prostia deșteptului. (Desigur, atunci când, neștiind sau neputând să-l eviți, intri În jocul prostului.) „Ideea e singura forță care se poate opune ideii.” (A. France) Prostia e boierie mare. (Pentru că ea nu-ți pretinde să-ți pui forțele psihice la lucru și
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
disponibilități empatice, până la realizarea chiar a unei identificări psihice.) „Animae dimidium meae (amicus).” - „Prietenul este jumătatea sufletului meu.” (Horațiu) „Amicus est tanquam alter idem.” - „Prietenul este ca și un al doilea eu.” (Cicero) Este o fericire să ai un adversar deștept. (El ne va da satisfacția unei competiții stimulative, dusă cu arme nobile. În caz de Înfrângere ne vom consola, cel puțin, cu ideea că nu am pierdut În fața oricui.) Nu e bun prieten acela care nu vede pentru tine ceea ce
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
este Întreținut de către parteneri, care este expus unor frecvente prejudecăți sau este copleșit de rutină Își pierde vitalitatea, murind treptat.) „Peisajul pe care Îl avem mereu sub ochi nu-l mai privim.” (J. Renard) Mai de preț este Îndoiala celui deștept, decât certitudinea prostului. (Îndoiala deșteptului ne face să gândim și Într-un alt fel, pe când certitudinea prostului ucide orice Încercare de a găsi alternative.) Fă pâinea bună, căci vei mânca din ea. După cum ne vor fi faptele, așa ne va
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
este expus unor frecvente prejudecăți sau este copleșit de rutină Își pierde vitalitatea, murind treptat.) „Peisajul pe care Îl avem mereu sub ochi nu-l mai privim.” (J. Renard) Mai de preț este Îndoiala celui deștept, decât certitudinea prostului. (Îndoiala deșteptului ne face să gândim și Într-un alt fel, pe când certitudinea prostului ucide orice Încercare de a găsi alternative.) Fă pâinea bună, căci vei mânca din ea. După cum ne vor fi faptele, așa ne va fi și bunăstarea existenței sau
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
ei, să le răsplătească zelul Întru credință, oferindu-le șansa obținerii de-a gata a tot felul de bunuri materiale sau Împliniri spirituale. Μ Auzim, adesea, spunându-se despre un semen de-al nostru că este, În același timp, și deștept, și prost. Această contradicție În termeni este totuși reală: cel În cauză demonstrează, de exemplu, o Înaltă eficiență a muncii În profesiunea sa, dar face mereu gafe În raporturile cu semenii (pe care, de exemplu, nu știe să-i asculte
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
să fie; ce-ar fi fost să fie; va fi fiind etc.). Μ Vai și amar de deșteptul care, nimerind la un moment dat printre anumiți oameni, trebuie să facă pe prostul sau trebuie să se scuze chiar că este deștept... Μ Intimitatea mea este comoara mea, deoarece ea este alcătuită din acele cărări ale sufletului pe care merg numai eu, pentru că le știu numai eu... Μ Unii poeți confundă talentul cu logoreea poetizată. Μ Acel medic este Înțelept În profesiunea
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
reformei. Am analizat foarte În amănunt eșecul acestor proiecte din punctul de vedere al beneficiarilor vizați. Dacă mi s-ar cere să rezum motivele acestui fiasco Într-o singură frază, aș spune că autorii acestor planuri se considerau mult mai deștepți și mai Înțelepți decât erau În realitate și, În același timp, Îi credeau pe supușii lor mult mai proști și mai incompetenți decât erau ei cu adevărat. Restul acestui capitol este dedicat dezvoltării acestui raționament de abia schițat și prezentării
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
realitate și, În același timp, Îi credeau pe supușii lor mult mai proști și mai incompetenți decât erau ei cu adevărat. Restul acestui capitol este dedicat dezvoltării acestui raționament de abia schițat și prezentării câtorva modeste Învățăminte. „Asta-i ignoranță, deșteptule!” „Greșeala strămoșilor noștri a fost aceea de a crede că ei sunt «ultimul numărș, Însă, cum șirul numerelor este infinit, nu puteau fi ultimii”. Evgheni Zamiatin, Noi Maxima care servește drept titlu acestei secțiuni nu s-ar potrivi doar pentru
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
nu puteau fi ultimii”. Evgheni Zamiatin, Noi Maxima care servește drept titlu acestei secțiuni nu s-ar potrivi doar pentru abțibilduri care să mimeze sloganul folosit În interiorul partidului În timpul campaniei prezidențiale a lui Bill Clinton din 1992, „Asta-i economia, deșteptule!”. Ea este menită să ne atragă atenția asupra faptului că, În general, planificatorii ignoră gradul mare de neprevăzut al viitorului. Cât de rar primim un sfat privind viitorul, care să pornească de la o premisă de cunoaștere incompletă! O mică excepție
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Călătoria mecanicului-șef de echipă Giorgioiu Constantin în tri țări sau în Scrisori), având predilecție pentru un anume tip de personaj, de psihologie și discurs: omul simplu, de la țară, în primul rând orgolios, atent să nu se facă de râs, deștept (intuitiv), poate chiar viclean sau prost (neinstruit), inocent, încercând să se adapteze și să înțeleagă noua realitate (a societății urbane și „civilizate” din perioada de după 1944) prin intermediul unei percepții de ordin arhetipal. „Magicul” rezultă tocmai din această perspectivă a personajului-narator
ILEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287511_a_288840]
-
că erau străini. În timpul episcopatului lui Gebhard-Jaromír (1068-1090), de exemplu, paroh al capitulului de la Praga, a fost germanul Marcus (1086-1098), căruia Cosma de Praga i-a consacrat rânduri pline de admirație. Cărturarul ceh scotea în relief proveniența nobilă, inteligența - „mai deștept decât oricine pe pământurile cehe“ -, instruirea temeinică, predicile înțelepte, calitățile de pedagog și tenacitatea cu care promova normele morale în mediul ecleziastic, la acea dată încă puțin cultivat. Atitudinea dușmănoasă afișată de oamenii Ecleziei față de străini nu trebuiește extrapolată fără
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
reprima un chicotit. — Nu prea e un nume potrivit pentru un doctor, zise Întorcîndu-mi zîmbetul. Nu mă mir că și l-a schimbat. — Și ai cunoscut-o bine? — Am fost la același colegiu, Încuviință Luke. Întotdeauna a fost incredibil de deșteaptă. Extrem de talentată. Întotdeauna am știut c-o să se descurce foarte bine În viață... Tace În clipa În care se deschide ușa și apare Venetia. — Îmi cer scuze! Venetia vine și se așază pe birou, cu fața spre noi și picioarele
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Suze ridică ușor capul și-mi Întîlnește privirea. — E frumoasă? zice, pe același ton neutru. — Nu e doar frumoasă. Îți ia ochii. Are păr roșu strălucitor, ochi verzi incredibili și brațe bine lucrate... — O vacă, spune Suze automat. Și e deșteaptă, se Îmbracă super, și Luke o place... Pe măsură ce vorbesc, mă simt tot mai nesigură. — Luke te iubește pe tine! mă Întrerupe Suze. Bex, adu-ți aminte, tu ești soția lui. Tu ești cea pe care a ales-o. Ea e
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
să te văd, Jess! Iese din bucătărie și, În clipa În care aud ușa de la intrare Închizîndu-se, desfac un pachet mic de Pringles. — Deci. Îți place de el... — E extraordinar. Jess se joacă cu pielea aspră a unui deget. E deștept, e interesant, are păreri de bun simț... și arată bine. Asta e de la sine Înțeles. Absolut! zic după o pauză. Sinceră să fiu, nu m-am dat niciodată În vînt după Tom. În ciuda convingerii ferme a lui Janice și a
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
a Allure nu Înseamnă nimic. — Bună! Cum a fost la masă? Mă asigur că am un ton prietenos și Încurajator, și nu unul arțăgos, ca al unei neveste ciufute din EastEnders. — Bine, Își dă jos Luke sacoul. Venetia e foarte deșteaptă. Are mintea foarte ageră, prinde din zbor tot. — Nici nu mă Îndoiam. Îmi frămînt mîinile sub cuvertură, acolo unde el nu mi le poate vedea. — Și despre ce-ați vorbit? În afară de muncă. — A, nu știu, Își desface Luke cravata. Despre
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
-mi sufla nasul. „CÎnd mi-ai jurat crednță, mi-ai promis să mă iubești toată viața. Știu că tu crezi că nu mă mai iubești. Știu că mai sînt și alte femei pe lume, unele dintre care sînt, poate, mai deștepte și poate știu chiar și latina. Știu că ai avut o...“ Nu am forța de a scrie cuvîntul „aventură“, pur și simplu nu o am. O să las doar o linie de pauză, cum se făcea În cărțile de altădată. „Știu
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
semnat de un grup de cărturari din regiune, în care se afirmă: „Nu se poate să trăim în nepăsarea în care am stat până acum față de trebile obștești, fie acelea de interes economic, industrial, cultural, bisericesc ori social”, deoarece „cultura deșteaptă la conștiință, întinde la prosperitate; iar în limbă și literatură se reoglindează viața popoarelor.” Ca urmare, publicația își propune să contribuie la răspândirea culturii în special în mediul rural, prin tipărirea de materiale conținând sfaturi practice, disertații istorice, texte literare
GAZETA DE DUMINICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287188_a_288517]
-
cuvânt-cheie important), Îmi aduceam aminte de un scheci de la televiziunea de atunci, cu Tanța și Costel. La un moment dat pe Pământ coboară niște extratereștri. Tanța și Costel sunt la picnic, Tanța Îl laudă pe Costel cât e el de deștept, cum le știe el pe toate și ce spirit ironic are. Și la un moment dat, din senin, apar niște extratereștri. Speriată, Tanța Îi spune lui Costel: „Costele, ironizează-i! Ironizează-i, Costică, ironizează-i!”. Asta mi se părea că
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]