3,462 matches
-
au fost capturate de către forțele NKVD sovietice; un procent ridicat din aceștia au fost împușcați sau deportați. Autoritățile sovietice au vizat mai multe grupuri socio-economice, datorită situației lor economice, politice, sau datorită legăturilor cu fostul regim românesc. Ei au fost deportați în Siberia și în nordul RSS Kazahă; unii dintre aceștia au fost închiși sau executați. În conformitate cu Raportul Tismăneanu, în 1940-1941 pe timp de pace, 86.604 persoane au fost arestate și deportate, în timp ce istoricii ruși au prezentat un număr estimativ
Republica Sovietică Socialistă Moldovenească () [Corola-website/Science/300191_a_301520]
-
NKVD s-a concentrat asupra grupărilor socotite antisovietice, dintre care majoritatea au fost cele mai active între 1944 și 1952. O campanie de eradicare a așa-zișilor chiaburi a fost orientată contra familiilor țăranilor proprietari din Moldova, care au fost deportați în Siberia și Kazahstan. De exemplu, în două zile, 6 iulie și 7 iulie 1949, 11.342 de familii din Republica Moldova au fost deportate prin ordin al ministrului de stat și de securitate I. L. Mordoveț în conformitate cu un plan numit „Operațiunea
Republica Sovietică Socialistă Moldovenească () [Corola-website/Science/300191_a_301520]
-
a așa-zișilor chiaburi a fost orientată contra familiilor țăranilor proprietari din Moldova, care au fost deportați în Siberia și Kazahstan. De exemplu, în două zile, 6 iulie și 7 iulie 1949, 11.342 de familii din Republica Moldova au fost deportate prin ordin al ministrului de stat și de securitate I. L. Mordoveț în conformitate cu un plan numit „Operațiunea Sud”. Alte campanii de deportare au afectat: etnicii germani (al căror număr a scăzut de la peste 140.000 în 1938 la 4.000 în
Republica Sovietică Socialistă Moldovenească () [Corola-website/Science/300191_a_301520]
-
peste 140.000 în 1938 la 4.000 în 1959, datorită migrației voluntare din timpul războiului și prin relocări forțate în calitate de colaboratori după război) și minoritățile religioase (700 de familii, mai ales adepți ai cultului Martorii lui Iehova au fost deportate în Siberia, în aprilie 1951 în cadrul planului numit „Operațiunea Nord”. Colectivizarea a fost pusă în aplicare între 1949 și 1950, deși încercări au fost efectuate mai devreme încă din 1946. În acest timp, o foamete de mare amploare s-a
Republica Sovietică Socialistă Moldovenească () [Corola-website/Science/300191_a_301520]
-
după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial statul român a permis deportarea în lagăre de muncă a propriilor cetățeni de etnie germană, ca reparații de război. Din satul Boz, ca și din celelalte localități izolate din Ardeal, au fost deportați, împotriva acordurilor în vigoare și a practicilor vremii, și tinerii cu vârste sub 18 ani și mame cu copii foarte mici. Mulți dintre ei nu s-au mai reîntors, pierind în deportare. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 1
Boz, Alba () [Corola-website/Science/300232_a_301561]
-
În anii 1944-1945 numeroase familii de români din satul Tisa, județul Arad, au fost colonizate aici, prilej cu care satul "Wiesenhaid" (până la acea dată cu populație predominant germană) a fost redenumit "Tisa Nouă". În 1945, 130 de locuitori au fost deportați la muncă forțată în Uniunea Sovietică, unde au murit 26 de persoane.
Tisa Nouă, Arad () [Corola-website/Science/300308_a_301637]
-
45 de ani, au fost duși la muncă silnica, în minele și colhozurile din fosta Uniune Sovietică. 30 de sagani au murit de foame sau accidente de muncă și nu s-au mai întors niciodată de acolo de unde au fost deportați! După legea de reformă a pământurilor din 1945, populația germană din România, a fost acuzată de conlucrare cu Germania hitlerista și învinovățita de crime de război! Prin această lege au fost expropriați și li s-a luat tot (pământurile,tractoare
Șagu, Arad () [Corola-website/Science/300304_a_301633]
-
județele Arad și Timiș. Astfel aproape nu este localitate în aceste două județe, în care să nu existe cineva plecat din Bistra. Până la al doilea Război Mondial în comuna Bistra trăiau, alături de majoritarii ucraineni, numeroși etnici evrei, care au fost deportați de armată nazistă în lagărele de concentrare Auschwitz, Birkenau, si fie nu s-au mai întors, fie s-au întors dar au plecat în țara de origine. Amintirea acestei coexistente interetnice, interculturale și interreligioase dintre acestia cu ucrainenii încă mai
Bistra, Maramureș () [Corola-website/Science/301567_a_302896]
-
locuiau la ulița centrală, actuala șosea care străbate satul. În centrul satului a existat o impunătoare sinagogă. Casa rabinului a fost demolată în anul 2004. Momentan în localitate există doar o singură casă evreiască. Toți evreii din Berbești au fost deportați în 1944, aici fiind și unul din ghetourile din Maramureș. O parte din ei au scăpat din lagăr dar nu s-au mai stabilit în sat. Mulți bătrâni ai satului își aduc aminte de zilele în care evreii au fost
Berbești, Maramureș () [Corola-website/Science/301566_a_302895]
-
în 1944, aici fiind și unul din ghetourile din Maramureș. O parte din ei au scăpat din lagăr dar nu s-au mai stabilit în sat. Mulți bătrâni ai satului își aduc aminte de zilele în care evreii au fost deportați. „Și-au lăsat aluatul în covată, mâncarea pe cuptor și i-au obiligat să plece, iar apoi unii săteni au intrat în casele lor și le-au jefuit.” Azi în sat există un mare cimitir al evreilor. Astăzi se păstrează
Berbești, Maramureș () [Corola-website/Science/301566_a_302895]
-
IX-lea, în Moardăș au fost recenzați 545 de locuitori, sași, români, unguri și țigani. În 1930, au fost recenzați 628 de locuitori, din care 328 sași și 239 români. La sfârșitul lunii ianuarie 1945, mulți locuitori sași au fost deportați în Uniunea Sovietică la muncă forțată Într-o notă întocmită de primărie în 9 noiembrie 1946, situația sașilor din Moardăș era următoarea: 262 la casele lor, 44 la muncă forțată în URSS, 45 plecați în Germania. După Revoluția din 1989
Moardăș, Sibiu () [Corola-website/Science/301720_a_303049]
-
Zidurile ajung la 6-7 metri înălțime și au metereze și guri de aruncare sprijinite pe console. Unul din personajele romanului "Atemschaukel", pentru care Herta Müller a primit Premiul Nobel pentru Literatură în anul 2009, este Sarah Kaunz, săsoaică din Wurmloch, deportată în Uniunea Sovietică împreună cu "cealaltă Sarah" - Sarah Wandschneider, din Kastenholz (Cașolț). Economia acestei localități este bazată pe: activități în domeniul construcțiilor și a materialelor de construcții, industria de prelucrare primară a lemnului, producția de piese auto, morărit și panificație, comerț
Valea Viilor, Sibiu () [Corola-website/Science/301751_a_303080]
-
444 greco-catolici, 7 romano-catolici și 13 evrei. În anul 1940 existau în sat 587 de locuitori din care 568 greco-catolici, 1 romano-catolic și 18 evrei. După trecerea Ardealului de Nord în administrația Ungariei, în 1940, evreii din sat au fost deportați. Numele de familie cele mai vechi și mai răspândite în satul Chilia sunt (în ordine alfabetică): Blaga, Brândușan, David, Dragoș, Fogoș/Fogaș, Groza, Lup, Pop, Tătar, Tătăran etc. Satul Chilia face parte din Țara Codrului și se află în pitoreasca
Chilia, Satu Mare () [Corola-website/Science/301760_a_303089]
-
Padova. Din interior merită a fi menționate fragmentele mobilierului în stil baroc, picturile în ulei pe pânză reprezentând stațiile Calvariei și în special, sarcofagele de bronz din cripta familiei. În cimitirul comunei se află un ansamblu funerar memorial, dedicat șvabilor deportați în URSS în 1945 de către administrația sovietică din acea perioadă. Un număr de 46 de cruci păstrează memoria șvabilor care au murit în aceste condiții.
Căpleni, Satu Mare () [Corola-website/Science/301759_a_303088]
-
câțiva români ce îndepliniseră funcții importante în administrarea comunei. Timp de mai multe zile cu toții au fost supuși unui tratament ostil din partea ocupatorilor. În ziua de 15 septembrie 1944, unii dintre români au fost eliberați, iar alți 18 au fost deportați în Ungaria. Deportații au fost duși cu camionul în Cluj, iar aici au fost încolonați pe jos, sub escortă de polițiști civili, pe drumul spre Jibou și apoi la Budapesta. Unul dintre cei deportați și apoi declarați morți a fost
Sărmașu () [Corola-website/Science/300567_a_301896]
-
efectueze diferite munci precum: săparea de tranșee de apărare și comunicații, canale, catacombe, construirea de cazemate din beton, căi ferate. În anii 1942-1943 au ajuns pe teritoriul Ungariei, Cehoslovaciei și Poloniei unde unii au fost prinși de către trupele rusești și deportați în „lagărele siberiene 31”. Teroarea și umilința nu i-a ocolit nici pe românii rămași în sat: bătrâne, copii, femei, aceștia erau bătuți doar pentru simplul fapt că erau români. Un rol important pentru menținerea atmosferei de teroare l-au
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
doilea război mondial, germanii au construit un lagăr de concentrare în apropierea orașului Westerbork, unde evreii olandezi au fost închiși înainte de trimiterea lor în alte lagăre de concentrare din Germani și Polonia. Faimoasa fetiță evreică olandeză, Anne Frank, a fost deportată cu ultimul tren pe care germanii l-au expediat din Westerbork spre Germania. Consiliul provincial ("Provinciale Staten" în limba neerlandeză), este organul de conducere provincial, având 51 de locuri și fiind condus de reprezentantul reginei, actualmente Comisionarul Relus ter Beek
Drenthe () [Corola-website/Science/300715_a_302044]
-
legii de unificare administrativă din 1925, a fost înființat județul Făgăraș, cu reședința în orașul omonim, fiind divizat în trei plăși. Ca și în alte zone ale țării, în 1945, o parte a populației săsești din județul Făgăraș a fost deportată în Uniunea Sovietică, de unde o parte dintre supraviețuitori au revenit după vreo cinci ani. În urma reformei administrativ-teritoriale din 1950, făcută după model sovietic, au fost desființate județele și înființate regiunile și raioanele. În 17 februarie 1968 s-a revenit la
Județul Făgăraș (interbelic) () [Corola-website/Science/300754_a_302083]
-
anii 1959 și 1930, proporția ucrainenilor crescuse mult de la 15% la 72%, iar ponderea celorlalte trei etnii se diminuase semnificativ astfel: ruși de la 37% la 16%, evreii de la 38% la 8% și românii de la 9% la 4% . Populația românească fusese deportată din ordinul lui Stalin în Kazahstan în anul 1940, iar populația evreiască fusese exterminată în cel de-al doilea război mondial. Începând din anul 1991, orașul Hotin face parte din raionul Hotin al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente, fiind centru
Hotin () [Corola-website/Science/300761_a_302090]
-
de 803 fiind români și țigani. În timpul celor două războaie mondiale au fost mobilizați 80 de bărbați din Felmer, din care 31 și-au dat viața luptând în armata germană și 3 luptând în armata română. Din 94 de persoane deportate în Uniunea Sovietică după al Doilea Război Mondial, 11 au decedat. În anul 1998 mai erau în Felmer numai 15 persoane de etnie germană, în Făgăraș și împrejurimi se mai găseau circa 65 de sași proveniți din Felmer, iar în
Felmer, Brașov () [Corola-website/Science/300943_a_302272]
-
30 de instructori de zbor fără motor. În 1900, în Sânpetru trăiau 2.173 de locuitori, dintre care 1.183 sași, 942 români și 47 unguri. După cel de-al Doilea Război Mondial, în 1945, 224 de sași au fost deportați în Uniunea Sovietică în cadrul trimiterii la muncă forțată. Dintre aceștia, 55 au murit acolo, restul s-a întors acasă ori a emigrat direct în Germania. În perioada imediat următoare (anii '50-'60) autoritățile comuniste au adus în Sânpetru țărani din
Sânpetru, Brașov () [Corola-website/Science/300967_a_302296]
-
Basarabia ("Mișcarea Nordică"), cât și din Ucraina. E posibil ca membrii organizației să fi fost la curent cu existența unor organizații similare în Bucovina Românească, unde rezistența luase proporțiile luptei armate "de partizani". La 6 iulie 1949 frații Istrati sunt deportați în Siberia, fără vreo legătură cu activitatea lor în cadrul "Partidului Libertății". Aflați în Siberia, ei reușesc să comunice cu cei de acasă și să dea sfaturi membrilor organizației. Membrii fondatori ai "Partidului Libertății" au fost: Constantin Condrat, născut în 1914
Partidul Libertății () [Corola-website/Science/301002_a_302331]
-
construire a unei linii de legătură Șimleu Silvaniei-Huedin, prin Crasna și Stârci, linia urmând să traverseze Meseșul pe Valea Ragului. Datorită crizei economice proiectul a fost abandonat. În urma Dictatului de la Viena, Crasna intră în sub ocupație horthystă, populația evreiască este deportată, cea românească este persecutată, iar ungurii sunt trimiși pe front. Împărțirea administrativă din 8 septembrie desființează județul Sălaj, iar Crasna ajunge într-o poziție periferică în cadrul regiunii Cluj, raionul Zalău. Acest fapt are drept urmare scăderea importanței localității și comunei Crasna
Crasna, Sălaj () [Corola-website/Science/301787_a_303116]
-
ulterior aici. Cert este că cei veniți din Macedonia au devenit deosebit de prosperi, cei din familia Petcu cumpărând toate domeniile limitrofe comunei ce aparțineau prințului Constantin Basarab-Brancoveanu. După preluarea puterii de către comuniști, liderii comunei inclusiv toată familia Petcu-Coteana au fost deportați, multi trecând prin pușcăriile de la Craiova, Pitești etc. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 3.313 locuitori, iar la cel din anul 1977 au fost numărați 3.830 locuitori. După această dată, populația satului a intrat într-un declin
Coteana, Olt () [Corola-website/Science/301967_a_303296]
-
când Lev era încă foarte mic, iar N. Gumiliov a fost executat când fiul său avea doar 9 ani. În timpul persecuțiilor staliniste din deceniul al patrulea al secolului trecut, Lev a fost exmatriculat de la Universitatea din Leningrad și a fost deportat în Gulag, unde și-a petrecut cea mai mare parte a tinereții, din 1938 până în 1956. Într-o scurtă pauză a perioadei de detenție, a fost înrolat în Armata Roșie și a luat parte la Bătălia de la Berlin. Pentru a
Lev Gumiliov () [Corola-website/Science/300423_a_301752]