3,128 matches
-
confort. Cu toate astea, forurile politice ale Uniunii mizau pe forța nedureroasă de constrângere a obiceiurilor dobândite - inițial deprinderi de consum, capabile ulterior să facă loc de instalare rutinei de legalitate și civism cu efectul său omogenizant. Obiceiurile casnice se deprind; individul trebuie învățat cu găzduirea în sinele său a comunității, ceea ce, evident, are mai multe șanse să se producă dacă aceasta din urmă i se oferă cât mai nubilă și însoțită de-o zestre cât mai substanțială. Nu sunt tocmai
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
de incident, puștiul ieșise din curtea castelului părintesc c-o sabie de lemn în mână și strigase, venind către ei: "Maurilor! Stați! Sunteți pe pământurile mele!" Evident, nimeni nu-nțelesese somația lui în limba bască, dar mai târziu, când le deprinsese graiul, aflaseră asta tot de la el. Ei căutau vreascuri prin pădurea din jur, nu departe de Bilbao, și-o pirandă scăpase legătura din mână când îl văzuse cât era de frumos, blond și impavid ca un arhanghel, proțăpit pe picioarele
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
-i dreaptă teafără făcuse isprava cu îndoirea lingurii de metal, căreia nimeni nu-i găsise încă o explicație convenabilă. Cert e că ea îl scăpase de mutilarea la care erau supuși de obicei alți copii recrutați similar, mai înainte de a deprinde cerșitul la cap de pod prin mijlocirea capitalului lor de infirmitate. Deși, cel puțin în public, performanța nu se mai repetase, vădise deosebită înclinație spre fierărie și tot ce ținea de prelucrarea metalelor. După ce le-nvățase limba, n-o mai
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
era mai nesigură care dintre viață și moarte o revendica mai tenace, de-aceea făptuia mai fără frâu, de parcă uzul excesiv de putere ar fi căutat să palieze neputința de-a scăpa din ghearele nesuferitei incertitudini. − Dedal, pari mai mult decât deprins cu șerpuitorul mers al lucrurilor. Creta ar dori să îți adeverești vorbirea calofilă în înfăptuiri. Dă, deci, pietrelor ei un loc de frământare cu măsură și folos pentru noi, cei de-ai locului! Căci trebuie găsită o balanță între folos
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
în numele întregii obști cretane). Înțelesese bine că suveranitatea conjurată sub pielea ei de meșter trebuia plătită într-un fel doveditor, ca de pildă acela al unei acceptări neclintit de demne, complet emancipate de meschinăria negocierilor. Venise timpul ca zborul vulturesc deprins în brațele atenianului să-și adjudece, pe lângă voluptatea privată, și rarisima noblețe a splendorii specifice actului politic. Trebuie subliniat că Pasife făcea parte din acea rasă de monarhi din vechime ce-și erijau statutul social eminamente luând asupra lor mai
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
de vreme ce, în infama construcție, confuzia era mai la ea acasă ca oriunde? De la cronofagie la antropofagie, de la divin la bestial, trecerea s-a făcut prin alunecarea deschizătoare de spațiu a Labirintului - mediul prin excelență. Din intimitatea cu piatra omul a deprins și disciplina dătătoare de lege dură, și insensibilitatea extremă a cruzimii, și graba-i ucigătoare de tihnă, și tihna excesivă a cadavericului și stagnării. Rămas în bună parte neînțeles chiar și lui Dedal, Labirintul părea să nu fie nimic altceva
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
netulburată. Voia să liniștească ceea ce o neliniștea, deși n-ar fi fost chiar gata să șuiere cu ardoare romantică "în veci nu mă voi da bătută!" Felul ei de-a fi dovedea că, într-o anumită măsură, ființa umană poate deprinde trăsături cu care nu s-a născut; dar orice învăț își are dezvățul și orice învățător dezvățătorul, la fel cum și orice lucru înnăscut stă sub semnul relativului, funciar pândit de renașteri. Transparența lacrimilor îneacă în nedistincție durerea sau bucuria
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
Odată readus la sine de cântecul binefăcător, Rică răsturnă hotărât clepsidra umană pe fundul căreia zăcea, așa cum se cuvine la inaugurarea unei dinastii mai favorabile a norocului împărat. Trânti femeia pe nisip și se aruncă asupra ei, după tehnica-i deprinsă în hârjonelile cu Marieta. Prin degete i se scurseră fulgere olimpiene. Ondine simți că timpul așteptării s-a sfârșit și, scuturându-se din răsputeri de o reziduală mlaștină de inhibiții transmisă ereditar, primi botezul urgiei lui cu toate pânzele sus
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
de a verifica experimental, atât metodele de obținere și proprietățile substanțelor chimice studiate, cât și formarea la elevi a unor priceperi și deprinderi practice. Astfel de lucrări se folosesc în cazul lecțiilor de recapitulare. Referatele au o mare valoare formativă deprinzând elevii cu o muncă ordonată și sistematică. Acestea trebuie să cuprindă descrierea experimentului, observațiile elevilor, concluziile, ecuațiile reacțiilor și schemele instalațiilor folosite. În funcție de lucrarea executată, referatul mai poate să conțină răspunsurile la unele întrebări puse la partea introductivă a lucrării
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
Însușește aceste modele și respinge cu Înverșunare tot ceea ce contravine sistemului „implantat”, care reprezintă normalitatea sa. Individul nu știe că nu știe și altceva. El se consideră informat, competent, capabil de discernământ, autonom, și nici nu bănuiește că a fost deprins să reacționeze numai Într-un anumit mod. Pentru a stimula elaborarea și fixarea unor reprezentări și practici comune, soluția dirigenților care doresc anumite reacții din partea celor conduși e gruparea indivizilor În structuri create artificial și bine controlate, antrenarea acestora În
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
de luarea de poziție ce angajează competența lor acțională, dobândită Într-un anumit context (social, psihologic, ideologic) și printr-o anumită activitate. Pe scurt, decidenții care doresc ca indivizii să angajeze anumite atitudini și comportamente le oferă prilejuri de a deprinde numai anumite scheme cognitive, de a exersa În condiții inventate și perfect controlate! Individul va „Învăța” astfel o anumită realitate și, pentru că n-a avut prilejul să ia cunoștință de alternative, o va considera „obiectivă”, singura reală și comprehensibilă. Orice
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
ideologici ai regimului și pusă În act de o armată de executanți, recrutați din toate straturile sociale și profesionale. Ne-am Întâlnit frecvent, În aceste două decenii, cu blocaje cognitive colective și am fost frapați de persistența practicilor sociale inhibitive, deprinse În timpul regimului trecut, de care cei mai mulți nu se pot despărți. A fost invocată, În ultimele săptămâni, o previziune a lui Silviu Brucan, făcută nu mult după căderea regimului Ceaușescu, potrivit căreia va fi nevoie de 20 de ani pentru a
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
lor psihic, se cere să tacă martorul. (25.05.2009) Moștenitorii (I) Evenimente politice și sociale din ultima perioadă ne trimit cu gândul la un anumit tip de moștenire a clasei noastre politice, a tuturor tipurilor de dirigenți care au deprins de tineri unele tehnici de a comunica cu cei din jur, cu adepții și cu ceilalți, specifice unui anumit context. Mă refer la „competențele” acestor diriguitori În a manipula, În a schimba opțiunile din mers, „a negocia”, a acționa din
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
comunica cu cei din jur, cu adepții și cu ceilalți, specifice unui anumit context. Mă refer la „competențele” acestor diriguitori În a manipula, În a schimba opțiunile din mers, „a negocia”, a acționa din umbră. Un comportament Învățat, desigur, dar deprins Într un mediu social-politic cu o experiență bogată În tehnica „muncii de culise”, a clandestinității. Ei sunt moștenitorii unei memorii colective care acționează ca o prereprezentare a prezentului, ca o cunoaștere empirică sau ca un filtru cognitiv primitiv, alimentat din
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
o cunoaștere empirică sau ca un filtru cognitiv primitiv, alimentat din unele idei-sursă În adolescență și tinerețe; individul obișnuit nu uită niciodată primele principii, schemele cognitive de bază, imaginile generice și limbajul proprii epocii sau situației În care le-a deprins. Acestea acționează apoi tot restul vieții ca un motor de căutare, ca o proprietate a inteligenței sale, joacă un rol important În orientarea În viață, În organizarea cunoașterii cotidiene și a sensului vieții. Ele vin din istoria comună și sunt
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
durează neașteptat de multe zile. Nu se grăbesc. În cursul acestei călătorii, organizația Își modifică funcția, Își reorientează tactica, devine un fel de grup de pradă, „detașamentul de șoc al viitoarei dictaturi”, cum zice Pavel Câmpeanu. Aveau deja experiența organizării, deprinsă În anii de izolare. Aceasta a fost doar adaptată la noile condiții. Cum a condus acest grup, știm cu toții. Există acum unii lideri politici care recurg la proceduri ce amintesc de gruparea care a stăpânit România timp de o jumătate
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Primele mele intervenții au fost neglijente, cuvinte fade, ocazionale. Apoi am Înțeles că acest ceremonial are un statut special, Îmbinând tradiția, investiția convivilor În instituția forumului, respectul pentru cultură și spirit, cultul politeții. tinerii, Îndeosebi cei care fac cariere intelectuale, deprind de mici regulile discursului, normele prezentării de sine decente, stilul elevat, noblețea contractului social. Acestei societăți care a ieșit din tovărășie i se potrivește ca o mănușă cartea despre societatea rafinată. Nu prea găsim această instituție la noi, Îmi pare
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
cu repeziciune"69, este necesară așadar o reacție, și încă una promptă, după cum repetă fără încetare romancierii. În prefețe, în epiloguri, ei se adresează direct mamelor. Le recomandă stăruitor să își "țină fiicele departe de viața mondenă", să nu le "deprindă să trăiască precum femeile". Sau aleg să introducă chiar în corpusul textului morala narațiunii. "Sunt unii care nu văd în flirt decât o joacă... o distracție care le pare lipsită de primejdii", strecoară Albert Clairouin în Le Flirt. "Însă aceștia
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
veritabilă revoluție în viața cotidiană a fetelor tinere. Îmi scurtasem părul sub pretextul gripei spaniole, continuă Clara Malraux. Și sub această înfățișare, de vreme ce atât de puține lucruri rămăseseră cum le știam, umblam prin oraș singură, lucru înfricoșător cu care mă deprinsesem, în așa măsură încât nu-mi mai rămânea decât să mă obișnuiesc să intru de una singură într-o cafenea și să mă așez la o masă, așteptând pe cineva sau pur și simplu ca să-mi ocup câteva clipe citind
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
din filme. Cer să fie vrăjite, nu înghesuite. După cum confirma un contemporan în 1932, în satele Franței începuse o nouă eră: țărăncile se adresează cataloagelor "Samar" pentru a învăța să se îmbrace elegant și discurilor lui Maurice Chevalier pentru a deprinde arta de a vorbi frumos. În Vandeea, se practică în continuare maraichinage-ul. "Domnișoarele [...] au iubiri de-o vară". Însă "nu mai e vorba de o iubire sărăcăcioasă, cu poalele-n brâu pe un maldăr de paie din șură. Păstorițele cu
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
animale. Poate și de aceea, disădeă dimineață, mă trimitea la grajd să fac cele necesa re pentru necuvântătoarele de acolo sau o fi avut un instinct al său care îl îndemna să mă vadă mai repede un om care am deprins totul, ca atunci când va pleca să o facă fără o anumită grijă că lucrurile i-au rămas vraiște, asta nu știu. Să nu uităm făpturile lui Dumnezeu, îl auzeam, spunându ne, nouă copiilor, dar și pe la câte un vecin, cu
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
miliar care stătea de pază cu schimbul într-un foișor înalt de câțiva metri, cu un larg câmp de vedere - asupra întregii curți. La intrare ca și la ieșire, salariații erau contro lați peste tot corpul de persoane bine instruite, deprinse cu astfel de operații. Cum te găseau cu ceva compromițător, cum te trimiteau la carcera cu vizor la înălțimea ochi lor nu a celor dinăuntru ci așa, ca să fie. Militarizarea Societății era făcută din ordinul Mareșalului Ion Antonescu care considera
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
Gh. Alexandru și Sarghie Iancu, dar spre rândul dinspre ferestre, puțin mai În spate eu Împărțeam locul cu Gheorghe Carbarău, fiu de gospodar de prin părțile Căbeștilor - Zeletinului. Ne Împăcăm bine pentru că ce-mi era Căbeștiul față de Priponeștii Tutovei, unde deprinsesem aceleași obiceiuri și preocupări pentru munca câmpului, dar aveam și Însemnate rămâneri În urmă la Învățătură. La literatura și limba română mai ales, unde diferențele față de cei născuți și crescuți la oraș erau mai evidente. Deși venit de la Burdusacii Zeletinului
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
dorința de a frapa este Însă Împinsă inutil prea departe. M-au acaparat, În consecință, mai mult deliciile intelectuale decurgând din exercițiul mintal, decat bucuriile sufletești spre care râvneam și pe care alerg Întotdeauna să le găsesc În poezie. Eram deprins, din alte vremuri, să le descopăr În poezia ta, atât cât am putut s-o cunosc. Nu e mai puțin adevărat că tu Însuți Îmi scrii: «acest alt neastâmpăr Îl simt Începutul unui poeta. Înțeleg din scrisoarea oarecum sibilinica - aproape
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
18 ani, Rousseau sugerează că mult mai benefică pentru adolescent ar fi autoeducația prin autoreflexivitate, în detrimentul învățării didacticiste: Este neîndoielnic că dobândești noțiuni mai lămurite și mai sigure învățând singur lucrurile, decât aflându-le de la altul. Procedând astfel, nu te deprinzi a-și supune judecata fără discuție autorității altuia; apoi, dobândești mai multă iscusință în a descoperi raporturile între lucruri, să conexezi ideile, să născocești instrumente. Dimpotrivă, când primești lucrurile de-a gata, lași spiritul în inactivitate (...). După atâtea metode minunate
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]