6,256 matches
-
în (15). Aceasta corespunde foarte bine cu ceea ce nota Ph. Hamon (1981): a putea reduce (rezuma) un fragment de text (de exemplu, descrierea unui castel) la un singur cuvînt (numele propriu "Castelul de Chambord") este, în fapt, ceea ce definește sistemul descriptiv. Tot despre acest "sistem descriptiv", într-o notă a lui R. Barthes din Plăcerea textului, se avansează ideea: Modelul (îndepărtat) al descrierii nu este discursul oratoric (unde nu "se zugrăvește" absolut nimic), ci un fel de artefact lexicografic*. Mergînd în
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
bine cu ceea ce nota Ph. Hamon (1981): a putea reduce (rezuma) un fragment de text (de exemplu, descrierea unui castel) la un singur cuvînt (numele propriu "Castelul de Chambord") este, în fapt, ceea ce definește sistemul descriptiv. Tot despre acest "sistem descriptiv", într-o notă a lui R. Barthes din Plăcerea textului, se avansează ideea: Modelul (îndepărtat) al descrierii nu este discursul oratoric (unde nu "se zugrăvește" absolut nimic), ci un fel de artefact lexicografic*. Mergînd în același sens, M. Riffaterre (1979
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
din Plăcerea textului, se avansează ideea: Modelul (îndepărtat) al descrierii nu este discursul oratoric (unde nu "se zugrăvește" absolut nimic), ci un fel de artefact lexicografic*. Mergînd în același sens, M. Riffaterre (1979, p. 51) reformulează în acești termeni: "Sistemul descriptiv, în forma lui cea mai simplă, se aseamănă cu o definiție din dicționar". Mai mult: Prin sistem descriptiv înțeleg o rețea verbală de formă fixă care se organizează în jurul unui cuvînt-nucleu, rețea formată din metonimele acestui cuvînt, în plan lexical
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
absolut nimic), ci un fel de artefact lexicografic*. Mergînd în același sens, M. Riffaterre (1979, p. 51) reformulează în acești termeni: "Sistemul descriptiv, în forma lui cea mai simplă, se aseamănă cu o definiție din dicționar". Mai mult: Prin sistem descriptiv înțeleg o rețea verbală de formă fixă care se organizează în jurul unui cuvînt-nucleu, rețea formată din metonimele acestui cuvînt, în plan lexical, legate între ele prin stereotipuri sintactice. (1978, p. 194) Nu putem astfel să nu ne gîndim la clișeele
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
înțeleg o rețea verbală de formă fixă care se organizează în jurul unui cuvînt-nucleu, rețea formată din metonimele acestui cuvînt, în plan lexical, legate între ele prin stereotipuri sintactice. (1978, p. 194) Nu putem astfel să nu ne gîndim la clișeele descriptive criticate atît de Breton, cît și de Flaubert în Bouvard și Pécuchet (apropo de inevitabilele "fecioare curate", "castelani posaci", "cerșetori filosofi" și alți "valeți ștrengari" ce apar la Walter Scott). De fapt, la o privire mai atentă, organizarea însăși a
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Bouvard și Pécuchet (apropo de inevitabilele "fecioare curate", "castelani posaci", "cerșetori filosofi" și alți "valeți ștrengari" ce apar la Walter Scott). De fapt, la o privire mai atentă, organizarea însăși a cunoștințelor enciclopedice este subliniată de această idee de "sistem descriptiv", organizat în jurul cuvîntului-nucleu: modul prin care conceptele sînt definite și organizate în memoria de lungă durată. Analogia lexicografică este cea mai bună cale de a accede la coeziunea sistemului descriptiv. Este de ajuns un exemplu ales din Pluri-dictionnaire Larousse ce
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
a cunoștințelor enciclopedice este subliniată de această idee de "sistem descriptiv", organizat în jurul cuvîntului-nucleu: modul prin care conceptele sînt definite și organizate în memoria de lungă durată. Analogia lexicografică este cea mai bună cale de a accede la coeziunea sistemului descriptiv. Este de ajuns un exemplu ales din Pluri-dictionnaire Larousse ce apare atît în forma unui dicționar de limbă, cît și enciclopedic: (18) ENCICL.: automobil. Automobilul este format dintr-un șasiu ce se sprijină pe două axe, la extremitatea cărora sînt
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
automobilistic. De cîtva timp, producătorii se străduiesc, pe de o parte, să sporească siguranța pasagerilor și, pe de altă parte, să lupte contra poluării atmosferice cauzate de gazul de eșapament. Să analizăm mai atent asemănarea care există efectiv între sistemul descriptiv și lexic, legate prin forma textuală a enciclopediei: dicționarul. Din punct de vedere strict textual, cuvîntului de intrare îi corespunde tema-titlu3, baza și obiectul descrierii. Cît despre definiția și exemplele din dicționar, ele constituie expansiunea metalingvistică a cuvîntului de intrare
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
denumirii (1970, p. 296). Putem spune, din această perspectivă, că a rezuma o descriere înseamnă a găsi denumirea (numele unui personaj, al unei persoane reale, al unui loc, al unui animal sau al unei plante etc.) care condensează expansiunea textuală descriptivă, prin definiție potențial nelimitată. Este posibilă explicitarea funcționării acestei scheme de bază, revenind, o dată cu Greimas, asupra exemplului cuvintelor încrucișate. Inventarul definițiilor oferite amatorului de cuvinte încrucișate apare ca un fel de dicționar inversat (1970, p. 287), deoarece o listă de
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
monstruoasa asociere de trăsături din clasa umană, clasa animală ("ochi cu pleoape", "creastă", "trompă ca de tapir") și clasa vegetală ("spini", "verde crud"). Acestei eterotopii a definiției îi corespunde caracterul nedefinit sau general al definiției de început: "creatura". 2. Sistemul descriptiv Toate textele citate pun în relație o denumire și expansiunea acestei denumiri sub forma unei nomenclaturi. Din punct de vedere macrostructural, denumirea are rolul identic cu cel al unei teme, într-o discuție sau o conversație, sau cu titlul unei
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
ia forma unei raze a timpanului ducînd pînă în centrul acestuia, sau ombilic. Privind din exterior, ligamentele timpano-maleolare, coarda timpanului, ciocănelul și nicovala dau imaginii endoscopice a timpanului un aspect caracteristic. Înainte de a reveni asupra problematicii cunoașterii enciclopedice implicate în descriptiv, trebuie precizat că recunoașterea și stabilirea unui nucleu descriptiv ierarhic joacă un rol esențial în tratamentul cognitiv al unui text sau al unei simple secvențe descriptive. Se pun probleme de memorare, de înțelegere, de (re)producere, ca și în cazul
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
centrul acestuia, sau ombilic. Privind din exterior, ligamentele timpano-maleolare, coarda timpanului, ciocănelul și nicovala dau imaginii endoscopice a timpanului un aspect caracteristic. Înainte de a reveni asupra problematicii cunoașterii enciclopedice implicate în descriptiv, trebuie precizat că recunoașterea și stabilirea unui nucleu descriptiv ierarhic joacă un rol esențial în tratamentul cognitiv al unui text sau al unei simple secvențe descriptive. Se pun probleme de memorare, de înțelegere, de (re)producere, ca și în cazul povestirii. Scheme preconstruite, stocate în memoria pe termen lung
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
a timpanului un aspect caracteristic. Înainte de a reveni asupra problematicii cunoașterii enciclopedice implicate în descriptiv, trebuie precizat că recunoașterea și stabilirea unui nucleu descriptiv ierarhic joacă un rol esențial în tratamentul cognitiv al unui text sau al unei simple secvențe descriptive. Se pun probleme de memorare, de înțelegere, de (re)producere, ca și în cazul povestirii. Scheme preconstruite, stocate în memoria pe termen lung și legate de cunoașterea lumii (lumea fictivă a benzilor desenate, din exemplul următor), ce ne permit să
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
reprezentările sociale și imaginile lumii (presupuse) cunoscute și comune atît descriptorului, cît și descriptarului (lor) său (săi) virtuali. Putem spune că reprezentările (în discursul media) comune celor doi sau nu (în discursul didactic, de exemplu) fixează coerența semantică a textului descriptiv, ca raport între o temă-titlu (Zurich, Geneva, Popeye, Olive, Automobil etc.) și o suită de enunțuri, raport între o denumire și o definiție-expansiune. Titlul condensează elementele cunoașterii în cazul personajelor, persoanelor sau locurilor cunoscute de către cititorul-descriptar. De partea cealaltă, descriptorul
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
ca text coeziv, este constituită din predicate succesive (progresie) enunțate cu privire la un număr de semnificați constanți (coeziune). Acest nucleu inițial de semnificați, care declanșează și mai apoi asigură înțelegerea pe baza izotopiei textului, se află conținut în tema-titlu. În discursurile descriptive cele mai diverse (literare, publicitare, jurnalistice, enciclopedice etc.), tema-titlu explicită la începutul sau la sfîrșitul textului sau al secvenței, mai rar implicită pînă la capăt orientează interpretarea și asigură, în parte, lizibilitatea enunțului. Lucrul este valabil atît pentru discursul "realist
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
interpretarea și asigură, în parte, lizibilitatea enunțului. Lucrul este valabil atît pentru discursul "realist" convențional, cît și în cazul delirantei creații de monștri celebri, precum cei din Războiul stelelor (20). S-a văzut că introducerea drept temă-titlu, la începutul secvenței descriptive, a hiperonimului "creatură" și a izotopiei "forma unui stomac bolnav, în delir" determină, o dată cu reprezentarea așteptată (normală) a ceea ce rămîne totuși un cap, așteptarea descrierii unei lumi fictive în care pot fi permise tot felul de libertăți. Un automobil, un
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
în scheme. Ordinea apariției elementelor definiției (nomenclatură și predicate) se supune, bineînțeles, unei progresii de fiecare dată specifice. Fiecare discurs reglează ordonarea detaliilor considerate pertinente de către descriptor pentru descriptar (pertinente în interiorul fiecărui "gen" și fiecărei situații de interacțiune). C. Schematizarea descriptivă 1. Ancorarea și atribuirea unei teme-titlu Pentru a aprofunda analiza reprezentării descriptive, poate că ar fi util să lăsăm la o parte, pentru moment, aria pur lingvistică, acordînd atenție cîtorva lucrări semiologice 5. Din această perspectivă, D. Apothéloz (1983) a
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
unei progresii de fiecare dată specifice. Fiecare discurs reglează ordonarea detaliilor considerate pertinente de către descriptor pentru descriptar (pertinente în interiorul fiecărui "gen" și fiecărei situații de interacțiune). C. Schematizarea descriptivă 1. Ancorarea și atribuirea unei teme-titlu Pentru a aprofunda analiza reprezentării descriptive, poate că ar fi util să lăsăm la o parte, pentru moment, aria pur lingvistică, acordînd atenție cîtorva lucrări semiologice 5. Din această perspectivă, D. Apothéloz (1983) a încercat să delimiteze micro-activitățile specifice ce stau la baza schematizării descriptive. Să
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
reprezentării descriptive, poate că ar fi util să lăsăm la o parte, pentru moment, aria pur lingvistică, acordînd atenție cîtorva lucrări semiologice 5. Din această perspectivă, D. Apothéloz (1983) a încercat să delimiteze micro-activitățile specifice ce stau la baza schematizării descriptive. Să ne amintim, mai întîi, că însăși noțiunea de schematizare prezintă interesul de a semnala, în același timp, un proces (pentru noi descriptivul) și un rezultat (o descriere dată). J.-B. Grize (1974) a explicitat ceea ce preluase de la Gonseth 6
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Din această perspectivă, D. Apothéloz (1983) a încercat să delimiteze micro-activitățile specifice ce stau la baza schematizării descriptive. Să ne amintim, mai întîi, că însăși noțiunea de schematizare prezintă interesul de a semnala, în același timp, un proces (pentru noi descriptivul) și un rezultat (o descriere dată). J.-B. Grize (1974) a explicitat ceea ce preluase de la Gonseth 6 cu privire la "schemă", subliniind cele patru caractere fundamentale ale oricărei schematizări: a) o schematizare nu oferă decît o descriere sumară: "în funcție de scopul pe care
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
la rîndul lor, centru de interes" (id.). Este ceea ce precizează și D. Apothéloz (1985, p. 5): Din perspectivă globală, o descriere rezultă dintr-o echivalare a unităților prelevate din obiect și care sînt tot atîtea puncte de ancorare pentru predicatele descriptive, acestea din urmă putînd la rîndul lor să conțină unități susceptibile de a deveni locul de ancorare al altor predicate descriptive, și așa mai departe. Cu alte cuvinte, obiectele unei schematizări descriptive sînt considerate drept clase-obiect; va trebuie să trecem
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
rezultă dintr-o echivalare a unităților prelevate din obiect și care sînt tot atîtea puncte de ancorare pentru predicatele descriptive, acestea din urmă putînd la rîndul lor să conțină unități susceptibile de a deveni locul de ancorare al altor predicate descriptive, și așa mai departe. Cu alte cuvinte, obiectele unei schematizări descriptive sînt considerate drept clase-obiect; va trebuie să trecem de la ideea de puncte de ancorare la cea de operație de ancorare, definită în acești termeni de M.-J. Borel: "prin
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
sînt tot atîtea puncte de ancorare pentru predicatele descriptive, acestea din urmă putînd la rîndul lor să conțină unități susceptibile de a deveni locul de ancorare al altor predicate descriptive, și așa mai departe. Cu alte cuvinte, obiectele unei schematizări descriptive sînt considerate drept clase-obiect; va trebuie să trecem de la ideea de puncte de ancorare la cea de operație de ancorare, definită în acești termeni de M.-J. Borel: "prin această operație, discursul indică la ce se va referi prin intermediul unui
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
preconstruite [...] și pe care sensul semnului le filtrează" (pp. 177-178). Acest semn este pentru noi tema-titlu, declanșatorul clasei-obiect, după următorul proces: ANCORARE Temă-titlu clasă-obiect Elemente sau aspecte ale obiectului organizate în fascicule de aspecte Această operație stă la baza funcționării descriptive în manifestările sale lingvistice, mai mult sau mai puțin dezvoltate. Să luăm un singur exemplu: următorul fascicul de aspecte: pipă, rînjet în colțul gurii, braț bine făcut, spanac, Olive, marinar trimit, foarte explicit, aproape pentru fiecare dintre noi, la Popeye
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
faptul că enumerarea elementelor din clasă este, prin definiție, infinită, și că, mai mult, putem să "tratăm întregul ca parte și invers". Este ceea ce subliniază și D. Apothéloz cînd definește ceea ce noi vom numi macro-operațiile ce structurează activitatea de schematizare descriptivă. Ipoteza noastră este că macro-operațiile stau probabil la baza producției, ca și a înțelegerii textelor-secvențe descriptive. • ANCORAREA Această primă operație ne determină să așezăm tema-titlu (obiectul discursului) în partea de sus a structurii arborescente deja remarcată de către D. Apothéloz. Reper
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]