3,150 matches
-
din magistratură pentru fapte nedeontologice, lucruri care nu s-au înregistrat la început. Dar dosarele de corupție în ceea ce-i privește pe magistrați nu sunt mai puține ca număr. Parcă avem același număr de dosare în fiecare an. — Nu vă descurajează acest lucru? — Nu. Pentru că asta trebuie să facem. Asta trebuie să facem. E singura soluție. Marile eșecuri din sport. Corupția în mediul privat — Ajungem la epoca sport a DNA. Pare cea mai nefastă, domnule Morar. Aici nu pare să vă
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
cât de educat e electoratul, despre cât de vizibilă e persoana respectivă. Se pare că pentru societate este foarte importantă notorietatea. Chiar dacă nu e o notorietate dată de fapte bune, ci o notorietate determinată de scandaluri. — Mulți s-ar fi descurajat. Să vezi atâta indiferență, un ase menea spate întors ideii de justiție. Este totuși ministrul justiției - spuneți că n-are notorietate, n-are vizibilitate. Este ministru în guvern și întrupează cumva ideea de dreptate și justiție. Și cercetatul penal e
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
și de frumos, la urma urmei. Vă încurajează reacția acestor oameni care strigă în apăra rea DNA, care apără justiția? Adică nu ies în stradă pentru valori materiale, pentru bani, pentru pensii. O fac într-un peisaj care pare să descurajeze justiția. Da, e-adevărat. Poate fi încurajator pentru procurorii DNA, pentru ceea ce facem noi aici, dar cred că este o manifestare de normalitate a unei societăți totuși în căutare de valori. — Credeți că sunt minoritari cei care cred în justiție
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
la cele două cadraje pe care le-am selectat, observăm că expunerea la un conflict intruziv necivilizat îi activează doar pe aceia care au cunoștințe politice. Logica poate fi și inversată: doar aceia care dețin cunoștințe despre politică nu sunt descurajați de conflictele din știri să se implice politic. În cazul expunerii la conflicte legate de subiecte de preocupare redusă, care includ schimburi de replici civilizate, cunoștințele anterioare legate de politică nu mai sunt un predictor semnificativ, altă variabilă făcând diferența
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
nou că era un om bun, care dedicase atât de mult din propria viață dorinței de a-i ajuta pe alții. — Uite ce e, Francesca, draga mea - acest „draga mea“ alăturat pronunțării atât de formale a numelui ei întreg o descurajă din start -, asta e ceva serios. Persoanele care suferă de Alzheimer fac tot felul de lucruri din astea. Se îmbracă în miez de noapte. Dispar. Se dezbracă în momente nepotrivite. Ăsta ar putea fi doar începutul. Știu că îți iubești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
somnul meu ca într-un ou până l-a crăpat... " Stai că vin, potolește-te!"... N-are cine să fie altcineva. Și va trebui să ies de sub pături, pe frigul ăsta, văd că nu renunță, bate întruna, fără să se descurajeze. Parcă e surdă. Dacă muream, mă obliga să vin de pe lumea cealaltă, să-i deschid, să-i răspund, ce-o fi vrînd? Și-mi e groază numai de podeaua care, sigur, arde de înghețată ce e. Câinoasă iarnă... "Așteaptă, femeie
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
divorțeze de rucsac, burta, regina absolută a regatului cărnii, își cere drepturile. În turbionul foamei à la Knut Hamsun, sandala îmi tremură, iar pleoapa îmi scapără. Frustrare însă... În jurul meu, găsesc numai restaurante japoneze, în care aburii sosului de soia descurajează orice tentativă de îngurgitare. Meniurile sunt pline de imposibilități gastronomice: oden (un soi de tocăniță cu ouă, pește, tofu și sake), udon (un fel de paste japoneze, amestecate cu pește sau cu alge nori), waka-take-ni (o mizerie din muguri de
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
porecliserăm așa, din cauza feței perfect rotunde și sclipitoare, care semăna, exact precum îmi închipuiam, deși nu o văzusem niciodată, cu o lună musonică. Ubicua și imuna fericire care părea să locuiască diferitele colțuri și articulații ale corpului lui Mr. Moon descuraja orice încercare, motivată ea fie de un păstos umanism, fie de masca lui coruptă, political correctness, de a-i atribui facultăți gânditoare. În superba nepăsare a tinereții mele, mă credeam la adăpost de ambele și, astfel, nici nu încercam. Îmi
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
umedă și călduță pe buze. Mi-a spus cu voce scăzută, cu privirea tristă și zâmbetul pustiu: Știu că nu meritam să câștig, să-ți spun drept, am aranjat totul. Aveam nevoie să iau preselecția. Pe tine să nu te descurajeze eșecul, problema ta e că nu știi ce vrei. Dacă ai avea mai multă încredere în tine, ai reuși, nici nu-ți trece prin cap ce potențial ai. Crezi că e o nebunie? Ei bine, nu e. Din ziua aceea
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
tatăl lui. De zile Întregi erau pe drum, făcînd un circuit aleatoriu al provinciei aflate la zece kilometri nord-vest de Shanghai. Jim pierduse socoteala numărului exact de zile, dar cel puțin mergeau Înainte și, din fericire, japonezii nu erau defel descurajați de Înrăutățirea situației prizonierilor lor. În prima zi, după ce plecară din Woosung, un drum de trei ore prin cîmp deschis Îi duse la fostul seminar Sfîntul Francisc Xavier de pe Soochow Road, unul dintre primele lagăre de prizonieri pe care le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
că poate vom avea și noi niște drumuri ca lumea. Fără șleauri, gropi și noroaie... Că nu va mai fi nici o minte născocitoare de sultan care să ne împiedice să facem asta sub motiv că starea proastă a drumurilor ar descuraja pe eventualii năvălitori. Toată lumea izbucni în râsete, amintindu-și de celebra găselniță a sultanului. Domnița Ecaterina schimbă o privire cu clucereasa Elenca și clătină din cap. ― Degeaba vă entuziasmați, dragii mei! Chiar dacă, să zicem, vom scăpa de otomani, nu noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
Nu era puțin lucru să păstrezi echilibrul între cele două delegații. Mai ales acum, după ce Kutuzov trecuse Dunărea. Făcuse eforturi considerabile ca să împiedice certurile, ca să aplaneze răbufnirile unora sau altora din cele două tabere. Și numai starea proastă a drumurilor descurajase delegația turcă să pornească spre Istanbul. Ultimii ani fuseseră deosebit de grei pentru cele două principate. Oamenii ajunseseră la disperare. Doreau încetarea războiului. Discutase de nenumărate ori cu Kutuzov despre această stare de lucruri. De aceea, nu înțelegea hotărârea cu care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
ar fi realizat că era cazul să sacrifice toate celelalte interese minore ca să salveze interesul major al imperiului: o alianță cu Poarta. O alianță trainică încheiată cu aceasta, o înțelegere ferm îndreptată împotriva lui Napoleon, asta, asta l-ar fi descurajat cu totul pe Napoleon, asta ar fi fost o mutare inteligentă pe tabla diplomației, o mișcare demnă de un mare general, de un adevărat reprezentant al Imperiului rus. Dar când pomenise despre alianță, Kutuzov replicase cu sarcasm: „O alianță? Acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
a șoferului, începu să scrie, în timp ce taxiul intra în traficul dens de pe St. Claude Avenue. Mă simt într-adevăr destul de obosit acum, când prima mea zi de lucru se apropie de sfârșit. Nu vreau totuși să spun că aș fi descurajat sau deprimat sau înfrânt. Pentru prima dată în viață am stat față în față cu sistemul, hotărât să acționez în contextul său ca observator și critic deghizat, ca să mă exprim astfel. Dacă ar exista mai multe întreprinderi ca Levy Pants
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
și cred c-atunci s-a lăsat Ignatius de biserică. Și s-a apucat ș-a făcut el singur înmormântarea. Un licean mare ca el n-ar fi trebuit să fac-așa ceva. Vezi crucea aia? Domnul Levy se uită descurajat la crucea celtică putrezită din grădinița din față. Acolo s-a-ntâmplat. Veniseră mai mult de douăzeci de băieți care stăteau în grădiniță și-l priveau. Și Ignatius își pusese o pălărie mare ca Superman și peste tot ardeau lumânări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
care l-a bătut măr, ajutându-l Însă să-și recapete mândria. Era resentimentar față de toți cei situați ierarhic deasupra sa și această atitudine, combinată cu o indolentă indiferență față de munca lui, i-a exasperat pe toți profesorii. S-a descurajat, considerându-se un paria. A Început să se ascundă bosumflat prin colțuri și să citească după stingere. Din groaza de a rămâne singur, a reușit să-și facă niște prieteni, dar, nefăcând ei parte din elita școlii, Îi folosea doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
că o vei face - doar așa În joacă. EA: Celor mai mulți le place cum sărut. EL (revenindu-și În fire): Dumnezeule mare, da! Sărută-mă Încă o dată, Rosalind. EA: Nu. De regulă, curiozitatea mi-e satisfăcută cu un singur sărut. EL (descurajat): Este o regulă? EA: Formulez regulile după caz. EL. Tu și cu mine semănăm Întrucâtva - numai că eu am mult mai mulți ani de experiență. EA: Tu câți ai ai? EL: Aproape douăzeci și trei. Dar tu? EA: Nouăsprezece. Abia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
luându-și o figură de bufniță. Au existat și vor exista Întotdeauna, fiindcă n-ai cum să le schimbi. Amory, luat prin surprindere, și-a plimbat privirea de la bărbatul cel masiv la bărbatul cel pirpiriu. - Ascultați, ce spune! Asta mă descurajează când vine vorba de progres. Ascultați-l ce spune! Pot să numesc imediat peste o sută de fenomene naturale modificate de voința omului, o sută de instincte omenești care au fost șterse definitiv sau sunt reprimate azi de civilizație. Ceea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
s-a rezolva ceva. Pentru ce l au ținut șapte ani, ce-a făcut? și-a apărat neamul, adevărul și țara. Nu știu ce o să fie mai departe.” „Aveți încredere în ceva?” „în biserică, în Dumnezeu. Numai aici la vamă m au descurajat. Poate odată și odată vine și Unirea. Mă gândesc, poate. Da’ cam greu. Nici din partea aceea, dar nici din partea asta nu vor. Am observat eu și la dumneavoastră, sunt ca și cum au aceeași boală. S-au molipsit și nu ai ce
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
acesta era În fruntea unui regim autoritar. Chiar și atunci când pierderea războiului de către Germania devenise o evidență, Gh. I. Brătianu era convins că alianța cu acest stat ar fi fost profitabilă pentru România dacă se făcea În 1935 - pentru a descuraja Ungaria, Bulgaria și Uniunea Sovietică. Atitudinea aceasta a stârnit aprecieri dure. În 1935, Germania a cerut României să semneze o Înțelegere politică prin care ni se dădeau garanții teritoriale. La aceasta alianță făcea referiri Gh.I.Brătianu. Poziția istoricului de susținător
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
septembrie 1963, învățătorul Ioan Marcu este transferat la școala de 4 ani Lețcana. Din nou destinul îl înzestrează cu funcția de director. Cu sănătatea zdruncinată, cu răspunderea și greutățile vieții de zi cu zi învățătorul Ioan C. Marcu nu se descurajează. Deși la Lețcana exista un local de școală modest, compus din 2 camere, cancelarie, cu fundație din piatră, acoperită cu șindrilă, creșterea numărului de copii impunea construirea unui nou local. Și de această dată tot învățătorului Marcu, director fiind ia
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
din situația pură de parohial sau dependent, de individ izolat, lipsit de putere, manipulat și mobilizat către instituțiile de masă ale politicului. Ele îi oferă un set mai structurat de resurse politice care îl ajută să influențeze și chiar să descurajeze guvernul să acționeze împotriva intereselor sale specifice. Astfel, asociațiile voluntare par să sporească potențialul democratic al unei societăți, în sensul în care rodul încrederii sociale și cooperării este o resursă generalizată care menține corpul politic democratic în stare operațională. Aceasta
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
spune Putnam (2002: 190) citându-l pe Albert Hirschman, reprezintă resurse morale, resurse care mai curând sporesc decât scad atunci când sunt folosite și care se epuizează atunci când nu sunt folosite. Dar și exemplele de cooperare precedentă încurajează, iar lipsa lor descurajează cooperarea prezentă. "În fața noilor probleme care necesită o soluție colectivă, oamenii de pretutindeni își caută soluțiile în primul rând în trecut. Cetățenii comunităților civice găsesc în istoria lor exemple de relații orizontale reușite, în timp ce cei din regiunile mai puțin civice
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
sau cauzele reale ale dezvoltării economice (să-i spunem factorul X), atunci factorul X trebuie să fie mult mai strâns corelat cu tradițiile civice decât cu dezvoltarea economică anterioară. O dată atinsă, prosperitatea poate stimula civismul, în timp ce sărăcia probabil îl va descuraja, într-o intersectare de cercuri pereche, vicioase și virtuoase". Din moment ce regiunile civice nu au fost dintru început mai bogate, și nu au fost întotdeauna mai bogate, dar au rămas constant mai civice începând cu secolul al XI-lea și au
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
în parte. Acestea nu sunt însă în fruntea clasamentului datorită poziției geografice, ci datorită nivelului ridicat al bunăstării și culturii protestante. La fel, angajamentul politic este mai mic în țările protestante. Cheltuielile mai mari pentru protecție socială încurajează participarea dar descurajează sociabilitatea. Oricum, pentru a înțelege mai bine funcționarea capitalului social trebuie ținut cont și de caracteristicile personale. Cele mai înalte niveluri par să fie ale celor în vârstă, ale celor mai educați, ce au venituri mai ridicate în gospodărie și
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]